Realitatea TV a obținut o primă declarație de la Sorin Spineanu Dobrotă, profesorul de economie de la Colegiul Național „Sfântul Sava”, care nu își explică acuzațiile de viol aduse de procurori. Agenția de presă Agerpres prezintă cazul lui Ovidiu Tender, căruia Curtea de Apel București a decis să-i ridice sechestrul pe avere stabilit la 162 de milioane lei. DeFapt.ro dezvăluie că ofițerul de la Crimă Organizată, comsisarul șef Marius Andrică Coriolan, a vândut informații din dosare afaceristului Dan Constantin Grigoriu.

Adevărul: Parchetul European (EPPO), investighează EUROPOL

Parchetul European (EPPO) analizează o plângere care vizează numirea lui Andrei Lință în funcția de director adjunct al Europol, agenția de poliție a UE, potrivit informațiilor Adevărul. Sesizarea se referă la faptul cǎ acesta nu ar avea vechimea necesară pentru acest post. Cazul a fost adus în atenție de jurnaliștii Politico. (Adevărul)

Libertatea: Tribunalul București a suspendat procesul lui Liviu Dragnea.

Liviu Dragnea și cei 9 inculpați din dosarul Tel Drum (opt persoane fizice plus o persoană juridică) au obținut suspendarea procesului în care fostul lider social-democrat este acuzat de infracțiuni de corupție și complicitate la fraude cu fonduri europene. La termenul din 28 iunie 2024, avocații din dosarul Tel Drum au criticat legalitatea încheierilor de ședință prin care judecătorii au autorizat un număr de 30 de mandate de interceptare a convorbirilor în perioada 29 august 2007 – 31 ianuarie 2017. (Libertatea.ro)

Realitatea Tv: Primele declarații ale profesorului de la Colegiul Sf. Sava, acuzat de VIOL: „Nu-mi explic”

Sorin Spineanu Dobrotă, profesor la prestigiosul Colegiu Național „Sfântul Sava”, reținut ieri pentru viol și agresiune sexuală față de doi dintre elevii săi, a fost eliberat și va fi anchetat sub control judiciar. Într-o declarație în presă, profesorul a susținut că nu-și explică acuzațiile aduse.

„Nu-mi explic. Nu-mi explic. Eu sunt pus sub control judiciar, nu aş vrea să încalc niciun fel de… Sunt convins de faptul că, spre binele meu, este ok să vorbesc în faţa instanţei”, a declarat Sorin Spineanu Dobrotă. (RealitateaTv)

Agerpres.ro: Curtea de Apel Bucureşti a dispus ridicarea sechestrului pe averea lui Ovidiu Tender

Un complet de la Curtea de Apel Bucureşti a dispus ridicarea sechestrului pe averea lui Ovidiu Tender, stabilit la 162 milioane lei, pe motiv că una dintre infracţiunile pentru care a fost condamnat în anul 2015 – abuzul în serviciu – a fost dezincriminată.

Ovidiu Tender a fost condamnat definitiv, în iunie 2015, la 12 ani şi şapte luni închisoare în dosarul RAFO-CAROM, pentru săvârşirea mai multor infracţiuni în dosarul RAFO-Carom, respectiv înşelăciune, instigare la abuz în serviciu, constituirea şi apartenenţa la un grup de crimă organizată, spălare de bani. El a executat efectiv doar patru ani şi jumătate, fiind eliberat condiţionat în noiembrie 2019. (Agerpres)

DeFapt.ro: Polițist de la Crimă Organizată, vânzător de interceptări din dosare pentru sute de mii de euro.

Comisarul șef Marius Andrică Coriolan, de la Crimă Organizată, a copiat pe un hard disk mai multe înregistrări audio și telefonice dintr-un dosar penal și le-a înmânat afaceristului Dan Constantin Grigoriu pentru a scăpa de un împrumut de peste 100.000 de euro.

