La bordul avionului se aflau frații Andrew Tate și Tristan Tate, cărora procurorii DIICOT le-a permis să părăsească țara. O decizie controversată care a bulversat întreaga opinie publică în contextul în care procurorii DIICOT i-a acuzat de viol și trafic de persoane.

Guvernatorul statului Florida, republicanul Ron DeSantis, a ținut rapid o conferință de presă în care a anunțat că „ „Florida nu este un loc în care să fie bineveniți cu acest tip de comportament”.

Frații Tate au plecat cu avionul privat în SUA

Frații Tate și-au luat zborul în SUA cu un avion privat, care a decolat joi dimineața, la ora 06:05, de pe Aeroportul Internațional Henri Coandă. Avionul Gulfstream G550 a aterizat după 12 ore pe aeroportul din Fort Lauderdale, din Florida. Imediat după ce au ajuns pe pământ american și au fost preluați de doi bodyguarzi, Andrew Tate le-a spus reporterilor că el și fratele său au fost „în mare parte neînțeleși” și consideră că acuzațiile împotriva lor sunt în esență o conspirație.

„Există o mulțime de opinii despre noi, o mulțime de lucruri care au apărut despre noi pe internet”, a spus el, conform BBC, adăugând că „încă nu au fost condamnați pentru vreo crimă din viața noastră”. Andrew Tate (38 de ani) și Tristan Tate (36 de ani) au refuzat să răspundă la întrebările despre eliberarea lor și despre rolul lui Trump în primirea lor în SUA.

Joseph McBride, unul din avocații fraților Tate, a declarat că aceștia se vor întoarce în România la sfârșitul lunii martie.

„Se simt în siguranță în America din mai multe motive, principalul fiind că Donald Trump este președintele. Drept urmare, sunt încântați să numească America din nou casa lor”, potrivit unui comunicat emis de Joseph McBride.

Donald Trump și Keir Starmer, comentează situația fraților Tate

Donald Trump, președintele SUA, și Keir Starmer, premierul Marii Britanii, se aflau la Casa Albă atunci când frații Tate au pus piciorul pe pământ american. Într-o primă fază a spus că nu știe nimic despre eliberarea fraților Tate din România. Întrebat dacă administrația sa a făcut presiuni asupra guvernului român să îi elibereze, Donald Trump a spus: „Nu știu nimic despre asta. Nu știu, spui că este într-un avion chiar acum?”

În discuție a intervenit Keir Starmer, premierul Marii Britanii, care stătea lângă Donald Trump. „Există un element englez aici, așa că, evident, este important să se facă dreptate, iar traficul de persoane este evident, în opinia mea, un risc de securitate”.

Răspunsurile lui Donald Trump în legătură cu situația juridică a fraților Tate nu este deloc întâmplătoare. Cei doi au dublă cetățenie – americană și britanică. În plus, Andrew Tate spunea în 2023 că este foarte apropiat de familia Trump. „Îi cunosc bine. Am vorbit cu Barron (fiul lui Donald Trump – n.r.) după incident”, a declarat el după ce autoritățile române l-au plasat pe el și pe fratele său în arest la domiciliu.

Procurorii DIICOT confirmă că frații Tate și-au luat zborul cu acordul lor

Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) a emis un comunicat de presă prin care confirmă că procurorul de caz a ridicat interdicția de a părăsi țara în cazul fraților Tate.

„Cu privire la doi inculpați, persoane cu dublă cetățenie, americană și britanică, aflați sub măsura controlului judiciar în cadrul dosarelor penale în care sunt cercetați de către procurorii DIICOT – Structura Centrală, facem următoarea precizare: cererea de revocare a măsurii preventive a controlului judiciar a fost respinsă, aceasta fiind menținută în ambele dosare în care se efectuează urmărirea penală. A fost admisă solicitarea privind modificarea obligației impuse inculpaților de a nu părăsi teritoriul României, celelalte obligații fiind menținute de către procurorii DIICOT”, potrivit DIICOT.

