Călin Georgescu, în scurtul său discurs ținut în fața mulțimii, a spus că autoritățile vor să-i blocheze candidatura la alegerile prezidențiale, acolo unde vrea să fie judecat prin vot de cetățeni. Pe scenă au mai urcat George Simion și Anamaria Gavrilă, lidera partidului POT. Liderul AUR, George Simion, a anunțat la rândul său că protestul din București are ca scop organizarea de alegeri libere și demisia premierului Marcel Ciolacu.

Protest și conflict cu jandarmii în Piața Victoriei

George Simion, liderul partidului AUR, a organizat unul dintre cele mai mari proteste antiguvernamentale din ultima perioadă. În urmă cu câteva zile, Călin Georgescu le-a spus susținătorilor săi din fața Parchetului General, că se vor revedea la protestul din Piața Victoriei. Manifestanții au început să se strângă la Universitate încă de dimineață.

Înainte de amiază erau deja vreo 4.000 de oameni veniți din toată țara. Dar mult mai mulți au început să vină după ora 12.00. George Simion spunea că s-au strâns 100.000 de români la protest. În realitatea erau puțin sub jumătate din numărul anunțat de fostul candidat la alegerile prezidențiale. Protestatarii au plecat în marș spre Piața Victoriei puțin după ora 14. Jandarmii îi așteptau pregătiți. Autospecialele jandarmeriei au flancat clădirea guvernului. Dar protestatarii au încercat să forțeze gardurile de protecție ale jandarmeriei. Nu au reușit să rupă cordonul jandarmeriei, apoi protestul a continuat în mare parte pașnic. Călin Georgescu și George Simion s-au adresat pe rând mulțimii venite să-i susțină.

Ce vor Călin Georgescu și George Simion?

Călin Georgescu le-a spus oamenilor că „am promis că nu facem politică și am făcut istorie. Ne vom lua ţara înapoi, fără corupţie, fără securişti. Ciocoii vechi şi noi vor să îmi blocheze din nou candidatura, eu vreau să fiu judecat de voi toţi, prin votul vostru liber. E dreptul vostru să decideţi pe cine alegeţi, nu altcineva”. Ulterior a mai spus că „niciodată România nu va sta în genunchi. Vrem o ţară demnă, prosperă, cu oameni demni, o ţară prietenă cu toată lumea, să aibă prieteni peste tot şi să împartă valorile care ne-au unit: pace, democraţie şi libertate”. Mulțimea în extaz a început să-l aplaude.

La rândul său, George Simion le-a vorbit oamenilor despre patimile lui Călin Georgescu. Ocazie cu care a acuzat autoritățile de „poliție politică”,

„Acum trei zile, lovitura de stat care este în curs de desfășurare a mai avut un episod. Domnul Călin Georgescu a fost oprit în trafic de către milițienii lui Predoiu și procurorii ambasadelor! Și acum încearcă să fabrice dovezi care nu există! Încearcă să facă poliție politică. Marcel Ciolacu trebuie să pleci acasă! Jos Guvernul! Marcel Ciolacu este co-autorul loviturii de stat din 6 decembrie”, a spus George Simion. Ulterior l-a acuzat pe Marcel Ciolacu că este „reprezentantul sistemului care și-a bătut joc de țara noastră, care ne-a vândut la bucată și a trimis românii peste hotare”.

Anamaria Gavrilă, lidera POT, a spus că dorește ca „noul guvern să se alinieze la Administrația Trump”. Apoi s-a intonat imnul României.

Articolul Călin Georgescu și George Simion, la braț la protestul AUR din Piața Victoriei apare prima dată în Gazeta Bucurestilor.

Intitulată „Premierul Nordis trebuie să plece, românii s-au săturat de umilință”, moțiunea conține acuzații la adresa Guvernului pe care cei 155 de semnatari îl consideră „ilegitim, incompetent și profund imoral”. Pentru ca Guvernul Ciolacu să cadă sunt necesare 233 de voturi.

Moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Ciolacu

Moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Ciolacu a fost semnată de 155 de parlamentari ai partidelor AUR, POT, SOS România și deputata Ioana Grosaru. Textul moțiunii „Premierul Nordis trebuie să plece, românii s-au săturat de umilință” este împărțit în șapte puncte.

1. Guvernul actual este ilegitim.Motivul? Guvernul a fost impus de „președintele ilegitim Klaus Iohannis”, în perioada în care acesta își încheiase deja mandatul constituțional.