Controversatul Dan Constantin Grigoriu, implicat în celebrele afaceri penale Jimbolia, Bancorex și Tracia – Asesoft, l-a denunțat imediat pe comisarul șef care a sustras înregistrările de la Crimă Organizată. (DeFapt.ro)

Articolul Top 5 știri din Justiție: Tribunalul București a suspendat procesul lui Liviu Dragnea apare prima dată în Gazeta Bucurestilor.

Pedeapsa cu închisoarea a fost dată chiar cu o zi înainte de alegerile de la Federaţia Română de Fotbal. Gică Popescu era favorit pentru funcţia de preşedinte. Alegerile au fost câștigate de necunoscutul Răzvan Burleanu, în 2014. El era consilier la Administrația Prezidențială, în mandatul președintelui Traian Băsescu,

Alegerile FRF, câștigate de Burleanu

În cursa pentru șefia FRF s-au înscris Gică Popescu, Vasile Avram, Gheorghe Chivorchian și Răzvan Burleanu. Cu o zi înaintea alegerilor, pe 4 martie 2014, Gică Popescu a fost condamnat. Gigă Popescu a fost condamnat la 3 ani, 1 lună și 10 zile de închisoare cu executare în dosarul Transferurilor. Ințial el a fost achitat de Tribunalul București, iar Curtea de Apel l-a condamnat cu suspendare. Înalta Curte de Casație și Justiție a decis să retrimită dosarul la Curtea de Apel pentru a administra noi probe, audierea unor noi martori și realizarea unei expertize. El a fost condamnat pentru evaziune fiscală și spălare de bani.

Adunarea Generală a FRF a vrut să amâne alegerile din data de 5 martie 2014. Dar alegerile au mers mai departe. În urma primului tur Răzvan Burleanu a obținut 72 de voturi, Vasile Avram 59, iar Gheorghe Chivorchian doar 29. În turul doi, Gheorghe Chivorchian a decis să îl susțină pe Răzvan Burleanu.

Alegerile au fost conduse de Gino Iorgulescu, președintele Ligii Profesioniste de Fotbal. La finalul acestora el a spus că s-au contabilizat 175 de voturi deşi au existat doar 173 de votanţi. Vasile Avram a profitat de ocazie și a cerut anularea alegerilor. Dar nu i-a fost admisă cererea.

Traian Băsescu nu a vrut să îl grațieze pe Gică Popescu

Fostul președinte al PSD, Liviu Dragnea, a spus că Gică Popescu a fost condamnat ca să nu câștige șefia FRF. „Îmi aduc aminte și de Gică Popescu, un om pe care îl respect, el a fost condamnat și dus la închisoare că să nu câștige federația de fotbal. O spun asumat pentru că știu lucrul asta”, a declarat Liviu Dragnea.

Victor Ponta, fostul premier al României, a spus că i-a cerut președintelui Traian Băsescu să îl grațieze pe Gică Popescu. Dar Traian Băsescu l-a refuzat. „i-am spus: domnule președinte, eu vă fac propunerea, că așa spune legea, pentru grațiere, având în vedere ce a făcut pentru această țară. Și a zis: Nu bă că sar ăștia pe noi. Știți care ăștia săreau pe el sau pe mine, sau pe dumneavoastră dacă îl apărați pe Gică Popescu? Ăștia care sunt acum în tribună. Ăștia erau ăia care săreau și a trebuit să stea în închisoare”, a declarat Victor Ponta.

Omul lui Băsescu, școlit la Colegiul Național de Apărare

Răzvan Burleanu avea 29 de ani atunci când a câștigat șefia FRF. El a cochetat cu fotbalul și arbitrajul, dar fără vreo performanță notabilă. A renunțat la sport la vârsta de 19 ani, apoi s-a înscris la Facultatea de Ştiinţe Politice din cadrul din cadrul Şcolii Naţionale de Studii Politice şi Administrative (SNSPA) din Bucureşti. Răzvan Burleanu a urmat cursuri de specializare în domeniul politicilor şi strategiilor de securitate la Colegiul Național de Apărare. Ulterior a susținut doctoratul la SNSPA, potrivit Medifax.ro.

