Uniunea Europeană se confruntă cu dificultățile impuse de SUA unor tarife de 15% pentru majoritatea exporturilor sale. Iar blocul comunitar a trebuit să își asume angajamente financiare de mărimea numerelor de telefon atât pentru a importa energie din Statele Unite, cât și pentru a investi acolo. Cu toate acestea, de la puternica industrie auto germană până la sectoarele europene ale aviației și semiconductorilor, există câțiva câștigători ai acordului cadru, care încă nu a fost finalizat în scris.

Acordul comercial UE – SUA pe Energie

Ce prevede înțelegerea? Ca parte a acordului, Trump și von der Leyen au convenit ca UE să achiziționeze petrol și gaze naturale lichefiate în valoare de 750 de miliarde de dolari din SUA. O cifră care ar include și alte produse energetice, cum ar fi combustibilul nuclear. Aceasta înseamnă 250 de miliarde de dolari în achiziții noi de energie în fiecare an, ceea ce, potrivit șefei Comisiei, ar contribui, de asemenea, la eliminarea dependenței rămase a UE de importurile rusești.

Cine câștigă, cine pierde? În teorie, acordul este o victorie uriașă pentru companiile americane de petrol și gaze. În practică, experții spun că este impracticabil. Pentru început, atingerea acestui obiectiv ar necesita ca UE să își tripleze importurile de energie din SUA, pe baza cifrelor de anul trecut, cerând în același timp firmelor americane să își redirecționeze toate fluxurile de energie la nivel mondial către blocul comunitar – și chiar mai mult. Prin comparație, vânzările totale de energie ale Rusiei către UE au totalizat doar 23 de miliarde de euro anul trecut. Bruxelles-ul are, de asemenea, instrumente limitate pentru a realiza toate acestea: importurile sunt în mâinile firmelor private.

Acordul comercial UE – SUA pe Autoturisme

Ce este inclus în acord? Tarifele americane pentru mașini și piese auto sunt reduse la nivelul de bază de 15%. Un nivel care corespunde acordului încheiat la începutul acestei luni de producătorii auto japonezi. În schimb, UE a fost de acord să reducă tarifele pentru automobile de la 10% la zero, a declarat purtătorul de cuvânt pe probleme comerciale, Olof Gill. Problema constă însă în detalii, care rămân puține.

În cadrul acordului SUA-Japonia, țara asiatică va adapta vehiculele omologate la standardele auto americane. Un oficial de rang înalt al Comisiei a declarat că acordul UE include „un angajament de a lucra împreună… pentru a vedea unde standardele sunt deja aliniate sau unde trebuie să colaborăm mai îndeaproape pentru a le alinia în viitor”. După cum a relatat POLITICO, executivul a lansat anterior ideea de a potrivi standardele americane de conducere autonomă, care a fost menționată ca o posibilitate în briefing-ul tehnic de luni.

Cine câștigă, cine pierde? Potrivit lobby-ului auto german , aceasta este o înțelegere proastă care va continua să împovăreze sectorul. Acesta s-a alăturat sectorului auto american în denunțarea tarifelor vamale pentru mașinile și piesele produse în Mexic, care rămân la nivelul mai ridicat de 25%. Adevărații perdanți nu sunt producătorii auto, ci lucrătorii lor, potrivit lui Ferdinand Dudenhöffer, directorul Centrului de Cercetare Auto din Germania. El estimează că până la 70.000 de locuri de muncă la companiile auto europene și la furnizorii acestora ar putea fi pierdute, deoarece producătorii auto își mută producția în SUA pentru a evita tariful vamal de 15%.

Ce prevede Acordul comercial UE – SUA pe Aviaţie?

Ce conține înțelegerea? Acordul UE-SUA privind tarifele zero pentru „toate aeronavele și componentele acestora”, anunțat de von der Leyen, permite atât producătorilor de avioane, cât și companiilor aeriene să răsufle ușurate. Lanțul de aprovizionare global care stă în spatele fiecărei aeronave face ca acest sector să fie mai vulnerabil la barierele comerciale decât altele.

În urma disputei de 17 ani dintre Airbus și Boeing, care s-a încheiat în 2021, nici industriile europene, nici cele americane nu au fost interesate să intre într-un nou război comercial care să implice aviația.

