Schema de ajutor de stat are caracter multianual și se derulează până la data de 31 decembrie 2023, cu posibilitate de prelungire. Bugetul anual maxim al schemei este de 233 milioane lei, reprezentând echivalentul a aproximativ 50 milioane euro. Se pot încheia acorduri de finanţare până la data de 31 decembrie 2023, cu respectarea legislaţiei în domeniul ajutorului de stat, în limita creditelor de angajament aprobate anual prin legea bugetului de stat pentru această schemă.

Oficiul de Film și Investiții Culturale va fi înființat prin HG

Oficiul de Film și Investiții Culturale urmează să fie înființat, conform unui proiect de Hotărâre de Guvern. Ministrul Culturii, Raluca Turcan, a anunțat că instituţia va operaţionaliza schema de ajutor de stat pentru susţinerea sectorului cinematografic din România. Dar mai ales pentru atragerea de producţii cinematografice străine în România. Ministrul spune că va continua consultările cu partenerii internaţionali din domeniu şi cu reprezentanţii industriei pentru a se asigura că schema de ajutor de stat pentru susţinerea industriei cinematografice va fi repornită în cele mai bune condiţii.

„România se bucură de un sprijin internaţional real pentru integrarea celor mai bune practici în elaborarea acestui proiect care va crea un cadru organizatoric modern şi eficient, în promovarea cinematografiei şi a sectoarelor culturale şi conexe. Vom continua consultările cu partenerii internaţionali din domeniu şi cu reprezentanţii industriei pentru a ne asigura că schema de ajutor de stat pentru susţinerea industriei cinematografice va fi repornită în cele mai bune condiţii”, a anunțat Raluca Turcan.

Ministerul Economiei a blocat schema de ajutor de stat

Guvernul Dăncilă a emis în anul 2018 o Hotărâre de Guvern prin care instituia o schemă de ajutor de stat privind sprijinirea industriei cinematografice. Valoare acesteia era de 50 de milioane de euro anual. Prin acest cadru legislativ, producătorii români și străini care făceau filme în România urmau să primească înapoi 35% din suma cheltuită cu achiziția, închirierea, fabricarea de bunuri și servicii necesare pentru producția de film. În plus mai primeau un procent de 10% dacă era promovată România.

Schema de ajutor de stat urma să fie implementată atunci de ministerul Economiei. Pe atunci nu exista Oficiul de Film și Investiții Culturale. În prima sesiune au fost aprobate 26 de cereri cu o valoare în valoare de aproximativ 179 de milioane de lei. Din această sumă s-a plătit doar 2,4 milioane de lei pentru o singură producție cinematografică. Apoi, în anul 2019, au fost aprobate 48 de proiecte cu o valoare totală de 202 milioane lei. Atunci au fost depuse 24 de cereri de plată în cuantum de 144 de milioane de lei.

La finalul anului 2020, Claudiu Năsui a preluat mandatul de ministru al Economiei, Antreprenoriatului și Turismului. Ulterior s-a mai depus o nouă listă cu 30 de producții cinematografice care solicitau banii cuveniți din schema de ajutor de stat. Au fost aprobate 12 filme care urmau să fie produse în România.  Însă, schema de ajutor de stat a fost blocată sub pretextul unei anchete a DNA.

Ce filme urmau să primească o parte din bani înapoi?

Compania britanică Ingenious Media a finanțat mai multe filme produse în România. Aceasta are de primit peste 20 de milioane de euro de la statul român. De exemplu, pentru filmul The Protégé (Codul Asasinului – n.r.), regizat de Martin Campbell, are de primit în jur de șapte milioane de euro. Rolul principal din acest film îl are actorul american Samuel L. Jackson. Pentru o altă producție filmată în România, Voyagers, trebuie să plătească aproximativ șase milioane de euro.

Pe lista proiectelor de filme care au fost aprobate de Ministerul Economiei, respective actual Minister al Antreprenoriatului și Turismului, se mai află Ro-mania, Broken, The Mask sau Django.   

Oficiul de Film și Investiții Culturale, buget de 50 de milioane de euro pe an

După mai multe negocieri cu guvernul, producătorii de film au obținut o nouă promisiune. Ministerul Culturii a decis să se înființeze Oficiul de Film și Investiții Culturale, care urmează să administreze această schemă de ajutor de stat. Conform Notei de Fundamentare, Oficiul de Film și Investiții Culturale va administra schema de ajutor de stat care are caracter multianual și se derulează până la data de 31 decembrie 2023.Cu posibilitate de prelungire!