Fără să fie membru al vreunui partid politic, candidatul la preşedinţia FRF a lucrat succesiv în următoarele instituţii: Primăria municipiului Bacău, Parlamentul României – Comisia juridică, Autoritatea Electorală Permanentă – controlul respectării legalităţii în procesele electorale şi Administraţia Prezidenţială – Departamentul pentru minorităţi naţionale. Președintele Traian Băsescu l-a decorat după doar cinci luni de muncă cu Ordinul Naţional Serviciul Credincios, în Grad de Cavaler.

Articolul „Gică Popescu a fost condamnat ca să nu câștige șefia FRF” apare prima dată în Gazeta Bucurestilor.

Liviu Dragnea, fostul președinte al PSD, a dezvăluit la Realitatea TV că partidul Alianța pentru Patrie a fost o idee a lui Codrin Ștefănescu. El a spus că partidul a fost înființat de câteva persoane necunoscute pentru a nu fi blocat procesul de înființare. „Partidul a fost înființat de câteva persoane, prieteni de-ai lui Codrin Ștefănescu. Eu i-am spus că îi voi pune la dispoziție toată experiența mea din administrația publică, economică și politică”, a declarat Liviu Dragnea.

Cum s-a înființat partidul Alianța pentru Patrie?

Liviu Dragnea, fostul președinte al PSD, a dezvăluit la Realitatea TV că partidul Alianța pentru Patrie nu a fost înființat pentru el.

„S-a discutat foarte mult, primii care au vorbit că mi-am făcut partid au fost cei de la noul PSD. Eu știți bine nu am ieșit public până la momentul asta. Nu am spus nimic despre asta, nici Codrin nu a spus nimic despre asta. Prin octombrie am avut o discuție cu Codrin, el a venit des la mine la vizită, m-a ajutat enorm acest om de mare caracter. Mi-a zis că el simte nevoia să sprijine apariția unui nou partid, un partid care să nu mai fie măcinat de compromisuri interne, de oameni care n-au curaj, de acoperiți, de oameni infiltrați care distrug un partid”, a declarat Liviu Dragnea.

Fostul lider al PSD a spus că e de acord cu ideea și a decis să îl sprijine cu toată experiența sa. „A găsit mai mulți prieteni de-ai lui, patru oameni obișnuiți dar cu curaj care au devenit membri fondatori la acest partid, Codrin neimplicandu-se de la început în documente pentru a nu riscă că pe parcursul procedurilor să se blocheze. Partidul este înființat și se numește partidul Alianța pentru Patrie.Acum cred că ei lansează site-ul partidului, este făcută o aplicație pentru cei care vor să se înscrie, este un partid la început”.

Liviu Dragnea: Partidul Alianța pentru Patrie s-a născut practic din lacrimi, deznădejde și suferință

Liviu Dragnea a spus că partidul Alianța pentru Patrie s-a născut practic din lacrimi, deznădejde și suferință, a noastră a tuturor. Dar și din speranța că încă se mai poate recupera România. „Oamenii sunt din ce în ce mai mult care nu mai suportă stilul asta de a face politică. Nu mai suportă că resursele noastre naturale să nu fie folosite în beneficiul și pentru bunăstarea românilor. Principalul obiectiv al partidului îl reprezintă bunăstarea românilor. Nu este un partid radical, xenofob, anti-european sau anti-atlantic. Noi, că să putem spera, că această țară își poate reveni”, a mai dezvăluit Liviu Dragnea.

Marcel Ciolacu, președintele PSD, este reticient

Partidul Alianța pentru Patrie nu este o noutate pentru controversatul Marcel Ciolacu, noul lider al PSD. Marcel Ciolacu a reamintit că și alți foști președinți ai PSD și-au înființat propriile partide politice. Printre aceștia i-a amintit pe Mircea Geoană și Victor Ponta.  