Cine câștigă, cine pierde? Deși Boeing ar fi putut beneficia pe termen scurt de tarifele impuse concurentului său, Airbus, analiștii notează că producătorul american de aeronave ar fi avut mai mult de suferit din cauza represaliilor UE. În schimb, unele companii aeriene americane care operează o flotă Airbus, cum ar fi Delta Air Lines și Spirit Airlines, ar fi simțit imediat impactul tarifelor asupra furnizorilor lor europeni. Printre cei care au pierdut tariful zero-la-zero se numără companiile de leasing de ambele părți ale Atlanticului, care – dacă ar fi fost introduse tarife egale – ar fi fost instrumentul folosit de companiile aeriene pentru a evita taxele suplimentare.

Ce prevede Acordul comercial UE – SUA pe Produse farmaceutice?

Ce prevede acordul? Trump și von der Leyen s-au contrazis categoric duminică, președintele SUA afirmând că acordul comercial nu include produsele farmaceutice – iar șeful Comisiei afirmând că include. Oficialii Comisiei au clarificat luni că rata rămâne la zero deocamdată. Însă Bruxelles-ul se așteaptă ca o rată tarifară maximă de 15% să intre în vigoare odată ce ancheta administrației SUA în temeiul Secțiunii 232 asupra sectorului – în baza căreia tarifele pot fi impuse din motive de securitate națională – va fi finalizată. Există unele excepții pentru „anumite medicamente generice”, a spus von der Leyen, deși nu este încă clar care.

Cine câștigă, cine pierde? Companiile de medicamente generice – cele care produc cele mai ieftine medicamente dintre toate – spun că au cel mai mult de pierdut din cauza marjelor lor mici, chiar dacă rata tarifară finală este semnificativ mai mică decât cea de 200% cu care Trump amenințase cu câteva săptămâni în urmă. Asociația industrială Medicines for Europe dorește mai multă claritate cu privire la medicamentele care ar beneficia de zero tarife și face presiuni asupra UE și SUA pentru a „extinde lista de medicamente fără tarife cât mai mult posibil”. Compania farmaceutică Merck a declarat că salută faptul că s-a încheiat cel puțin un acord, în timp ce în Irlanda – care este deosebit de expusă din cauza sectorului său farmaceutic imens – asociația de afaceri Ibec a declarat că Europa a „capitulat”.

Acordul comercial UE – SUA pe Tehnologie

Ce se află în acord? Acordul de duminică a inclus echipamentele cu cipuri ca unul dintre sectoarele care au primit un tarif zero-la-zero, ceea ce înseamnă că sunt scutite de tariful de bază de 15%. Von der Leyen a subliniat că UE este și va rămâne un cumpărător important de cipuri de inteligență artificială americane. „Cipurile de inteligență artificială din SUA vor ajuta la alimentarea gigafabricilor noastre de inteligență artificială și vor ajuta SUA să își mențină avantajul tehnologic”, a spus ea.

Cine câștigă, cine pierde? Tariful zero-la-zero a fost văzut pe scară largă ca o victorie pentru producătorul olandez de mașini de imprimat cipuri ASML, una dintre cele mai mari firme din Europa după capitalizarea de piață. Mașinile pe care ASML le livrează valorează sute de milioane de euro bucata. ASML nu și-a asumat angajamente de creștere în acest an la mijlocul lunii iulie, pe fondul incertitudinii tarifare, dar acțiunile sale au crescut cu 4% luni. Angajamentul lui Von der Leyen de a cumpăra cipuri de inteligență artificială din SUA este însă un regres pentru susținătorii unei Europe mai suverane din punct de vedere tehnologic – deoarece continuarea cumpărării acestora prelungește dependența blocului comunitar de tehnologia americană.

Reglementare digitală

Ce prevede înțelegerea? Nimic. Comisia a acuzat administrația Trump de a contracara regulile UE ca o blufă – și, deocamdată, a dat roade. „Nu există absolut niciun angajament privind reglementarea digitală și nici privind taxele digitale”, a declarat un înalt oficial al UE, adăugând că apărarea de către Comisie a autonomiei de reglementare a blocului comunitar nu a primit suficientă atenție.

Cine câștigă, cine pierde? Regulile digitale ale UE – și în special Legea privind piețele digitale și Legea privind serviciile digitale – au ieșit nevătămate. Acest lucru nu s-a datorat lipsei de presiune din partea SUA, jucătorii mari din domeniul tehnologiei, precum Meta și Apple, devenind din ce în ce mai deschisi în privința DMA. Aceștia mențin presiunea – grupul de lobby din domeniul tehnologiei, Asociația Industriei Calculatoarelor și Comunicațiilor, tocmai a publicat un studiu care a estimat costul și pierderile de venituri generate de regulile digitale ale UE la 97,6 miliarde de dolari anual, inclusiv aproximativ 1 miliard de dolari reprezentând doar costurile de conformitate DMA.