2.Premierul și-a pierdut credibilitatea.„Imaginea premierului și a unor membri marcanți ai cabinetului este deja compromisă prin asocierea cu monstruosul scandal „Nordis”, o fraudă de proporții uriașe, de zeci de milioane euro, care a lăsat în urmă aproape 1000 de români înșelați de complicitatea inacceptabilă dintre politicieni corupți și afaceriști interlopi”, susțin autorii moțiunii.

3.Guvernul Ciolacu II este descalificat pentru că și-a încălcat propriul program de guvernare, aprobat prin Hotărâre a Parlamentului României.

4. Guvernul Ciolacu II este evident incompetent în gestionarea fondurilor europene.

5. Guvernul este profund imoral, invocând presiunea deficitului pentru   a justifica înghețarea pensiilor și a alocațiilor.

6. Guvernul este incapabil să asigure dezvoltarea sănătoasă a națiunii române.

7. Guvernul este abuziv și instrumentează practici profund străine democrației.

George Simion: „premierul Nordis trebuie să plece”

George Simion, liderul AUR, a declarat înainte de a depune moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Ciolacu că Marcel Ciolacu trebuie să plece din funcția de premier.  

„Nu vrem să avem copiii lui Iliescu la conducerea României, nu mai vrem să avem corupţie. (..) Astăzi, cu semnăturile parlamentarilor AUR, sperăm să fie mai mulţi la vot din rândul deputaţilor minorităţilor, premierul Nordis trebuie să plece. Îi mulţumim doamnei Ioana Grosaru, reprezentant al minorităţii italiene, sperăm din suflet ca şi cehii, şi slovacii, şi tătarii, şi turcii, şi reprezentanţii altor minorităţi să voteze”, a declarat George Simion.

Liderul AUR a mai spus că în unele cabinete este deranj mare pentru că Marcel Ciolacu ar trebui să rămână premier pentru stabilitate. „Nu ştiu care este această stabilitate, aceea în care se fraudează alegeri, se anulează alegeri, în care sunt ameninţaţi judecători, în care membrii Curţii Constituţionale sfidează democraţia”, a spus George Simion.

Articolul Moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Ciolacu, semnată de AUR, SOS și POT apare prima dată în Gazeta Bucurestilor.

Proiectul legislativ mai prevede interzicea jocurilor de noroc în localități cu o populație maximă de 5.000 de locuitori. Această inițiativă legislativă a fost promovată de senatorul PSD Lucian Romașcanu și susținută la nivel declarativ de premierul Marcel Ciolacu. Cu toate acestea, culmea politicii, Guvernul României a dat un aviz negativ acestei inițiative legislative, aviz asumat chiar de premierul Marcel Ciolacu.

Inițiativa legislativă privind interzicerea jocurilor de noroc urmează să ajungă la Camera Deputaților, acolo unde deputații vor da votul final. În funcție de votul acestora se va decide interzicerea jocurilor de noroc în orașe sau nu. Cele mai recente studii arată că aproximativ 100.000 de români sunt dependenți de jocuri de noroc și pariuri.

Jocurile de noroc distrug viețile românilor

Senatorul PSD Lucian Romașcanu împreună cu mai mulți social democrați au inițiat un proiect legislativ prin care se cere interzicerea jocurilor de noroc în orașe. În expunerea de motive se menționează că în țara noastră se înregistrează un fenomen îngrijorător care a luat amploare și pune în pericol viitorul familiilor.

„Este vorba despre numărul de persoane care au dezvoltat dependență de jocurile de noroc, atât adulți cât și minori. Acest fenomen care distruge viețile multor concetățeni este cu atât mai îngrijorător cu cât spațiile în care se poate juca sunt plasate aproape peste tot, în zone cu vad comercial și trafic pietonal intens, iar asta le face extrem de atrăgătoare pentru clienții lor”, se menționează în documentul citat.

Mai mult, fenomenul adicțiilor nu este încă suficient cunoscut în România. „Statisticile nefiind atât de actuale pe cât ne-am dori. Experiența altor state europene cu privire la protejarea consumatorilor, în special a celor minori și vulnerabili, ne arată că localizarea sălilor de jocuri în afara limitelor de circulație intensă scade numărul de jucători. Prin această inițiativă se dorește o localizare clară a spațiilor în care se pot desfășura aceste activități, constituind, totodată, și o măsură de prevenire a dependenței de jocurile de noroc”, se precizează în expunerea de motive.