„Am discuţii cu toţi foştii preşedinţi ai partidului, mai puţin cu domnul Liviu Dragnea, cu care n-am avut această plăcere. Nici cât timp a fost închis, nici… Cred că cel mai potrivit este Codrin (Ştefănescu – n.r.) să spună dacă îşi fac sau nu partid. (…) Deci ar fi al treilea preşedinte, nu? Că şi Mircea Geoană şi-a făcut partid, şi Victor Ponta. Acum, dacă doi n-au reuşit, să încerce şi al treilea, nu? Poate reuşeşte”, a declarat Marcel Ciolacu la Radio Guerrilla.

Articolul Partidul Alianța pentru Patrie, noul partid al lui Liviu Dragnea și Codrin Ștefănescu apare prima dată în Gazeta Bucurestilor.

• Studiul de fezabilitate pentru Banca Națională de Dezvoltare a fost realizat de Pricewaterhouse Coopers. Compania Deloitte se va ocupa de autorizarea și organizarea băncii.

• Capitalul social va fi întregit cu toate operațiunile și conturile statului de la EximBank, inclusiv cu garanțiile și creditele acordate în condiții de piață.

• În plus, EximBank va transfera către noua Bancă Națională de Dezvoltare toată activitatea de asigurare la export (ECA) desfașurată în numele și contul statului, precum si garanții, împrumuturi și scheme de minimis acordate în context COVID, pentru care la maturitatea sau expirarea derulării acestor scheme fondurile rămase disponibile să fie rambursate la bugetul de stat.

• Premierul Florin Cîțu a contestat în 2017 proiectul lui Liviu Dragnea pe motiv că voia să transforme EximBank în bancă de dezvoltare. Dar același lucru îl face astăzi și premierul Florin Cîțu. În plus, premierul Florin Cîțu a inclus Banca Națională de Dezvoltare pentru a fi finanțată  prin Programul Național de Redresare și Reziliență.

• România urmează să primească prin Programul Național de Redresare și Reziliență suma de 29,2 miliarde euro. Din această sumă 14,248 miliarde de euro vor fi sub formă de grant, iar restul sub formă de împrumuturi rambursabile.

Senatorul Florin Cîțu critica Banca Națională de Dezvoltare

În noiembrie 2017, grupurile parlamentare ale PSD și ALDE au depus la Senat o propunere legislativă privind înființarea Băncii Naționale de Dezvoltare. Liviu Dragnea, în calitate de deputat și lider PSD, a deschis lista de semnături pentru susținerea proiectului. Cu trei luni înainte de depunerea proiectului legislativ, senatorul liberal Florin Cîțu a criticat inițiativa.

„Ce nu v-am spus atunci dar pot să vă spun astăzi este că Dragnea și Valcov au hotărât să-și facă și ei bancă. Normal că nu banii lor. Cu banii noștri. Sper că nu ați uitat că Valcov a fost director la Banca Populară de tip Caritas din Olt. El crede că de acolo are experiență. Acum pot vă spun cu certitudine că cei doi au hotărât să transforme EXIM Bank în bancă de dezvoltare a PSD”, spunea senatorul Florin Cîțu.

Proiectul legislativ al lui Liviu Dragnea a rămas blocat în Camera Deputaților, din 2018. Dar ideea a fost preluată de alianța de guvernare formată din PNL, USRPLUS și UDMR în iulie 2020. Apoi, un an mai târziu, premierul Florin Cîțu a trimis un punct de vedere negativ la proiectul lui Liviu Dragnea.

În punctul de vedere negativ, premierul Florin Cîțu îi informa pe parlamentari că are propriul proiect de înființare a unei bănci de dezvoltare cu finanțare de la Comisia Europeană.  

Banca Națională de Dezvoltare a premierului Cîțu

Banca Națională de Dezvoltare (BND) o regăsim pe lista proiectelor PNRR pentru care Guvernul Cîțu speră să obțină finanțarea europeană. Conform PNRR, Banca Națională de Dezvoltare va fi înființată ca o instituție de credit, deținută 100% de stat. Aceasta va activa sub supravegherea BNR și în conformitate cu legislația locală și UE în vigoare.