Ce prevede Acordul comercial UE – SUA pe Apărare?

Ce prevede acordul?  Trump a lăudat achiziționarea unor „cantități uriașe” de echipamente militare americane – dar înalți oficiali ai UE au replicat, subliniind că achiziționarea de arme nu a fost negociată ca parte a acordului. „Achiziționarea de arme nu este o chestiune care ține de Comisie”, a declarat un oficial, adăugând că „nu a fost calculată în niciun fel în cifrele despre care am discutat”. Pe scurt: nu există niciun angajament formal de a cumpăra arme americane.

Cine câștigă, cine pierde?  Industria de apărare din SUA nu a obținut o victorie garantată – dar ar putea totuși beneficia. Oficialii UE au recunoscut că bugetele militare în creștere ale Europei ar putea favoriza firmele americane. „În urma summitului NATO de la Haga, există, desigur, o înțelegere că statele noastre membre, cu sprijinul foarte activ al Comisiei, își măresc cheltuielile pentru apărare și, prin urmare, acest lucru va aduce beneficii directe sau indirecte Statelor Unite”, a declarat un oficial. Această dinamică ar putea pune firmele europene de apărare în dificultate, pe măsură ce deciziile privind achizițiile publică se intensifică.

Oţel și Aluminiu, clauză specială în Acordul comercial UE – SUA?

Ce prevede înțelegerea? Se pare că se va reveni la cote care sună destul de similar cu cele din timpul administrației Biden. Peste această valoare, tariful de 50% ar rămâne (cel mai probabil) în vigoare. Un oficial UE a declarat luni că nivelul cotelor în sine nu a fost încă negociat. Acest lucru va necesita mai mult timp decât este disponibil înainte de 1 august. În plus, SUA recunosc într-o oarecare măsură că UE nu este problema când vine vorba de producția globală excesivă de oțel și aluminiu. Bruxelles-ul și Washingtonul vor discuta despre un „gard circular” pentru a se izola de oțelul produs în mod nedrept din China, Indonezia, Egipt, Turcia și o mulțime de alte țări.

Cine câștigă, cine pierde? Dacă industria siderurgică europeană poate – cel puțin într-o oarecare măsură – să continue să trimită produse specializate către SUA, va prefera acest lucru în locul unui tarif general de 50%. Adevărata perdantă ar putea fi însă China. Dacă SUA și UE reușesc într-adevăr să construiască un zid de oțel în jurul piețelor lor – ceea ce ar fi important dacă se ia în considerare lipsa comercializării certificatelor de emisii din partea SUA – strategia chineză ar putea vedea de fapt o contrapondere serioasă.

Mâncare și băutură prevăzute în Acordul comercial UE – SUA

Ce este în acord? Anumite produse agricole ar putea beneficia de o relație tarifară zero-zero cu SUA, a declarat von der Leyen reporterilor, dar președintele Comisiei nu a specificat despre ce bunuri ar fi acestea. Cea mai recentă informație, venită de la un înalt oficial al Comisiei, este că UE va reduce tarifele pentru ceea ce consideră bunuri agricole „nesensibile” din Statele Unite, în timp ce importurile agricole „sensibile” vor continua să se confrunte cu ratele actuale.

Cine câștigă, cine pierde? Este prea devreme să spunem. Se pare că nucile, hrana pentru animale de companie și bizonii din SUA ar putea intra mai ușor pe piețele UE ca produse agricole „nesensibile”, în timp ce carnea de vită din SUA – considerată „sensibilă” – va continua să se confrunte cu tarife vamale. Cu toate acestea, negociatorii încă negociază tarife de la zero la zero și stabilesc plasarea produselor agroalimentare cheie, inclusiv a băuturilor spirtoase și a vinului, în cadrul acordului general convenit de lideri.

Companiile din UE vor investi încă 600 de miliarde de dolari în SUA

Ce se află în acord? Un angajament al companiilor UE de a investi încă 600 de miliarde de dolari în SUA. Departe de a fi o concesie majoră față de Trump, angajamentul pare să fie doar o simplă prezentare generală. „Este în mare măsură performativ”, a declarat Nils Redeker de la think tank-ul Jacques Delors Centre. De fapt, Bruxelles-ul nu va avea puterea de a îndeplini această promisiune, deoarece investițiile ar proveni exclusiv din sectorul privat, au declarat doi înalți oficiali ai Comisiei. Unul dintre ei a spus că cifra se „bazează pe discuții detaliate cu diferite asociații de afaceri și companii pentru a vedea care sunt intențiile lor de investiții”.