Ce prevede legea privind interzicerea jocurilor de noroc în orașe?

Inițiativa legislativă privind interzicerea jocurilor de noroc în orașe prevede ca toate sălile de jocuri de noroc să fie mutate în afara orașelor.

• Interzicea jocurilor de noroc în localități cu o populație maximă de 5.000 de locuitori.

• Spaţiul propus este situat la cel mult 50 m de limita teritorială a oraşului/municipiului ori comunei, inclusiv a municipiului Bucureşti.

• Spaţiul propus nu este situat în incinta sau pe o rază de 300 m a unităţilor şi instituţiilor de învăţământ, inclusiv campusurile aferente acestora, a unor locuri de joacă pentru copii definite ca orice spaţiu închis sau în aer liber destinat utilizării de către copii, a parcurilor, a unor aşezăminte de cultură, artă, sănătate, cu caracter social, de culte religioase şi alte asemenea sau în perimetrul delimitat destinat acestora.

• Pentru protejarea jucătorilor de riscul de dependenţă şi pierderi financiare semnificative asociate jocurilor de noroc, numărul maxim de mijloace pentru jocurile de tip slot-machine aflate într-o locaţie şi exploatate de acelaşi operator economic se reduce de la 75 la 20.

Amenzi pentru sălile de jocuri în care sunt lăsați copiii

• Amenda pentru permiterea accesului minorilor în locaţiile specializate pentru desfăşurarea jocurilor de noroc constituie contravenţie şi se sancţionează la prima abatere cu amendă de la 100.000 la 200.000 lei, adică dublul cuantumului în vigoare.

• La a doua abatere, licenţa de organizare a jocurilor de noroc a operatorului este suspendată timp de şase luni, iar la a treia abatere licenţa este anulată fără posibilitatea de licenţiere a aceluiaşi operator timp de trei ani, se mai stipulează în proiectul de act normativ.

Guvernul Ciolacu, aviz negativ pentru interzicerea jocurilor de noroc în orașe

Marcel Ciolacu, șeful PSD și premierul României, a anunțat de la Palatul Victoria că susține legea privind interzicerea jocurilor de noroc în orașe.

„Avem și o propunere la Camera Deputaților privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc: celebrele păcănele să fie eliminate din toate orașele, așa cum este peste tot în Europa”, spunea premierul Ciolacu de la Palatul Victoria.

Cu aproape două înainte de această declarație, Guvernul României se opunea inițiativei legislative. De exemplu, Guvernul nu este de acord ca sălile de jocuri să fie la o distanță de cel puțin 300 de metri față de școli.

„Soluția propusă ar conduce la reducerea drastică a numărului de spații autorizate să desfășoare acest tip de activitate, consecința fiind închiderea majorității punctelor de lucru din cadrul fiecărei localități, pierderea locurilor de muncă ale angajaților, creșterea șomajului și scăderea veniturilor bugetului de stat și ale bugetelor locale”, susține Guvernul.

În plus, Guvernul condus de Marcel Ciolacu atrage atenția că „impunerea distanței de minim 300 metri pentru o locație specializată în care se desfășoară activitatea de jocuri de noroc ar conduce la eliminarea majorității locațiilor destinate acestui tip de activitate. De asemenea, considerăm că modificarea propusă, respectiv cea de impunere a unei distanțe minie de 300 de metri, nu este fezabilă nici economic și nici social, întrucât nu oferă soluții alternative viabile”.  

Guvernul nu este de acord nici cu interzicea jocurilor de noroc în localități cu o populație maximă de 5.000 de locuitori. „Considerăm că introducerea limitării organizării de jocuri de noroc în localități cu o populație de sub 5.000 de locuitori nu ar avea un impact major în combaterea dependenței de jocuri de noroc.

Camera Deputaților ar urma să voteze interzicerea jocurilor de noroc în orașe

Inițiativa legislativă privind interzicerea jocurilor de noroc în orașe a fost adoptată de Senatul României, fără a ține cont de avizul negativ al Guvernului. Proiectul de lege urmează să ajungă la Camera Deputaților, acolo unde ar putea fi modificat și votat sau votat în forma ieșită de la Senat.