Decizia procurorilor DIICOT vine în contextul în care trimisul special al SUA, Richard Grenell, l-a întrebat de situația fraților Tate pe ministrul de Externe Emilian Horațiu Hurezeanu. Discuția a avut loc în holul hotelului în care s-a ținut Conferința de Securitate de la Munchen în urmă cu 10 zile.

Articolul Frații Tate și-au luat zborul în SUA cu acordul DIICOT apare prima dată în Gazeta Bucurestilor.

Situația din aceste centre de bătrâni a fost dezvăluită la sfârșitul lunii ianuarie de Buletin de București și Centrul de Investigații Media. Acum dosarul procurorilor DIICOT vizează două grupuri infracționale organizate care au profitat de urma bătrânilor. Prejudiciul stabilit de procurori a fost estimat la 5,2 milioane lei.

„Lagărele pentru bătrâni”, percheziționate de DIICOT

În zorii zilei de 7 iulie, zeci de polițiști au luat cu asalt 31 de locații din București, Ilfov, Ialomița, Argeș, Călărași, Constanța și Olt. O parte adăposteau lagărele pentru bătrâni. Locații în care bâtrânii erau pus și simplu maltratați. Procurorii DIICOT susțin oficial că în acest dosar, începând cu luna noiembrie 2020, pe raza județului Ilfov au fost constituite două grupuri infracționale organizate, în scopul exploatării persoanelor cu dizabilități sau aflate în situații vulnerabile.

„Exploatarea persoanelor vătămate, persoane vârstnice sau aflate în incapacitatea de a se îngriji singure, a fost realizată prin supunerea la tratamente inumane ori degradante, prin exploatarea muncii neremunerate, prin constrângere și exercitarea de acte de violență fizică, prin lipsirea de hrană suficientă și adecvată nutrițional, prin lipsa sau neadministrarea tratamentului medical adecvat diagnosticului fiecărui beneficiar, prin lipsa îngrijirii și asigurarea igienei beneficiarilor care nu aveau capacitatea fizică și/sau psihică de autoîngrijire”, potrivit unui comunicat al DIICOT.

Toate aceste nenorociri au avut ca scop obținerea ilegală de venituri de către liderii grupurilor infracționale organizate. Prejudiciul estimat este de 5,2 milioane lei.

„Lagărele pentru bătrâni” din București și Ilfov

Procurorii au informat că în trei imobile din București și Ilfov au fost identificate 98 de persoane vătămate. Bătrânii au evaluați medical la fața locului, apoi au fost transportați la două unități medicale, pentru investigații amănunțite.

„Până la acest moment, cu privire la 6 dintre persoanele vătămate, medicii au decis internarea, alte 50 de persoane vătămate au fost cazate la mai multe centre de îngrijire, din municipiul București, iar pentru 42 se află în  investigații medicale. De asemenea, pe parcursul perchezițiilor domiciliare au fost identificate și ridicate mai multe unități PC, laptopuri, suporturi de date, precum și alte mijloace de probă”, spun procurorii DIICOT.

Investigațiile jurnalistice, confirmate de procurori

Printre centrele de bătrâni vizate de procurori se află și cele administrate de Asociația „Sfântul Gabriel cel Viteaz”. Investigațiile jurnalistice realizate de Centrul de Investigații Media și Buletin de București arătau că pe 24 noiembrie 2020, într-o garsonieră din Voluntari, se înființa un ONG cu nume de sfânt inventat: Asociația Sfântul Gabriel cel Viteaz. Între primii membri ai organizației o regăsim pe Ligia Gheorghe (fostă Enache), veche prietenă a Gabrielei Firea, fost producător al emisiunilor sale la Antene, consilier al primarului, al senatorului și apoi al ministrului Egalității de Șanse Gabriela Firea.