Cine câștigă, cine pierde? Investițiile suplimentare din Europa vor stimula probabil economia SUA. Cu toate acestea, este prea devreme să spunem dacă această finanțare suplimentară va veni în detrimentul investițiilor din Europa, ceea ce ar afecta creșterea economică a UE.

Articolul Acordul comercial UE – SUA: cei mai mari perdanți și câțiva câștigători         apare prima dată în Gazeta Bucurestilor.

Președintele american, Donald Trump, i-a reproșat președintelui Volodimir Zelenski că nu vrea să semneze acordul de pace cu Rusia, motiv pentru care nu are „respect” față de Statele Unite ale Americii. Mai mult, liderul ucrainean a fost acuzat că se joacă cu „al treilea Război Mondial”. Vicepreședintele JD Vance i-a reproșat că anul trecut a făcut campanie pentru opoziție.

Acordul pe resurse minerale urma să fie semnat la Casa Albă

Donald Trump și Vladimir Zelenski au ajuns în urmă cu două zile la un acord privind exploatarea resurselor minerale ucrainene. După îndelungi dispute publice și negocieri secrete, SUA urma să primească acces preferințial la resurse. În timp ce Ucraina voia garanții de securitate sporite.

Președintele republican Donald Trump voia acces la resurse minerale în valoare de 500 de miliarde de dolari, de patru ori mai mult decât ajutorul oferit până acum Ucrainei. Institutul Kiel pentru Economie Mondială a estimate ajutorul primit de Ucraina din partea SUA la 120 de miliarde de dolari, dar Donald Trump insită că acesta a fost de 350 de miliarde de dolari.    

Cele două state au convenit în urma negocierilor semnarea unui acord în șase puncte. De exemplu, acordul prevedea ca cele două state să înființeze un fond de investiții pentru reconstrucție, pe care urmau să-l gestioneze în comun. Ucraina urma să contribuie la fond cu 50% din veniturile viitoare din activele sale rezultate din resure minerale. Într-un final s-a convenit ca acordul SUA-Ucraina să fie semnat la Casa Albă.

Scandal între Trump și Zelenski la Casa Albă

Președintele Volodimir Zelenski a venit la Casa Albă pentru semnarea acordului privind resursele minerale. Întâlnirea s-a transformat într-un scandal între Trump și Zelenski în fața presei. Transmis live, în scandalul între Trump și Zelenski a intervenit și vicepreședintele JD Vance. Donald Trump a spus că se consideră un arbitru sau un mediator între Ucraina și Rusia pentru a ajunge la pace. În replică, Volodimir Zelenski i-a spus că nu vrea să facă nici un compromis cu „criminalul” Vladimir Putin. Scandalul între Trump și Zelenski a fost amplificat de JD Vance.

„Nu vă veți întoarce la luptă”, a spus Donald Trump, care a cerut Ucrainei să facă unele compromisuri care „nu vor fi atât de mari pe cât cred unii că va trebui să le faceți”. Vicepreședintele JD Vance i-a spus lui Zelenski că „calea către pace și către prosperitate se poate face prin diplomație”. „Asta este ceea ce face președintele Trump”, a spus JD Vance.

„Despre ce fel de diplomație, JD, vorbești? Ce vrei să spui?”, l-a întrebat nervos Zelenski. Schimbul de replici a devenit atunci vizibil tensionat. JD Vance i-a răspuns: „genul care va pune capăt distrugerii țării tale”. Vicepreședintele l-a acuzat apoi pe Zelenski că este lipsit de respect și că a provocat scandalul în fața presei americane.

Apărarea lui Vance a abordării lui Trump de a pune capăt războiului – prin deschiderea comunicărilor cu Putin și făcând eforturi pentru o încetare rapidă a focului – a fost cea care a escaladat mai întâi tensiunile cu liderul ucrainean.

JD Vance intervine în scandalul dintre Trump și Zelenski

După ce JD Vance l-a contestat pe președintele ucrainean cu privire la problemele pe care le-a avut cu armata și serviciul militar, ZelenskI a răspuns: „în timpul războiului, toată lumea are probleme, chiar și tu. Dar ai un ocean frumos și nu-l simți acum, dar îl vei simți în viitor”. Această declarație l-a înfuriat pe Donald Trump aflat între cei doi. Așa a început scandalul între Trump și Zelenki. Președintele american i-a spus răspicat: „Nu ne spune tu ce vom simți. Nu ești în situația de a dicta asta”, a urlat Donald Trump.