Bugetul anual maxim al schemei este de 233 milioane lei, reprezentând echivalentul a aproximativ 50 milioane euro. Se pot încheia acorduri de finanţare până la data de 31 decembrie 2023, cu respectarea legislaţiei în domeniul ajutorului de stat, în limita creditelor de angajament aprobate anual prin legea bugetului de stat pentru această schemă.

„Plata ajutorului de stat se efectuează în perioada 2018-2025, acoperind maximum 45% din cheltuielile eligibile pentru producţia de film efectuate pe teritoriul României, în baza acordurilor de finanțare încheiate, în limita creditelor bugetare aprobate anual prin legea bugetului de stat pentru această schemă”, se menționează în Nota de Fundamentare.

Bugetul maxim al schemei va fi de 1,2 miliarde de euro, echivalentul a 250 de milioane de euro până în 2025.

Ce cheltuieli vor fi decontate de Oficiul de Film și Investiții Culturale?

• 1. Alocări financiare nerambursabile în cuantum de 35% din totalul cheltuielilor eligibile cu achiziţia, închirierea, fabricarea de bunuri şi/sau servicii ocazionate de producţia de film, precum şi cu onorariile, salariile şi alte plăţi către persoane fizice aferente implementării proiectului în România;

• 2. Alocări financiare nerambursabile în cuantum de 10% peste alocarea prevăzută la lit. a), cu condiţia ca producţia să promoveze o zonă geografică, un oraş sau România, destinaţiile şi obiectivele turistice româneşti din zona geografică sau oraşul promovat ori limba, tradiţiile şi obiceiurile româneşti în producţiile audiovizuale finanţate în cadrul aceleiaşi producţii cinematografice, iar desfăşurarea subiectului filmului să fie explicită vizual.

Alocările se acordă în condiţiile în care minimum 20% din bugetul total al proiectului se realizează pe teritoriul României.

Acordurile de finanţare se încheie în ordinea în care au fost emise hotărârile Comisiei de Film în România în limita bugetului alocat în anul următor. Numărul total estimat de beneficiari ai schemei este de 150 de producători. În sesiunile 2018, 2019 și 2020 au fost depuse 133 de proiecte, dintre care 86 au fost aprobate.

Ce se întâmplă în statele est europene?

Țările est europene, precum Cehia, Ungaria, Polonia, Croația, Slovenia, Lituania, Estonia au în vigoare astfel de scheme extrem de atractive. Acestea au crescut exponențial valoarea investițiilor străine în acest domeniu. Ocazie cu care s-au creat locuri noi de muncă, au învigorat turismul național și au ridicat prestigiul cultural al țării respective în Europa și în lume.

În marile economii europene, Marea Britanie, Franța, Germania, Spania, aceste instrumente sunt implementate de mai bine de două decenii. cu rezultate impresionate în ceea ce privește volumul atras de producții internaținale, valoarea industriei locale și contribuția la produsul intern brut fiiind remarcabile.

Conform Notei de Fundamentare, stimulentele / cash incentives, joacă un rol esențial în decizia producătorilor de film în alegerea teritoriului / statului în care hotărasc să realizeze producția și în construcția planului de finanțare. Producția de film reprezintă o investiție de risc și de oportunitate și aceste instrumente financiare/ stimulente fiscale oferite de statele care încurajează industriile creative, în general între 20-35%, au devenit standard în întreaga lume. Singurele două state din Europa care nu derulează un astfel de program în prezent sunt România și Belarus.

Articolul Oficiul de Film și Investiții Culturale, noua instituție care va deconta 1,2 miliarde de lei pentru filmele produse în România apare prima dată în Gazeta Bucurestilor.

Kelemen Hunor, președintele UDMR, a spus Marcel Ciolacu a oferit liberalilor trei ministere pentru a păstra UDMR la guvernare. Însă, partidul condus de liberalul Nicolae Ciucă a refuzat oferta.

Rocada guvernamentală: Ciolacu premier, Ciucă șeful Senatului

Zi plină pe scena politică românească. Politicienii s-au reunit la parlament pentru a-l alege pe Nicolae Ciucă, liderul PNL, în funcția de președinte al Senatului României. Ulterior s-au mutat la Palatul Cotroceni. De ziua sa, președintele Klaus Iohannis și-a făcut cadou un guvern condus de PSD. Partid pe care îl condidera vinovat pentru orice, motiv pentru care îl blama public ori de câte ori avea ocazia. Dar nu a contat atunci când a decis să-l desemneze premier pe Marcel Ciolacu, liderul PSD.  