Senatorul Lucian Romașcanu susține că „avizul negativ al Guvernului este venit din zona tehnică. Dacă te uiți la buget, se pierd niște bani, dar decizia politică este de a merge mai departe. Sigur, poți pune în balanță pierderea de la buget, căci este un mare contribuabil. Dar este și o industrie care afectează grav familii, tineri. Iar accesibilitatea acestor spații este un plus nedorit pentru atragerea celor dependenți și celor care vor să încerce.

Deputatul USR Filip Havarneanu a menționat că nu este normal ca atunci când te duci să îți iei o pâine să fii manipulat să intri în acele săli de jocuri, să bagi banii de pâine. „Copiii sunt învățați să se uite pe blocuri la acele reclame și să spună: mami, tati, vreau să ajung milionar, trebuie să mă joc la aparate?”, potrivit deputatului Filip Havarneanu, citat de Euronews.ro.

Articolul Interzicerea jocurilor de noroc în orașe. Proiectul de lege care interzice păcănelele în orașe a fost adoptat de Senat. Guvernul Ciolacu, aviz negativ apare prima dată în Gazeta Bucurestilor.

Aceasta este a doua demisie la nivelul Guvernului, după cea a ministrului Marius Budăi, în scandalul legat de azilele terorii. Bătrânii din azilele groazei au fost maltratați și jefuiți. Le-au fost furate bunurile, pensiile și casele.

Gabriela Firea și-a dat demisia din Guvernul Ciolacu

Marcel Ciolacu, șeful PSD și premierul României, a anunțat în cursul zilei de vineri că ministrul Gabriela Firea și-a dat demisia. Acesta susține că a avut o discuție la sediul Guvernului cu ministrul Gabriela Firea pe tema azilelor groazei.

„Îmi este foarte clar că doamna Gabriela Firea în calitate de ministru nu are nicio legătură directă cu acest caz. Cu toate acestea, a fost o presiune uriașă în ultimele zile la adresa domniei sale, din cauza unor colaboratori ai doamnei ministru pentru care s-a probat deja implicarea. În consecință, până la clarificarea tuturor aspectelor legate de acest caz, doamna Firea a decis să își depună mandatul de ministru al Familiei. Vreau să subliniez că apreciez gestul voluntar pe care l-a făcut doamna Firea”, a precizat Marcel Ciolacu pe contul său de facebook.

Ciolacu vrea să schimbe „lucrurile” cu BOR și societatea civilă

Șeful Guvernului a mai precizat că lucrurile nu trebuie să se oprească însă aici. Acum așteaptă ca și primarii, șefii de Consilii Județene sau directorii de instituții publice locale. Vrea și demisia șefilor din poliție care au avut o legătură cu „azilele groazei” să își asume pe deplin responsabilitatea.

„Toți trebuie să facă un pas în spate. Lucrurile nu se vor schimba, însă, doar cu un număr de demisii. Cel mai grav ar fi ca această indignare legitimă a societății să fie acoperită de un șir de demisii, iar în spate lucrurile să rămână la fel. Este nevoie de o schimbare reală, în profunzime, ca să putem repara acest sistem odios care a corupt conștiințe în schimbul banilor. Mi-am asumat ca prim-ministru acest lucru. Și voi merge până la capăt! Voi schimba lucrurile de sus până jos, alături de colegii mei din Guvern, de Biserica Ortodoxă Română și de restul cultelor din România, precum și de societatea civilă. Nu am nicio milă pentru cei care au distrus viețile și sufletele unor oameni fără apărare!”, a mai menționat Marcel Ciolacu, dar fără a menționa la cine se referă.

Gabriela Firea și-a dat demisia pentru „afacerile” lui Ștefan Godei

Gabriela Firea și-a dat demisia din Guvernul Ciolacu în urma scandalului legat de azilele groazei din Voluntari și Afumați. Aceasta este ultima demisie în scandalul legat de bătrânii maltratați în aceste cămine private. Președintele Klaus Iohannis a menționat că azilele groazei sunt o rușine națională.

Scandalul legat de azilele groazei a fost generat de o anchetă de amploare a DIICOT care a salvat 98 de bătrâni și tineri cu dizabilități care erau supuși la tratamente inumane. Judecătorii au decis în acest caz arestarea preventivă pentru 30 de zile a patru persoane. Prima grupare infracțională era condusă de Ștefan Godei, fost vicepreședinte al TSD Ilfov și administratorul unuia dintre cele două centre din Voluntari și Afumați. Alături de el a fost arestat preventiv tot pentru 30 de zile și Dan Gode, fratele său. Autoritățile l-au arestat preventiv și pe Andrei Răzvan Țicu, șef serviciu în cadrul Direcției de Asistență Socială și Protecția Copilului Ilfov.