„Nu ai cărțile acum”, i-a spus Trump, care a continuat că Zelenski face „jocuri de noroc cu milioane de vieți”.

Acest schimb de replici poate a fost câștigat de Zelensi în aplauzele celor care au vrut să-l vadă că îl înfruntă pe Trump. Dar acest moment ar putea decide și o eră de război și pace în Europa.

Zelenski, acuzat că a făcut campanie pentru democrați

Câteva momente mai târziu, Zelenski a spus că „de la începutul războiului, am fost singuri și suntem recunoscători”. Această remarcă l-a înfuriat și mai tare pe Trump. „N-ai fost singur. Nu ați fost singuri. V-am dat – prin intermediul acestui președinte stupid – 350 de miliarde de dolari”, a spus Trump, făcând referire la Biden. A intervenit iar JD Vance care l-a acuzat pe Zelenski că a făcut anul trecu campanie pentru opoziție în timpul alegerilor din SUA. Adică, pentru democrați.

Comentariul a fost o referire la o vizită pe care Zelensky a făcut-o la o fabrică de muniții din Scranton, Pennsylvania, orașul natal al lui Joe Biden, cu doar câteva săptămâni înainte ca americanii să se îndrepte la urne la alegerile din noiembrie. Republicanii au fost revoltați de vizită, acuzându-l pe Zelenski că a transformat turneul într-un eveniment de campanie partizană în numele lui Kamala Harris.

„Te rog, crezi că dacă vei vorbi foarte tare despre război…”, a început să spună Zelensky, doar pentru ca Trump să-l întrerupă. „Nu vorbește tare”, a răspuns Trump, vizibil iritat. „Țara ta are mari probleme”. „Nu câștigi, nu câștigi asta. Ai șanse al naibii de mari să ieși bine din cauza noastră”, a continuat Trump. Volodimir Zelenski a fost nevoit să părăsească Casa Albă fără a semna acordul cu SUA.

Articolul Scandal între Trump și Zelenski la Casa Albă: „vă jucați cu al treilea Război Mondial” apare prima dată în Gazeta Bucurestilor.

La bordul avionului se aflau frații Andrew Tate și Tristan Tate, cărora procurorii DIICOT le-a permis să părăsească țara. O decizie controversată care a bulversat întreaga opinie publică în contextul în care procurorii DIICOT i-a acuzat de viol și trafic de persoane.

Guvernatorul statului Florida, republicanul Ron DeSantis, a ținut rapid o conferință de presă în care a anunțat că „ „Florida nu este un loc în care să fie bineveniți cu acest tip de comportament”.

Frații Tate au plecat cu avionul privat în SUA

Frații Tate și-au luat zborul în SUA cu un avion privat, care a decolat joi dimineața, la ora 06:05, de pe Aeroportul Internațional Henri Coandă. Avionul Gulfstream G550 a aterizat după 12 ore pe aeroportul din Fort Lauderdale, din Florida. Imediat după ce au ajuns pe pământ american și au fost preluați de doi bodyguarzi, Andrew Tate le-a spus reporterilor că el și fratele său au fost „în mare parte neînțeleși” și consideră că acuzațiile împotriva lor sunt în esență o conspirație.

„Există o mulțime de opinii despre noi, o mulțime de lucruri care au apărut despre noi pe internet”, a spus el, conform BBC, adăugând că „încă nu au fost condamnați pentru vreo crimă din viața noastră”. Andrew Tate (38 de ani) și Tristan Tate (36 de ani) au refuzat să răspundă la întrebările despre eliberarea lor și despre rolul lui Trump în primirea lor în SUA.

Joseph McBride, unul din avocații fraților Tate, a declarat că aceștia se vor întoarce în România la sfârșitul lunii martie.

„Se simt în siguranță în America din mai multe motive, principalul fiind că Donald Trump este președintele. Drept urmare, sunt încântați să numească America din nou casa lor”, potrivit unui comunicat emis de Joseph McBride.

Donald Trump și Keir Starmer, comentează situația fraților Tate

Donald Trump, președintele SUA, și Keir Starmer, premierul Marii Britanii, se aflau la Casa Albă atunci când frații Tate au pus piciorul pe pământ american. Într-o primă fază a spus că nu știe nimic despre eliberarea fraților Tate din România. Întrebat dacă administrația sa a făcut presiuni asupra guvernului român să îi elibereze, Donald Trump a spus: „Nu știu nimic despre asta. Nu știu, spui că este într-un avion chiar acum?”

