Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO, a precizat vineri că Ucraina nu va fi invitată să adere la Alianță la Summitul de la Vilnius.

Ucraina a fost invadată de Rusia în urmă cu 480 de zile. Hanna Maliar, ministru adjunct al apărării din Ucraina, a declarat că „dacă în prima săptămână epicentrul a fost în est, acum vedem că luptele se deplasează spre sud și că zonele cele mai active sunt Berdiansk și Mariupol”. Un mic sat din regiunea Harkov a fost atacat cu rachete de Rusia, în urma căruia au fost ucise patru persoane.

Aderarea Ucrainei la NATO nu va fi „ușurată” de SUA

Aderarea Ucrainei la NATO nu va fi „ușurată” de președintele american Joe Biden sau de administrația SUA. Întrebat în Philadelphia dacă va facilita drumul Ucrainei spre Alianța Nord Atlantice, președintele Joe Biden a dat un răspuns negativ. Acesta susține că Ucraina trebuie ră respecte aceleași standarde de aderare ca statele membre. Statele aspirante la statutul de membru NATO trebuie să fie mai întâi invitate. Apoi trebuie să urmeze o serie de pași obligatorii.

Planul de Acțiune pentru Aderare (MAP) se realizează pe baza diaogului asupra problemelor privind aderarea și nu constituie o lista de criterii de aderare, fiind destinat să înglobeze chestiunile pe care țările candidate au declarat că doresc să le abordeze. Statele aspirante vor înainta programe naționale anuale în care se stabilesc obiectivele pregătirii, cu date specifice. Dezbaterile privind desfășurarea programelor vor avea loc sub forma întrunirilor anuale 19+1 de evaluare, sub auspiciile Consiliului. O agenție informativă va asigura coordonarea asistentei oferite de NATO și de statele membre în domeniul militar. Rezultatele monitorizării progreselor înregistrate în domeniul programelor naționale, vor constitui subiectul unui raport întocmit anual de Alianță.

Țările candidate trebuie să îndeplinească o serie de condiții generale. De exemplu, să-și rezolve pe cale pașnica eventualele dispute cu alte state. Să-și manifeste atașamentul față de principiul primatului dreptului și cel al drepturilor omului. O altă condiție prevede să-și rezolve problemele etnice sau cele teritoriale de ordin extern, inclusiv revendicările iredentiste sau litigiile jurisdicționale în conformitate cu principiile OSCE. Mai mult, trebuie să stabilească un control democratic și civil al forțelor lor armate. Acestea sunt doar o parte dintre condițiile pe care trebuie să le îndeplinească un stat asiprant la aderarea NATO.

Ucraina nu va fi invitată să adere la NATO la Summit-ul de la Vilnius

Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO, a spus că aderarea Ucrainei la NATO nu va fi posibilă atâta timp cât războiul continuă. „Cred că toată lumea și-a dat seama că a deveni membru NATO în mijlocul unui război nu este pe agendă”, a spus el la un eveniment organizat de German Marshall Fund la Bruxelles.

La Summitul NATO de la Vilnius, din perioada 11-12 iulie, Ucrainei nu i se va oferi un orizont de timp până la care să se poată alătura Alianței. Însă, președintele Volodimir Zelenski va participa în persoană la summitul din iulie. În ultimele luni, președintele Zelenski a încercat să obțină „garanții de securitate” din partea alianței celor 31 de state membre sub pretextul de a preveni orice alt atac viitor din partea Rusiei.  

Aliaţii NATO beneficiază de o garanţie de securitate colectivă, aşa-numitul Articol 5 din Tratatul fondator de la Washington. Articolul 5 prevede că un atac asupra unuia dintre ei ar fi considerat un atac asupra tuturor.

Ucraina a solicitat să adere la NATO. Dar, pentru ca acest lucru să se întâmple, toţi cei 31 de membri actuali ar trebui să fie de acord. Majoritatea aliaţilor se opun primirii Ucrainei într-un moment în care războiul face ravagii.

Articolul Aderarea Ucrainei la NATO nu va fi favorizată de președintele american Joe Biden apare prima dată în Gazeta Bucurestilor.

Ce a spus președintele Joe Biden?

Casa Albă a anunțat că președintele Joe Biden se va adresa ameriacanilor pentru a explica haosul de pe aeroportul din Kabul. Acolo mii de afgani s-au adunat pentru a părăsi țara după ce controlul asupra Afganistanului a fost preluat de talibani. Discursul președintelui urma să înceapă la ora 22:45, ora României, dar Biden s-a lăsat așteptat câteva minute. Întreaga planetă aștepta discursul președintelui.