Cealaltă grupare infracțională era condusă de Ovidiu Dumitra, fost polițist la Serviciul de Investigații Criminale din Poliția Ilfov. El este soțul Cristinei Dumitra, cea care administra Centrul de Îngrijire și Asistență Casa Maria SRL. Ulterior a administrat House Grandma Anastasia`s SRL.

Primul politician care și-a dat demisia din Guvernul Ciolacu

Primul politician care și-a dat demisia în acest caz este ministrul Muncii Marius Budăi. Demisia acestuia a fost anunțată tot de premierul Marcel Ciolacu. Centrul de Resurse Juridice a cerut demiterea ministrului Marius Budăi pentru că știa de dezastrul din azilele terorii încă din noiembrie 2022. Dar a încercat să mușamalizeze scandalul.

Premierul Marcel Ciolacu a spus în ședința de guvern că ministrul Marius Budăi l-a anunțat despre decizia de a-şi depune demisia.

„Din punctul meu de vedere, e un gest de onoare pentru care îi mulţumesc şi sunt convins că aceasta este reacţia firească a unui decident politic, într-o asemenea criză. Este reacţia firească în orice democraţie consolidată a Europei”, a declarat Marcel Ciolacu. 

Mădălina Turza, eliberată din funcție

În replica la această primă demisie, premierul Marcel Ciolacu a decis să o elibereze din funcția de consilier de stat pe Mădălina Turza, vicepreședinte PNL Sector 6. Mădălina Turza consideră că eliberarea din funcție este o chestiune de „simetrie” politică politică legată de scandalul azilelor de bătrâni şi persoane cu dizabilităţi.

„Cu demnitate pentru că înţeleg că eliberarea mea din funcţie este o chestiune de „simetrie” politică legată de scandalul azilelor de bătrâni şi persoane cu dizabilităţi. Responsabilii se cunosc, nu se inventează. Şi tocmai din acest motiv, pentru că adevărul nu poate avea decât o culoare, acesta este următorul: faptul că ancheta penală la care asistăm cu toţi astăzi există, este rezultatul sesizării Corpului de Control al Prim Ministrului din data de 8 martie 2023, ca urmare a mai multor informări şi sesizări primite la Guvern în lunile februarie şi martie 2023”, a menționat Turza.

Articolul Gabriela Firea și-a dat demisia din Guvernul Ciolacu în urma scandalului legat de azilele groazei din Voluntari și Afumați, patronate de Ștefan Godei apare prima dată în Gazeta Bucurestilor.

Marcel Ciolacu, liderul PSD, a mai promis într-o conferință de presă că salariul minim brut trebuie să ajungă la 500 de euro la finalul anului 2024. În timp ce câștigul mediu net ar urma să fie de 1.000 de euro pe lună.

Decalogul din Programul de guvernare al Guvernului Ciolacu

Marcem Ciolacu, premierul desemnat al României, a prezentat programul de guvernare al Guvernului pentru perioada iunie 2023 – decembrie 2024. „Avem trei obiective majore puse la baza programului de guvernare al noului Executiv: reducerea inflației pentru a proteja puterea de cumpărare a românilor, recalibrarea financiară a unor sisteme publice vitale precum Educația și Sănătatea, creșterea investițiilor publice și private folosind masiv fondurile europene”, susține Marcel Ciolacu. Totodată, liderul PSD a prezentat valorile și principiile guvernării sub forma unui decalog.

1. Un program pentru români: sprijin pentru oameni, sprijin pentru crearea de locuri de muncă în economie.

2. Stopăm creșterea prețurilor, stopăm guvernarea pe datorie.

3. Productivism – dezvoltăm producția, investiții și locuri de muncă aici, în România.

4. Reechilibrăm balanța comercială a țării: exporturi cât mai mari, importuri cât mai mici.

5. Asigurăm echilibrul între stimularea economiei şi justiţia socială prin Solidaritate (consolidarea clasei de mijloc) și Echitate (Nu lăsăm pe nimeni în urmă).

6. Reindustrializăm România prin scheme de ajutor de stat pentru toate companiile ce produc aici, indiferent de acționariat.

7. Luptăm ca românii să nu mai fie „sclavii moderni” ai Europei, cu cele mai mici câștiguri din UE.

8. Refacem plasa de siguranţă socială, grav afectată în pandemie, pentru ca povara crizei să nu mai fie lăsată pe umerii celor nevoiași.