În paralel se vrea operaționalizarea Fondului de Capital de Risc, un instrument de equity, în cadrul Fondului Național de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri. Ulterior, Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri va fuziona cu Banca Națională de Dezvoltare a României. Fuziunea dintre cele două instituții va avea loc în preajma anului 2026.

În urma fuziunii, BND va avea expertiză în gestionarea Fondului de Capital de Risc. Cum? „Prin preluarea personalului specializat și a fondului de capital de risc de la FNGCIMM”, se menționează în planul PNRR.

Banca Națională de Dezvoltare va introduce produsele financiare mai riscante, cum este și cazul celor de tip equity.

Bănca Națională de Dezvoltare: creare și operaționalizare

Premierul Florin Cîțu și ministrul Cristian Ghinea susțin că în prezent, nu există bănci naționale de dezvoltare în România care să îndeplinească, în numele statului, rolul de stimulare și susținere a investițiilor pentru a compensa disfuncționalitățile pieței financiare și pentru decalajele de finanțare.

Principala justificare economică pentru înființarea BND este necesitatea de a aborda disfuncționalitățile pieței existente care afectează dezvoltarea economică și constrâng nivelurile de investiții.

Înființarea Băncii Naționale de Dezvoltare este justificată de raportul privind disfuncționalitățile pieței și decalajele de investiții din România, realizat în cadrul proiectului „Înființarea Băncii naționale de dezvoltare a României”, finanțat de COM prin SRSS în perioada 2018-2019. Adică, proiectul care a stat la baza proiectului de bancă al lui Liviu Dragnea.

Din acest raport aflăm că există diferite disfuncționalități ale pieței, atât pe partea de cerere, cât și de ofertă, dar și decalaje de finanțare care trebuie soluționate.

Top 5 disfuncționalități ale pieței pe partea de cerere

• acces limitat la finanțare din cauza subcapitalizării companiilor mici;

• acces insuficient la finanțare din cauza lipsei sau a garanției eligibile limitate;

• lipsa de cunoștințe din partea companiilor românești cu privire la instrumentele de finanțare, garanție și de tip equity disponibile la nivel național și UE;

• potențialul insuficient de generare a veniturilor și / sau profitabilitatea în unele domenii cheie de investiții, cum ar fi proiecte la scară largă care nu generează venituri (cercetare, transport public, infrastructură medicală pe scară largă);

• capacitatea insuficientă pentru a pregăti planuri de afaceri bancabile și bugete pentru a accesa împrumuturi bancare comerciale, de la instituții nefinanciare și instrumentele de finanțare ESIF.

Top 4 disfuncționalități ale pieței pe partea de ofertă

• constrângeri de pe piețele de credit care încurajează băncile să adopte o abordare mai conservatoare a portofoliului, ceea ce reduce accesul la finanțare pentru beneficiarii cu risc mai ridicat (de exemplu, microîntreprinderi și întreprinderi noi);

• apetitul la risc limitat față de anumite sectoare ceea ce are ca rezultat cerințe ridicate de capitaluri proprii și / sau un cost crescut al împrumuturilor sau refuzul de a finanța anumite tipuri de proiecte (în special proiecte cu perioade lungi de recuperare sau întreprinderi care funcționează într-un mediu de reglementare neclar);

• costuri mai mari de tranzacționare și administrare în gestionarea portofoliilor de împrumuturi cu valoare redusă (IMM-uri, agricultură) din cauza fragmentării excesive și a restricțiilor privind împrumuturile bancare pe baza obligațiilor de adecvare a capitalului;

• lipsa instrumentelor financiare menite să stimuleze anumiți operatori economici (de exemplu, start-up-uri și spin-off-uri inovatoare).