Președintele Joe Biden a început prin a justifica eșecul campaniei militare și cheltuielile de peste 1.000 de miliarde de dolari în războiul de 20 ani din Afganistan.

„Am mers în Afganistan pentru a ne răzbuna pe cei care ne-au atacat. Nu exista un acord care să susţină protejarea forţelor noastre după 1 mai. Misiunea noastră nu a fost să construim o țară”, a declarat Joe Biden.

Liderul de la Casa Albă a afirmat că războiul din Afganistan s-a dus împotriva organizației teroriste Al-Qaeda. Motiv pentru care a susținut de-a lungul timpului ca lupta să fie axată asupra combaterii terorismului.

Săgeți către Trump

Joe Biden a spus că a avut de ales între a respecta întețelgea făcută de administrația Trump sau să reia luptele. A optat pentru a doua variantă. Din cauza faptului că liderii afgani, conduși de președintele Ashraf Ghani, au abandonat țara fără să lupte cu talibanii. El a blamat și lașitatea celor 300.000 de militari afgani, arătând că aveau mijloace de luptă superioare talibanilor. SUA le-au înzestrat inclusiv cu o forță aeriană, ceea ce talibanii nu au, a menționat președintele Biden.

„Soldații americani nu ar trebui să lupte și moară într-un război pe care afganii au refuzat să îl poarte. Dar n-au vrut să lupte pentru viitorul lor. (…) Era greșit să trimitem mai multe trupe americanie când liderii afgani nu au putut ajunge la o înțelegere”, a spus Joe Biden.

Președintele Joe Biden a mai spus că Rusiei și Chinei le-ar fi convenit ca SUA să rămână în Afganistan și să-și irosească resursele acolo.

Acum, însă, misiunea asupra căreia SUA se vor concentra în perioada imediat următoare este evacuarea în siguranță a cetățenilor americani și a aliaților lor. El a subliniat că aeroportul din Kabul este sub controlul american și că trimite 6.000 de soldați ca întăriri.

„Talibanii știu că dacă ne atacă, răspunsul nostru va fi rapid și în forță”, a dat asigurări Joe Biden.

Profesorul Dan Dungaciu: „în Afganistan a murit o viziune”

Profesorul Dan Dungaciu consideră că Occidentul nu a pierdut războiul din Afganistan, ci pacea. De ce? Pentru că Statele Unite şi aliaţii nu au ştiut să gestioneze situaţia şi societatea afgană în cei 20 de ani petrecuţi în Afganistan. Falimentul moral al Occidentului este ceea ce vedem acum în Afganistan, a precizat Dan Dungaciu într-o declarație Observator.

În opinia acestuia, China va fi principalul beneficiar al dezastrului din Afganistan. Singura „victorie” din situaţia de acum ar fi că niciuna dintre părţi nu-şi mai doreşte război.

„În Afganistan a murit o viziune. Viziune că Occidentul poate transforma Afganistanul după chipul şi asemănarea sa. Acest model nu mai este funcţional, acest proiect s-a îngropat”, a mai spus Dan Dungaciu.

Profesorul Dan Dungaciu consideră că China ar vrea ca talibanii să facă ordine în Afganistan. „China nu va intra acolo, Afganistan e cimitirul imperiilor. Occidentul şi-a pierdut suveranitatea morală. Supremaţia morală a Occidentului a ajuns să fie pusă sub semnul întrebării. Nu doar în Afganistan sau la Beijing, ci şi în Varşovia sau Budapesta. Nu prea e posibilă întoarcere a americanilor în Afganistan, nimeni nu ar legitima aşa ceva. Poţi să te sinucizi de două ori? Nu prea poţi. Dacă ar fi să existe un câştig din asta, ar fi că nimeni nu-şi mai doreşte războiul acolo”, a declarat analistul Dan Dungaciu pentru Observator.

Articolul Joe Biden a dat vina pe liderii și militarii afgani pentru că au refuzat să lupte apare prima dată în Gazeta Bucurestilor.

Kamala Harris s-a născut pe 20 octombrie 1964 în Oakland, California. Tatăl ei, care era jamaican, a predat la Universitatea Stanford, iar mama ei, fiica unui diplomat indian, a fost cercetătoare în domeniul cancerului. A studiat științe politice și economie la Universitatea Howard, apoi a continuat cu Dreptul la Colegiul Hastings. Din 1990 a lucrat ca procuror de district adjunct până în 1998 în Oakland, câștigându-și reputația de duritate în timp ce a urmărit cazuri de violență în bandă, trafic de droguri și abuz sexual. 