9. Vrem să adoptăm salariul minim european, astfel încât să minimizăm riscul de sărăcie în cazul lucrătorilor români.

10. Investim masiv în energie verde pentru facturi ZERO la utilități pentru spitale, școli și grădinițe, ferme agricole, IMM-uri.

Marile politici publice din Programul de guvernare al Guvernului Ciolacu

Productivism. Stimularea producției „Fabricat în România”. Un program masiv de investiții la nivel local, regional și central.

• Reindustrializarea României prin scheme de ajutor de stat și facilități pentru producția autohtonă

• Tranziția către economia inovării. Programe guvernamentale de tip Business Accelerator, pe baza de granturi, pentru industriile competitive / tehnologie ridicată.

• Locuri de muncă și putere de cumpărare sporită pentru români. Cât mai multe locuri de muncă menținute.

• Protejarea nivelului de trai, mai ales pentru persoanele vulnerabile.

• Management macroeconomic sustenabil. Finanțe publice sănătoase. Stoparea guvernării pe datorie. Reducerea dependenței de finanțarea externă.

Ce ținte economice vrea să atingă Guvernul Ciolacu până în decembrie 2024?

• Ducem inflația la 8% în primele 6 luni de guvernare.

• Stimuli pentru populație și economie de 10% din PIB, de 5 ori mai mult decât au întors în economie guvernările din 2020 și noiembrie 2021.

• Sprijinim peste 100.000 de companii care produc în România, din care 99% IMM (63.000 doar prin programele derulate de MFP și din FE perioadele 2014-2020 și 2021-2027 și PNRR).

• Dublăm investițiile publice în economie – la 126 miliarde lei în 2024, față de 59 miliarde lei în anul 2021 la preluarea guvernării.

• Ajungem la 82% din media UE la PIB pe locuitor raportat la puterea de cumpărare-standard (în 2022 indicatorul este 77%, conform Eurostat).

• La sfârșitul lui 2024 ne propunem un PIB de 360 miliarde euro, cu 120 miliarde euro (50% în plus) mai mult decât cel din 2021, la preluarea guvernării

• Stopăm guvernarea pe datorie. Ducem datoria în PIB la 46% în 2024 de la 49% la preluarea guvernării în anul 2021.

Guvernul Ciolacu promite 500 de euro net pentru fiecare angajat la 1 ianuarie 2025

Guvernul Ciolacu și-a asumat că până la 1 ianuarie 2025, nici un salariat cu normă întreagă și cu un copil în întreținere nu va câștiga mai puțin de 500 de euro net.

• La 1 ianuarie 2025, niciun salariat cu normă întreagă și cu un copil în întreținere nu va câștiga mai puțin de 500 euro net lunar.

• La 1 ianuarie 2025, niciun tânăr cu vârsta < 26 de ani, angajat cu normă întreagă în România, nu va câștiga mai puțin de 500 euro net lunar.

• La 1 ianuarie 2025, peste 1,5 milioane de contracte individuale de muncă vor fi remunerate cu peste 1.000 euro net.

• La 1 ianuarie 2025, câștigul salarial mediu net în România va depăși 1.000 euro net.

• Reducerea decalajelor regionale cu 15% până la sfârșitul anului 2024.

• Peste 1,2 milioane de români scoși din starea de deprivare materială și socială severă.

De unde va face rost de bani premierul Marcel Ciolacu?

În programul de guvernare al Guvernului Ciolacu se propune investiții publice de 230 miliarde de lei în perioada 2023-2024. De asemenea, se are în vedere „accelerarea colectării arieratelor recuperabile. Mai mult, se dorește și reducerea evaziunii fiscale cu 7 miliarde lei.

• Bugetul de stat – investiții publice de 239 miliarde lei în anii 2023 și 2024 (investiții finanțate din fonduri naționale și din fonduri europene și PNRR).

• Accelerarea colectării arieratelor recuperabile (11,5 miliarde lei, adică 33% din valoarea arieratelor rămase de recuperat la 30 septembrie 2022) și reducerea evaziunii fiscale cu 7 miliarde lei.

• Fonduri europene în valoare de 10 miliarde lei din sumele deja alocate prin Fondul de Modernizare.

• Parteneriate public-privat pentru minimum 5 obiective de investiții majore. Trei miliarde euro (15 miliarde lei) pot fi accesate doar de la fondurile de pensii private din România, pe proiecte PPP fezabile.