Alături de Ligia Gheorghe, în asociație mai apar Ecaterina Adriana Voicu, pusă de Firea în 2017 șefă la Centrul pentru Tineret al Municipiului București, dar și partenerul de viață al acesteia, Ștefan Godei, fost vicepreședinte la tineretul social-democrat ilfovean. Scopul organizației prezidate de Godei este, conform documentelor de înființare, „îmbunătățirea calității vieții” și „lupta împotriva dispariției vieții”.

Reporterii arătau cum ONG înființat de cei doi apropiați ai Gabrielei Firea primește 30.000 de euro lunar de la primăria lui Robert Negoiță. Banii erau alocați pentru a îngriji persoane cu dizabilități fizice și psihice într-un centru situat în Pipera, Voluntari, fără să le ofere însă servicii medicale de bază.

Al doilea episod arată ce se întâmplă în celălalt centru al asociației, „Armonia”, situat în comuna Afumați, unde 32 de beneficiari trăiesc în condiții mizere.

„Ministrul Gabriela Firea nu are implicare în acest caz”

„Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse nu are atribuții pentru acreditarea și/sau controlul căminelor de bătrâni și/sau a centrelor pentru persoane cu dizabilități. Domeniul de activitate al asociației menționate, îngrijirea persoanelor adulte cu dizabilități, nu intră în atribuțiile ministerului. Ministrul Gabriela Firea nu are implicare în acest caz și nu a avut cunoștință de activitatea centrelor și a asociației menționate în această anchetă. În plus, singura legătură cu ministrul este faptul ca în conducerea acestei asociații a făcut parte, pentru o scurtă perioadă de timp, unul dintre consilieri.

Informațiile puse la dispoziția ministrului și a ministerului de către doamna G. L. (Gheorghe Ligia – n. red.) au fost că nu mai ocupă funcția NEREMUNERATĂ de vicepreședinte al Asociației «Sf. Gabriel cel Viteaz», demisia având loc în luna martie 2022, la scurt timp după angajarea la minister. Acest lucru a fost probat cu cererea de demisie depusă de doamna G. L. și înregistrată la sediul asociației respective cu nr. 248/21.03.2022.

De asemenea, doamna G. L. a informat instituția că nu a urmărit modul în care asociația a dus la îndeplinire solicitarea sa, demisia fiind un act unilateral. Doamna G. L. a precizat că a aflat cu surprindere, abia când a fost contactată de jurnaliști la finalul anului 2022, că încă figura în acest Consiliu Director. Imediat după a solicitat explicații din partea conducerii asociației și a cerut urgentarea punerii în aplicare a cererii de demisie. În prezent, din informațiile pe care le deținem, doamna G. L. nu mai figurează printre membrii Consiliului Director al Asociației.

Doamna ministru Gabriela Firea nu are legătură cu centrele menționate în ancheta respectivă și nici cu asociația. Afirmațile privind legătura dintre ministrul Gabriela Firea și doamna G. L., alta decât cea de prietenie și colegialitate, sunt tendențioase și au rolul de a deforma realitatea”.

Articolul „Lagărele pentru bătrâni” din București și Ilfov, pline cu oameni bătuți, înfometați și puși la muncă forțată apare prima dată în Gazeta Bucurestilor.

Procurorii DIICOT au la dosar mai multe interceptări din care rezultă că angajații CNCIR trebuiau să producă 100.000 de euro pentru achiziția de mobiler de lux. Mobilă cu care urma să fie dotat unul dintre apartamentele Ioanei Timofte. Stenogramele publicate de stiripesurse.ro arată că banii erau obținuți în urma unor achiziții fictive.

Cum a fost devalizată CNCIR cu aproape două milioane de euro?

Compania Națională pentru Controlul Cazanelor, Instalațiilor de Ridicat și Recipientelor sub Presiune, deținută de Ministerul Energiei, a fost devalizată cu aproape 9,7 milioane lei sub conducerea directorului general Ioana Timofte. Procurorii DIICOT susțin că salariații CNCIR au organizat 485 de achiziții publice fictive.