În 2010 a fost ales procuror general al Californiei, câștigând alegerile cu o marjă de mai puțin de 1 la sută. Astfel, Kamala Harris a devenit prima femeie care a ocupat acest post.  După primul an de mandat, Kamala Harris a demonstrat independență politică, respingând, de exemplu, presiunea din partea administrației Barak Obama care dorea ca ea să soluționeze un proces la nivel național împotriva creditorilor ipotecari pentru practici neloiale. 

Refuzul ei de a apăra Propunerea 8 (2008), care a interzis căsătoria între persoane de același sex în stat, a contribuit la schimbare din funcție a acesteia în 2013.

Kamala Harris a câștigat alegerile în 2016

Considerată pe scară largă o stea în ascensiune în cadrul Partidului Democrat, ea a fost aleasă pentru a candida pe locul din Senatul SUA deținut de Barbara Boxer, care se retrăgea. La începutul anului 2015, Harris și-a anunțat candidatura. În timpul campaniei a cerut reforme privind imigrația și justiția penală, creșterea salariului minim și protecția drepturilor reproductive ale femeilor. A câștigat cu ușurință alegerile din 2016.

Când a preluat funcția în ianuarie 2017, Harris a devenit prima indiancă americană din Senat și doar a doua femeie de culoare. Ea a început să lucreze atât în ​​cadrul Comitetului selectat pentru informații, cât și în Comitetul judiciar. A devenit cunoscută pentru stilul său de procuror de a interoga martorii în timpul audierilor, ceea ce a atras critici – și întreruperi ocazionale – din partea senatorilor republicani. 

În iunie, ea a atras o atenție deosebită pentru întrebările adresate procurorului general al SUA, Jeff Sessions, care depunea mărturie în fața comitetului de informații cu privire la presupusa ingerință rusă în alegerile prezidențiale din 2016. Înainte de acest episode, ea îi ceruse să demisioneze.

Avocatul reformelor justiției sociale

Kamala Harris a intrat în cursa pentru alegerile prezidențiale din SUA, dar s-a retras în favoarea lui Joe Biden. În scurt timp a devenit avocatul principal al reformei justiției sociale după moartea din mai 2020 a lui George Floyd, un afro-american care fusese în custodia poliției. Eforturile ei i-au redus la tăcere pe cei care i-au criticat mandatul de procuror general. Aceștia susțineau că nu a reușit să investigheze acuzațiile de conduită necorespunzătoare a poliției, inclusiv împușcături discutabile. 

Alții au considerat că reformele promovate au fost o manevră politică pentru a valorifica popularitatea crescândă a schimbărilor sociale. Deoarece nedreptatea rasială a devenit o problemă majoră în Statele Unite, mulți democrați i-au cerut lui Biden să aleagă o femeie afro-americană ca vicepreședinte al său. 

Alegerile prezidențiale din SUA

În august 2020, Biden a ales-o pe Harris și, astfel, a fost prima femeie care a apărut pe biletul național al unui partid major. În noiembrie a devenit prima femeie de culoare care a fost aleasă vicepreședinte al Statelor Unite. Până la începutul lunii decembrie, toate statele certificaseră rezultatele alegerilor, iar procesul s-a mutat apoi la Congres pentru certificarea finală. Pe fondul apelurilor repetate ale lui Trump pentru ca republicanii să anuleze alegerile, un grup format din membri ai Congresului, care includea în special senatori Josh Hawley (Missouri) și Ted Cruz (Texas), au anunțat că vor provoca alegătorii diferitelor state. 

La scurt timp după începerea procedurilor, pe 6 ianuarie 2021, o mulțime de susținători ai lui Trumpa asaltat Capitolul. A fost nevoie de câteva ore pentru a securiza clădirea, dar Biden și Harris au fost în cele din urmă certificați drept câștigători. Ulterior, ea a denunțat asediul – despre care mulți credeau că a fost incitat de Trump – ca fiind „un atac asupra democrației americane”. Pe 18 ianuarie a demisionat oficial din Senat. Două zile mai târziu, Harris a fost învestită în funcția de vicepreședinte al SUA.

Articolul Kamala Harris, prima femeie vicepreședinte al SUA apare prima dată în Gazeta Bucurestilor.