În discuție a intervenit Keir Starmer, premierul Marii Britanii, care stătea lângă Donald Trump. „Există un element englez aici, așa că, evident, este important să se facă dreptate, iar traficul de persoane este evident, în opinia mea, un risc de securitate”.

Răspunsurile lui Donald Trump în legătură cu situația juridică a fraților Tate nu este deloc întâmplătoare. Cei doi au dublă cetățenie – americană și britanică. În plus, Andrew Tate spunea în 2023 că este foarte apropiat de familia Trump. „Îi cunosc bine. Am vorbit cu Barron (fiul lui Donald Trump – n.r.) după incident”, a declarat el după ce autoritățile române l-au plasat pe el și pe fratele său în arest la domiciliu.

Procurorii DIICOT confirmă că frații Tate și-au luat zborul cu acordul lor

Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) a emis un comunicat de presă prin care confirmă că procurorul de caz a ridicat interdicția de a părăsi țara în cazul fraților Tate.

„Cu privire la doi inculpați, persoane cu dublă cetățenie, americană și britanică, aflați sub măsura controlului judiciar în cadrul dosarelor penale în care sunt cercetați de către procurorii DIICOT – Structura Centrală, facem următoarea precizare: cererea de revocare a măsurii preventive a controlului judiciar a fost respinsă, aceasta fiind menținută în ambele dosare în care se efectuează urmărirea penală. A fost admisă solicitarea privind modificarea obligației impuse inculpaților de a nu părăsi teritoriul României, celelalte obligații fiind menținute de către procurorii DIICOT”, potrivit DIICOT.

Decizia procurorilor DIICOT vine în contextul în care trimisul special al SUA, Richard Grenell, l-a întrebat de situația fraților Tate pe ministrul de Externe Emilian Horațiu Hurezeanu. Discuția a avut loc în holul hotelului în care s-a ținut Conferința de Securitate de la Munchen în urmă cu 10 zile.

Articolul Frații Tate și-au luat zborul în SUA cu acordul DIICOT apare prima dată în Gazeta Bucurestilor.

Ca un ecou al apelurilor făcute de Trump la susținători în urma alegerilor prezidențiale din 2020, el a cerut sâmbătă la acțiune, scriind: „Protestați, luați-ne națiunea înapoi”.

Orice acuzare a fostului președinte, care candidează din nou în 2024, ar marca o premieră istorică și ar schimba rapid conversația politică în jurul unei figuri deja dezbinătoare. Deși Trump are o istorie extinsă de litigii civile atât înainte, cât și după preluarea mandatului, o acuzație penală ar reprezenta o escaladare dramatică a problemelor sale juridice în timp ce lucrează pentru a recuceri Casa Albă, potrivit CNN.

Donald Trump se așteaptă să fie arestat

Fostul președinte al SUA Donald Trump și actrița Stormy Daniels sunt din nou în centrul atenției. Donald Trump se așteaptă să fie arestat marți într-o anchetă începută în anul 2016. El ar fi cumpărat tăcerea actriței de filme pentru adulți Stormy Daniels. Potrivit CNN, un purtător de cuvânt al lui Trump a spus că nu a primit nici o depeșă în acst sens de la biroul procurorului districtual din Manhattan, care conduce ancheta.

CNN susține că un rechizitoriu împotriva lui Trump ar fi istoric. Marcând pentru prima dată când un fost președinte american și candidat major la președinție a fost acuzat penal. Procurorii din biroul procurorului Alvin Bragg i-au cerut recent lui Trump să apară în fața marelui juriu care instrumentează cazul. Solicitarea a reprezentat cel mai clar indiciu de până acum că anchetatorii se apropiau de o decizie cu privire la posibilitatea de a face pasul fără precedent de a inculpa un fost președinte, deoarece potențialii inculpați din New York sunt obligați prin lege să fie notificați și invitați să se prezinte în fața unui mare juriu care analizează acuzațiile.

Cum s-au scos banii din Organizația Trump?

Investigația procurorului din Manhattan a început pentru prima dată sub predecesorul lui Bragg, Cy Vance, când Trump era încă la Casa Albă. Se referă la o plată de 130.000 de dolari făcută de avocatul personal al lui Trump, Michael Cohen, lui Stormy Daniels la sfârșitul lunii octombrie 2016. Plata a fost făcută cu câteva zile înainte de alegerile prezidențiale din 2016, pentru a o împiedica să facă publice detalii despre o presupusă aventură cu Trump cu un deceniu mai devreme. Trump a negat aventura.