„Bunurile/produsele nu au fost efectiv livrate, însă contravaloarea acestor achiziții a fost achitată de companie, sumele de bani fiind retrase în numerar de la ATM sau de la ghișeele unităților bancare și distribuite ulterior între membrii grupului infracțional organizat”, se menționează într-un comunicat de presă al DIICOT.

Ioana Timofte a fost reținută pentru 24 de ore pentru infracțiunile de delapidare și constituire a unui grup infracțional organizat. Judecătorii au decis ulterior să fie arestată la domiciliu pentru o perioadă de 30 de zile.

Anchetatorii care au intrat pe firul delapidării de la CNCIR au reușit să surprindă discuții esențiale care dovedesc în clar demersurile penale efectuate de către angajații „care comiteau faptele” și produceau banii necesari pentru mobilarea cu marfă de lux a casei șefei CNCIR.

Interceptări din dosarul Ioanei Timofte. Mobilă de lux din banii statului

Interceptări din dosarul Ioanei Timofte rezultate în urma convorbirilor între angajații CNCIR, Ștefan Bogdan Ciprian și Vasilica Ivan, arată că aceștia căutau soluții pentru achiziționa mobilier de lux pentru șefa lor.

ȘTEFAN BOGDAN: Bună, fată!

IVAN VASILICA: Bine te-am găsit!

ȘTEFAN BOGDAN: Ce faci, fată?

IVAN VASILICA: Bine ai revenit!

ȘTEFAN BOGDAN: Bine.

IVAN VASILICA: Foarte bine! Tu ce faci?

ȘTEFAN BOGDAN: Bine. Na…

IVAN VASILICA: Toate bune p-aici?…pe la noi?

ȘTEFAN BOGDAN: Da. M-a chemat șefa de două ori săptămâna trecută…

IVAN VASILICA: De bine sau de rău?

ȘTEFAN BOGDAN: Am prăduit tot. Suntem pe zero!

IVAN VASILICA: A… mâine rezolvăm!

ȘTEFAN BOGDAN: Da? Mâine?

IVAN VASILICA: Ai nevoie de azi? Că mâine am stabilit că…

ȘTEFAN BOGDAN: Mâine, mâine.

IVAN VASILICA: Mâine.

ȘTEFAN BOGDAN: Păi am…

IVAN VASILICA: E totul rezolvat!

ȘTEFAN BOGDAN: …am oferta pentru mobilier.

IVAN VASILICA: A, să luăm mobilier că se închide mobilierul?! Da se închide sau e vrăjeală?

ȘTEFAN BOGDAN: Ce?

IVAN VASILICA: Cu astea, cu cumpăratul de mobilier?

ȘTEFAN BOGDAN: Păi se închide…la banii ăștia cred și eu…vreo 70.000 de euro!

IVAN VASILICA: Aaa mobilierul ei de acasă? Eu mă gândeam că ne interzice ăștia să cumpărăm mobilier aicia la noi.

ȘTEFAN BOGDAN: Dă-i mă în mă-sa! Ce treabă am eu cu ei!

Interceptări din dosarul Ioanei Timofte: „70.000 euro mobilierul?”

IVAN VASILICA: 70.000 de euro mobilierul? Uaaau!”, discutau cei doi angajați care se ocupau în mod penal de satisfacerea pasiențelor directoiarei Timofte.

„Vreo aproape 15.000 de euro îi facem de la Căluțu, ăia…combinația…„

„ȘTEFAN BOGDAN: Râde…și-o să dăm un avans…

IVAN VASILICA: De unde facem rost?

ȘTEFAN BOGDAN: Nu știu fată că mi-a căzut fața…

IVAN VASILICA: Că știi ceva? Nu e dă…facem da…de unde dăm?