Coaliția de guvernare a continuat negocierile pentru a stabili cine sunt miniștrii din Guvernul Ciolacu. Chiar dacă Marcel Ciolacu ar fi vrut să îi aibă în guvern pe reprezentanții UDMR, liberalii au decis să-i excludă de la guvernare. Kelemen Hunor, președintele UDMR, a declarat că formațiunea sa a cerut Ministerul Energiei și Ministerul Mediului. Liberalii nu au vrut să renunțe la cele două ministere.

„Marcel Ciolacu a oferit PNL trei ministere pentru a păstra UDMR la guvernare. „Regret enorm de mult, dar la impuse nu se poate lucra. Am arătat seriozitate, profesionalism, responsabilitate. Am făcut toate eforturile posibile și am arătat deschidere și flexibilitate în tot parcursul negocierilor. Până nu sunt trimise listele și programul de guvernare în Parlament nu se poate zice că s-a închis această etapă. Până mâine dimineață se poate schimba. Vedem ce se va întâmpla zilele viitoare”, a declarat Kelemen Hunor.

Cine sunt miniștrii din Guvernul Ciolacu?

• Premier: Marcel Ciolacu

• Secretarul General al Guvernului: Mircea Abrudean

• Vicepremier PSD: Marian Neacșu

• Vicepremier PNL: Cătălin Predoiu

Miniștri PSD

• Transporturi – Sorin Grindeanu

• Fonduri Europene – Adrian Câciu

• Agricultură – Florin Barbu

• Economie și Turism – Radu Oprea

• Apărare – Angel Tîlvăr

• Familie și Tineret– Gabriela Firea

• Digitalizare – Bogdan Ivan

• Muncă – Marius Budăi

• Sănătate – Alexandru Rafila

Miniștri PNL

• Vicepremier și ministrul Afacerilor Interne: Cătălin Predoiu

• Ministerul Finanțelor: Marcel Boloș

• Ministerul Justiției: Alina Gorghiu

• Ministerul de Externe: Luminița Odobescu

• Ministerul Dezvoltării: Adrian Veștea

• Ministerul Mediului: Mircea Fechet

• Ministerul Educației: Ligia Deca

• Ministerul Culturii: Raluca Turcan

• Ministerul Energiei: Sebastian Burduja

Articolul Cine sunt miniștrii din Guvernul Ciolacu? UDMR a fost exclusă de la guvernare apare prima dată în Gazeta Bucurestilor.

Raluca Turcan, campioană la gafe

Politicienii liberali se întrec în gafe, dar întotdeauna alții sunt vinovați. Premierul demis Florin Cîțu nu știa cât costă o pâine, dar se lăuda că românii o duc bine. Ministrul Finanțelor, Dan Vîlceanu, nu știa cât este salariul minim pe economie, dar vrea să facă reforme în finanțele publice.

Campioană la gafe și bâlbe este deputatul Raluca Turcan, ministrul Muncii și Protecției Sociale. Prima gafă a fost făcută după tragedia de la Timișoara, din noiembrie 2019. Atunci, Raluca Turcan a declarat că toți cei implicați în tragedia de la Timișoara, unde o femeie şi doi copii au murit după o deratizare, trebuie să răspundă direct pentru cele întâmplate, „astfel încât omul să aibă garanţia că nu se culcă sănătos şi se trezeşte mort”.

O altă gafă a ministrului Raluca Turcan s-a petrecut în timpul unei conferințe de presă. Întrebată ce sfat ar avea pentru românii care au pensii și salarii mici și nu fac față scumpirilor. Răspunsul acesteia a fost unul cel puțin ciudat.

„Este foarte greu şi este o întrebare dificilă. Am foarte multe cunoştinţe care au venituri modeste şi este foarte greu. Este greu,” a spus Raluca Turcan.

Gafa virală a Alinei Gorghiu

Senatoarea Alina Gorghiu parcă se întrece cu colega ei de partid Raluca Turcan. Un internaut a întrebat-o pe Alina Gorghiu dacă în cazul în care se duce și se vaccinează îi poate garanta în scris că răspunde dacă pățește ceva? Răspunsul senatoarei Alina Gorghiu nu s-a lăsat așteptat și i-a spus omului că: „Dacă mori, o faci pentru tine, pentru sănătatea ta, nu pentru alţii”.

Articolul Gafa virală a Alinei Gorghiu: „Dacă mori, o faci pentru tine, pentru sănătatea ta, nu pentru alţii” apare prima dată în Gazeta Bucurestilor.