Banii au fost plătiți de către Trump Org. care ar fi mascat plata către Cohen sub forma unui bonus de 420.000 de dolari. Ancheta din Manhattan este doar una din numeroasele investigații cu care se confruntă fostul președinte american. 

Donald Trump nu va renunța la alegerile prezidențiale din SUA

Plățile făcute către avocat nu sunt ilegale. Procurorii analizează dacă să îl acuze pe Donald Trump pentru falsificarea evidențelor comerciale ale Organizației Trump. Însă, falsificarea înregistrărilor comerciale este o contravenție în New York.

De asemenea, procurorii analizează dacă să îl acuze pe Trump de falsificarea documentelor fiscale cu intenția de a comite o altă infracțiune sau de a ajuta sau ascunde o altă infracțiune. Care în acest caz ar putea fi o încălcare a legilor privind finanțarea campaniei. Aceasta este o infracțiune de Clasa E și implică o pedeapsă de cel puțin un an și maxim patru ani. Pentru a dovedi această situație, procurorii ar trebui să arate că Trump a intenționat să comită o ilegalitate. Organizația Trump a notat rambursările ca o cheltuială legală în registrele sale interne. Trump a negat anterior cunoașterea plății.

Dacă biroul procurorului va merge mai departe cu acuzațiile, ar reprezenta un moment istoric. Trump ar fi primul fost președinte american inculpat vreodată și, de asemenea, primul candidat major la președinție aflat sub acuzare. Fostul președinte a spus că „nici măcar nu s-ar gândi să părăsească” cursa din 2024 dacă va fi acuzat.

Ce au spus Donald Trump și actrița Stormy Daniels?

Într-un răspuns lung pe contul său Truth Social la începutul acestei luni, Trump a spus parțial: „Nu am făcut absolut nimic rău, nu am avut niciodată o aventură cu Stormy Daniels”.

Sâmbătă, un purtător de cuvânt a declarat că Trump „își evidențiază pe bună dreptate nevinovăția” făcând apel la susținători să protesteze în cazul în care este acuzat.

Un avocat al lui Trump a declarat la începutul acestei luni că orice urmărire penală legată de plățile de bani liniștite către un star de film pentru adulți ar fi „complet fără precedent” și l-a acuzat pe procurorul districtual din Manhattan că îl țintesc pe fostul președinte din „motive politice și animozitate personală”.

La rândul ei, Daniels, cunoscută și sub numele de Stephanie Clifford, a declarat în 2021 că nu a depus încă mărturie în anchetă. Dar că nu i-ar plăcea „mai mult decât” să fie intervievată de procurorii care investighează Organizația Trump.

Daniels a spus la acea vreme că avocatul ei a fost în contact cu anchetatorii statului Manhattan și New York. Ea a spus că dacă i s-ar cere să vorbească cu anchetatorii sau cu un mare juriu, ea „le-ar spune tot ce știu”.

Ea a scris o carte în 2018, care descria presupusa aventură în detaliu, avocatul ei de atunci spunând că cartea avea scopul de a dovedi că povestea ei despre faptul că a făcut sex cu Trump este adevărată.

Rolul lui Cohen în schema Donald Trump și actrița Stormy Daniels

Michael Cohen a jucat un rol central în episodul de bani liniștiți și este implicat în anchetă. El a recunoscut că i-a plătit lui Daniels 130.000 de dolari pentru a o împiedica să facă publice detalii despre presupusa aventură cu Trump chiar înainte de alegerile din 2016. Totodată, Michael Cohen a fost impicat în afacerea legată de plata a150.000 de dolari de la editorul National Enquirer către Karen McDougal. Aceasta susținea că a avut o aventură de 10 luni cu Trump. Trump a neagat, de asemenea, o aventură cu McDougal.

Cohen a fost condamnat la trei ani de închisoare după ce a pledat vinovat la opt capete de acuzare, inclusiv două acuzații de încălcare a finanțării campaniei pentru orchestrarea sau efectuarea de plăți în timpul campaniei din 2016.

Michael Cohen sa întâlnit vineri cu biroul procurorului districtual din Manhattan și urmează să apară și luni. Vorbind cu reporterii, el a intrat vineri în instanță, Cohen a spus că încă nu a depus mărturie în fața unui mare juriu.

„Trebuie să-l aplaud pe procurorul districtual Bragg pentru că i-a oferit lui Donald oportunitatea de a intra și de a-și spune povestea”, a spus el.