ȘTEFAN BOGDAN: Da…pe timp să vedem. O să dăm avans deocamdată…

IVAN VASILICA: (neinteligibil) de banii ăștia…ce să luăm? Tre’ să mai bagi pe undeva să mai bagi niște combinații!

ȘTEFAN BOGDAN: Păi o să mai fie! Vreo aproape 15.000 de euro îi facem de la Căluțu, ăia…combinația…

IVAN VASILICA: Da…eh…15.000 de euro e…”, se mai arată în dosar.

„Bă nene 15.000 de euro deja aici e așa de…semințe„

„ȘTEFAN BOGDAN: Da. Sunt și ăia na…

IVAN VASILICA: Bă nene 15.000 de euro deja aici e așa de…semințe (râde)

ȘTEFAN BOGDAN: Mă duc că sunt contra timp…

IVAN VASILICA: Du-te!

ȘTEFAN BOGDAN: Că trebuie să-mi fac niște adrese și să mă duc la dentist și după aia am o întâlnire și după aia vin înapoi. Tu pleci pe undeva?

IVAN VASILICA: Nu.stea

ȘTEFAN BOGDAN: Pot să-ți iau mașina?

IVAN VASILICA: Da. Ia-o!

ȘTEFAN BOGDAN: Că eu am venit cu Tiguanu ca să-i schimb anvelopele și așa și i-am dat…

IVAN VASILICA: Ia-o mă și așa…

ȘTEFAN BOGDAN: Dă-i-o lui Ionuț că merg cu el.

IVAN VASILICA: Da

ȘTEFAN BOGDAN: Da.

IVAN VASILICA: Când vii să-mi spui pe ce mai putem…că eu în afară de asta?

ȘTEFAN BOGDAN: Aaa…și să luăm ce e de luat

IVAN VASILICA: Păi am dat alea pe traseu deja înainte de Paște…ce e de luat.”, au mai discutat cei doi subalterni ai Ioanei Timofte la acel moment.

Cine făcea parte din grupul infracțional condus de Ioana Timofte?

Probele din dosar îi indică pe Ioana Timofte, director general al C.N.C.I.R. S.A., Ștefan Bogdan Ciprian – director comercial în perioada mai 2020 – decembrie 2022, director general adjunct administrativ începând cu luna ianuarie anul 2023, Ivan Vasilica – șef Serviciu Administrativ în perioada 07.05.2020 – 31.12.2022 și director comercial începând cu luna ianuarie anul 2023, Stancu Oltea-Maria – director economic, Vulpe Liviu – șef Serviciu Achiziții, Nedelcu Maria – magaziner, drept membri și capi ai grupului infracțional organizat.

La grupului infracțional organizat astfel constituit, grup care acționează și în prezent, în scopul săvârșirii infracțiunilor de delapidare (însușirea unor sume de bani din patrimoniul C.N.C.I.R. S.A, pentru sine și pentru altul) și spălare de bani, au aderat ulterior Constantin Lucian (administrator de drept al PRAXMODE S.R.L, administrator de fapt al DANY STRIDENT BUSINESS S.R.L. și COORDONATE CONSTRUCT DELUX S.R.L.), Rujancu Niculae-Robertino (administrator statutar al GENERAL STATIONERY STORE S.R.L., administrator de fapt al PRAXMODE S.R.L, GTI EURO CLASS S.R.L, MATTEO TARRUCO LTD S.R.L, DON MATTEO INTERBELIC S.R.L, D.A.D. ROYAL GROUP S.R.L, DANY STRIDENT BUSINESS S.R.L, SKYEXPLORER S.R.L, RED GLOBAL INVESTS.R.L și NGVINTERACTIV UNION S.R.L.).