Consulanții Pricewaterhouse Coopers și Deloitte

Din PNRR aflăm că studiul de fezabilitate a fost realizat Pricewaterhouse Coopers (PwC) care a estimat decalajele medii de finanțare la aproximativ 26 de miliarde euro în 2019. Tot din PNRR mai aflăm premierul Florin Cîțu are la bază proiectul BND promovat de Liviu Dragnea.

Conform documentului public, faza 1 a proiectului „Înființarea Băncii Naționale de Dezvoltare a României” aprobată în cadrul SRSS a fost finalizată la sfârșitul anului 2019, în cadrul căreia a fost realizată analiza ex-ante a disfuncționalităților pieței financiare din Romania precum și Studiul de fezabilitate.

Faza 2 „Sprijinirea implementării operaționale a Băncii Naționale de Dezvoltare a României” a început în august 2020, cu termen de finalizare de 18 luni. În cadrul proiectului actual, Deloitte, consultantul angajat de SRSS/TSI, va sprijini MF în procesul de autorizare de către Banca Națională a României (BNR) și COM (procesul de notificare NDB).

„Astfel, Deloitte va pregăti dosarul de autorizare care trebuie depus la BNR cu toată documentația și informațiile necesare procesului de autorizare, conform legislației bancare românești și a regulamentelor europene și va sprijini MF în discuțiile cu BNR în procesul de autorizare până la obținerea autorizației de funcționare”, se menționează în PNRR.  

Banca Națională de Dezvoltare, organizată de Deloitte

Autoritățile române au pre-notificat Comisiei Europene proiectul de înființare inclusiv descrierea activităților, produselor și beneficiarilor eligibili pe care noua bancă intenționează să le furnizeze. Capitalul social total al BND este estimat la 3 miliarde RON.

În paralel cu pregătirea dosarului pentru BNR, Deloitte va pregăti o serie de documente care să asigure acoperirea tuturor activităților BND. Respectiv structura organizațională, proiectarea sistemului de management și control al riscului sistemului de achiziții, sistemului intern și extern raportare, bugetare, documente de politici pentru toate celelalte activități, inclusiv prezentarea sistem IT al viitoarei bănci și specificații tehnice detaliate.

Banca Națională de Dezvoltare construită cu acareturile de la EximBank

Compania de consultanță Deloitte va sprijini autoritățile române pentru transferul operațiunilor în nume și cont stat desfășurate de EximBank, respectiv garanții si credite acordate în conditii de piață (cu preluarea fondurilor în capitalul social al BND la momentul infiintarii noii institutii), activitatea de asigurare la export (ECA) ce se va desfasura in continuare pe baza de mandat in numele si contul statului, precum si garanții, împrumuturi și scheme de minimis acordate în context COVID, pentru care la maturitatea sau expirarea derularii acestor scheme fondurile rămase disponibile să fie rambursate la bugetul de stat.

Prin această reformă complementară se dorește finanțarea cheltuielilor care nu sunt acoperite de acest proiectul european.

Banca Națională de Dezvoltare: obiective

Oficialii susțin că odată înființată Banca Națională de Dezvoltare, aceasta va funcționa pe baze performante în ceea ce privește furnizarea produselor financiare, gestionarea riscurilor, transparența. Banca Națională de Dezvoltare va avea următoarele obiective conform PNRR:

• promovarea dezvoltării economice și a competitivității;

• accesul la finanțare pentru proiecte de infrastructură viabile din punct de vedere economic, inclusiv în perioadele de dezintermediere financiară;

• asigurarea accesului la finanțare pentru IMM-uri;

• îmbunătățirea absorbției fondurilor UE și a mecanismelor aferente;

• funcționarea ca administrator de Fond al Fondurilor;

• să acționeze ca intermediar financiar cu rol de atragere a altor resurse private (crowdingin);

• furnizarea de servicii de consultanță și asistență tehnică.

Articolul Banca Națională de Dezvoltare, proiectul contestat al lui Liviu Dragnea va fi implementat de premierul Florin Cîțu apare prima dată în Gazeta Bucurestilor.