Articolul Donald Trump și actrița Stormy Daniels. Fostul președinte al SUA se așteaptă fie arestat marți apare prima dată în Gazeta Bucurestilor.

Afganistanul a fost cucerit din nou de talibani, iar populația a intrat într-o nouă eră a terorii. Președintele afgan Ashraf Ghani a fugit din țară în cursul zilei de duminică, 15 august 2021. Ulterior capitala țării, orașul Kabul, a căzut în mâinile talibanilor. Personalul ambasadei SUA a fost evacuat cu elicopterul din complex.

Haibatullah Akhundzada este liderul general al talibanilor, însă Abdul Ghani Baradar este șeful său politic și cel mai cunoscut lider al talibanilor. The Guardian a făcut portretul lui Abdul Ghani Baradar, co-fondatorul mișcării talibanilor și viitorul președinte al Emiratului Islamic al Afganistanului.

Abdul Ghani Baradar se afla duminică seara la Doha, dar ar urma să ajungă la Kabul în aceste zile. Într-o declarație televizată, el a declarat că adevăratul test al talibanilor abia acum începe și că trebuie să servească națiunea.

Cine este Abdul Ghani Baradar?

Născut în provincia Uruzgan în 1968, Baradar a luptat în rândul mujahedinilor afgani împotriva sovieticilor în anii 1980. După ce rușii au fost alungați în 1989, iar țara a intrat într-un război civil, Baradar a înființat o madrasă (școală găzduită de o moschee, unde se predă teologia islamică) în Kandahar împreună cu fostul său comandant și cumnat, Mohammad Omar.

Cei doi mullahi au fondat mișcarea talibană cu tineri de educație islamică, dedicați „purificării religioase” a țării și creării emiratului. Alimentați de fervoarea religioasă, de ura larg răspândită împotriva lorzilor războiului și de sprijinul substanțial al agenției pakistaneze ISI, talibanii au ajuns la putere în 1996, după cucerirea rapidă a capitalelor provinciilor afgane.

Abdul Ghani Baradar a fost adjunctul mollahului Omar și un arhitect cheie al acelor victorii. El a avut o succesiune de roluri militare și administrative în regimul taliban timp de cinci ani. În momentul în care regimul a fost înlăturat de SUA și aliații săi afgani, era ministrul adjunct al apărării.

În timpul exilului de 20 de ani al talibanilor, Baradar a avut reputația de a fi un lider militar puternic și un politician subtil. Diplomații occidentali au ajuns să îl considere ca făcând parte din aripa Quetta Shura, conducerea regrupată a talibanilor în exil. Conducere care era cea mai rezistentă la controlul ISI și cea mai deschisă la contacte politice cu Kabulul.

Abdul Ghani Baradar, eliberat de americani

Abdul Ghani Baradar a fost arestat în februarie 2010, după ce a fost localizat de CIA la Karachi. A fost arestat și întemnițat de pakistanezi.

„Capturarea lui Baradar a fost instigată în principal din cauza rolului său în război, mai degrabă decât din cauza probabilității ca acesta să facă brusc pace. Adevărul este că pakistanezii l-au reținut în toți acești ani pentru că Statele Unite le-au cerut acest lucru”, a declarat un fost oficial citat de The Guardian.

În 2018, atitudinea Washingtonului s-a schimbat, iar trimisul lui Trump în Afganistan, Zalmay Khalilzad, le-a cerut pakistanezilor să îl elibereze. Motivul? Baradar urma să conducă negocierile din Qatar, bazându-se pe convingerea că se va mulțumi cu acordul de împărțire a puterii.

„Nu văzusem niciodată o justificare reală a acestui punct de vedere, dar a căpătat un fel de idee mitică”, a declarat fostul oficial sub protecția anonimatului.

Acordul de la Doha, semnat în 2020

La zece ani de la arestarea sa, în februarie 2020, Baradar a semnat acordul de la Doha cu SUA. Administrația Trump a salutat ca fiind un progres spre pace, dar care acum pare a fi o simplă etapă spre victoria totală a talibanilor.

Acordul prevedea încetarea conflictului în Afganistan. Apoi urmau discuții privind împărțirea puterii între talibani și guvernul de la Kabul, condus de Ashraf Ghani. Aceste discuții nu s-au concretizat! Iar acum pare clar că Baradar și talibanii au încercat să câștige timp. Au așteptat să plece trupele americane și NATO pentru a pregăti o puternică ofensivă finală.

Articolul Abdul Ghani Baradar, liderul talibanilor, eliberat din închisoare la cererea lui Donald Trump apare prima dată în Gazeta Bucurestilor.