• Finanțare de la Băncile de Dezvoltare.

• Intrări din ISD de 24 miliarde euro (120 miliarde lei) în 2023 și 2024.

Articolul Programul de guvernare al Guvernului Ciolacu: salarii nete cuprinse între 500 și 1.000 de euro, investiții de 239 miliarde de lei și reducerea evaziunii fiscale apare prima dată în Gazeta Bucurestilor.

Principalele partide de guvernare, PNL și PSD, vor negocia până atunci viitorul program de guvernare.

Discuțiile despre rotativa guvernamentală ar putea bloca administrația

Liderii liberalilor și ai social-democraților negociază asiduu funcțiile guvernamentale din viitorul guvern condus de Marcel Ciolacu. În paralel, echipele tehnice negociază programul de guvernare. Prim-vicepreședintele PSD, Gabriela Firea, a anunțat că și-ar dori ca la Ministerul Economiei să fie numit senatorul Radu Oprea. La Sănătate să rămână Alexandru Rafila, iar la Transporturi Sorin Grindeanu. Însă, ministerul Transporturilor este râvnit și de liberali. Ceea ce a dus la tensiuni și blocarea negocierilor în coaliție.

Alina Gorghiu, președintele interimar al Senatului din partea PNL, susține că discuțiile publice privind rotativa guvernamentală a făcut un deserviciu coaliției.

„În opinia mea, coaliţia şi-a făcut un deserviciu vorbind public atât de mult despre rotativă în ultimul timp. Eu am evitat să discut public acest lucru în spaţiul public, spunând că se va paraliza administraţia în măsura în care nu ne vom concentra la nevoile societăţii. România are nevoie clar de stabilitate, de continuitate”, a spus Alina Gorghiu.

Senatoarea Alina Gorghiu vrea o tranziție rapidă

Senatoarea Alina Gorghiu susține că liberalii au oprit orice discuţie în spaţiul public referitoare la rotativa guvernamentală. „Discuţii pe care, trebuie să fim sinceri, oricum nu le-a iniţiat PNL, cu precizarea că vom merge mai departe cu negocierile privind programul de guvernare. În timp ce eu dau aceste declaraţii se fac discuţii cu privire la programul de guvernare de specialişti. Discuţiile despre modalitatea în care se va realiza rotativa cred că pot fi încheiate rapid dacă există voinţă politică, iar această voinţă politică speră că există”, a spus senatoarea Alina Gorghiu.

Ea a mai spus că cele două partide își doresc o tranziţie rapidă. „Premierul a anunţat că pe data de 26 mai îşi depune mandatul. Ca atare, tranziţia rapidă este foarte importantă, fără să mai facem discuţii publice pentru a nu bloca administraţia. Premierul a anunţat şi va anunţa public când îşi va depune mandatul. E mai puţin importantă ziua”, a mai afirmat Alina Gorghiu.

Articolul Senatoarea Alina Gorghiu: „premierul a anunțat că pe data de 26 își va depune mandatul” apare prima dată în Gazeta Bucurestilor.

Sindicatele din Educație au anunțat că greva generală va continua până când Guvernul va veni cu o soluţie credibilă privind nivelul de salarizare al cadrelor didactice. Marius Nistor, președintele Federației sindicatelor din Educație, a propus ca profesorii debutanți să primească un salariu de 4.000 lei net, în timp ce un profesor aflat la final de carieră să primească în jur de 7.000 lei net.

Anton Hadăr, lider al Federaţiei Naţionale Sindicale „Alma Mater” din România, a anunţat duminică, după negocierile de la Palatul Victoria că învăţământul superior românesc de stat intră şi el în grevă. Într-o primă fază va fi declanșată greva de avertisment. „De luni: De la ora 11.00 la 13.00 va fi organizată grevă de avertisment. Vor fi aproape 10.000 de salariaţi în grevă”, a spus sindicalistul.

Ce salarii au profesorii din România?

Salariul unui profesor debutant, cu studii superioare de lungă durată, este de doar 2.397 lei net. Însă, problemele cu salarizarea cadrelor didactice și nedidactice a început în anul 2008, atunci când a fost adoptată Legea 221, lege care reglementa organizarea și funcționarea învățământului preuniversitar. Dar legea nu s-a aplicat pentru că efortul financiar nu putea fi suținut de stat. În acest context fiecare sindicat județean din învățământ a dat în judecată Ministerul Educației pentru plata drepturilor salariale prevăzute de lege. Majoritatea cadrelor din învățământul preuniversitar au câștigat procesele, dar legea nu a mai fost actualizată. Au urmat alte modificări legislative în domeniul salarizării publice, dar profesorii au fost marginalizați de fiecare dată.

Degeaba au încercat sindicatele să ajungă la o înțelegere cu Ministerul Educației și Guvernul pentru că au fost ignorați. Până pe 17 mai 2023, atunci când a fost declanșată greva de avertisment. Sindicatele au anunțat atunci că vor declanșa greva generală, dar politicienii erau ocupați cu negocierile pentru formarea Guvernului Ciolacu.

Revendicările sindicaliștilor au fost prezentate pe larg de Gazetabucurestilor.ro în momentul în care au declanșat greva de avertisment. Întrebat duminică seară, într-o emisiune la B1 Tv, care sunt salariile angajaţilor din educaţie, Marius Nistor a dat exemple concrete: cel mult 2.000 de lei pentru personalul nedidactic (îngrijitoare, bucătărese, infirmiere, fochişti). 2.580 de lei salariul unui profesor debutant, la care se adaugă alocaţia de hrană, ajungându-se la aproximativ 2700 lei. Aproape 3800 de lei pentru un profesor cu gradul didactic I şi vechime de 25 de ani. Și 4200 – 4500 de lei net pentru un cadru didactic aflat la final de carieră. Motiv pentru care profesorii au declanșat greva generală.

Profesorii au declanșat greva generală

Problema salarizării profesorilor a fost abordată și de președintele Klaus Iohannis. Acesta a cerut Ministerului Muncii, condus de Marius Budăi, să urgenteze proiectul de lege privind salarizarea profesorilor. Între timp, premierul Nicolae Ciucă i-a invitat pe sindicaliști la Palatul Victoria. Într-o primă fază a anunțat că a avut „un dialog foarte bun” cu sindicaliștii, dar aceștia l-au contrazis. Au urmat alte negocieri în cursul zilelor de sâmbătă și duminică. Toate eșuate. Simion Hăncescu, liderul FSLI, a anunțat duminică seara că greva generală va continua.

„Oferta Guvernului este cea pe care am mai avut-o în urmă cu câteva zile, altceva în plus, nimic”, a anunțat Simion Hăncescu.

Sindicalistul Marius Nistor a anunțat că „greva durează până când cei care au semnat pentru declanşarea ei, tot în scris, vor renunţa la această formă de protest”. În schimb, premierul Nicolae Ciucă a transmis, după negocierile cu sindicatele din educaţie, că reiterează disponibilitatea sa şi a miniştrilor de resort de a sta faţă în faţă cu sindicatele oricând, oriunde, oricât. Până atunci profesorii au declanșat greva generală.

Legea salarizării ar putea ajunge în Parlament în septembrie

Premierul a afirmat că în opinia sa, o grevă generală se declanşează în lipsa dialogului şi a rezolvării problemelor. Singurii care au de pierdut, dacă greva va avea loc, sunt părinţii şi elevii.

Guvernul Ciucă a anunţat într-un comunicat oficial că a propus sindicatelor stimulente financiare pentru debutanţi și cadrele didactice titulare din unităţile de învăţământ aflate in zone defavorizate. Totodată, Guvernul și-a menţinut angajamentul de a majora salariile până la maximul grilei personalului nedidactic inclus Anexa 8. „Această măsura, care vizează creșterea veniturilor, va fi extinsă și pentru celelalte categorii de salariaţi din Anexa 8”, potrivit unui comunicat de presă emis de Guvern.

„Guvernul își asumă ca Educaţia să continue a fi prioritatea numărul unu în îndeplinirea obiectivelor prin programul de guvernare și în eliminarea inechităţilor din legea salarizării. În acest sens, va fi asumat un calendar astfel încât până la data de 15 iulie la nivelul Ministerului Muncii să fie finalizat proiectul noii legi a salarizării, pentru a putea demara dialogul cu partenerii sociali, astfel încât, la 1 Septembrie a.c. să poată fi înaintat Parlamentului Romaniei pentru aprobare”, a mai transmis Guvernul. Până atunci profesorii au declanșat greva generală.

Articolul Profesorii au declanșat greva generală. Guvernul promite Legea salarizării apare prima dată în Gazeta Bucurestilor.