Costache lonuț, șef Serviciu Administrativ în cadrul CNCIR SA începând cu luna ianuarie anul 2023, Dumitru Gheorghe, administrator de drept și de fapt al CONTACTOR ELECTRIC GENERAL S.R.L și administrator de fapt al METAL FABRICA CONSTRUCT S.R.L. și MET TUB MODULAR S.R.L.), Dumitru Marius-Roberto (administrator de drept și de fapt al METAL FABRICA CONSTRUCT S.R.L. și administrator de fapt al UNITATEA DE DESFACERE A INDUSTRIEI S.R.L, COMERT TOTAL GENERAL S.R.L, CONTACTOR ELECTRIC GENERAL S.R.L. și MET TUB MODULAR S.R.L) și Bițu Daniel-Samuel (fost administrator de drept și de fapt al UNITATEA DE DESFACERE A INDUSTRIEI S.R.L. și de fapt al METAL FABRICA CONSTRUCT S.R.L, COMERT TOTAL GENERAL S.R.L, CONTACTOR ELECTRIC GENERAL S.R.L. și MET TUB MODULAR S.R.L).

Articolul Interceptări din dosarul Ioanei Timofte. Cum a fost devalizată CNCIR cu aproape două milioane de euro? apare prima dată în Gazeta Bucurestilor.

Judecătorii de la Tribunalul București l-au arestat preventiv pentru o perioadă de 30 de zile pe Laurențiu Huică. În același dosar a fost arestat și Cristian Iosipescu. Cei doi sunt acuzați de procurorii DIICOT de săvârşirea infracţiunilor de constituirea unui grup infracţional organizat, punerea pe piaţă a substanţelor clasificate, în formă continuată şi complicitate la trafic intern de droguri de mare risc.

Fabrica de medicamente din Voluntari livra materia primă

Laurențiu Huică este acționarul majoritar al firmei Arena Group. Firma controlată de Huică are fabrica de medicamente din Voluntari, acolo unde funcționează Laboratorul de Produse Farmaceutice. Procurorii DIICOT susțin că acolo precursorii erau încorporați în două produse farmaceutice, comprimate de 50 și 120 de miligrame de efedrină și pseudoefedrină.

Unul dintre acestea era înregistrat ca medicament autorizat doar în România. Dar firma Arena Group SA nu deținea autorizația de export pentru acest medicament. Pentru cel de-al doilea produs, firma lui Huică nu deținea autorizație de producție și punere pe piață în România sau în țările din Uniunea Europeană. Comprimatele respective nu au fost livrate către spitale sau farmacii din România.

Cu toate acestea, spun procurorii DIICOT, fabrica de medicamente din Voluntari vindea medicamentele către firme înregistrate în Cehia, Bulgaria, Lituania și Spania. Dar nici acestea nu dețineau autorizație de punere pe piață în statele respective.

Medicamentele nu ajungeau la destinația declarată. DIICOT susține că în realitate se făcea o primă escală pe teritoriul Poloniei. Livrările erau fracționate în cantități mai mici și trimise în Republicile Cehă și Slovacă. Distribuția se făcea către laboratoarele clandestine în care se extrăgeau precursorii pentru producția ilicită de metamfetamină.

Ce este metamfetamina?

Metamfetamina este un drog sintetic cu efect intens, care poate dura pana la 16 ore. Sanatateapublica.ro a arătat că acest drog este similar amfetaminei și provoacă dependență puternică. Consumatorii resimt nevoia de a-și administra o nouă doză de metamfetamină după ce efectele dozei anterioare au trecut.

Drogul apare sub forma unei pudre cristaline albe, fara miros, cu gust amar, care se dizolva cu usurință în apa sau alcool. Metamfetamina este consumată pe cale orală, nazală, prin injectare sau care poate fi fumată.

Costurile pentru a produce acest tip de drog sunt sunt relativ mici, iar acesta se obține prin combinarea mai multor substanțe chimice.

Câți bani costă metamfetamina?

DIICOT susține că membrii grupului infracțional au organizat transportul de la fabrica de medicamente din Voluntari și livrarea către societățile achizitoare a unui număr de peste 168 de milioane de comprimate în care au fost înglobați, prin fabricare, precursorii efedrină și pseudoefedrină (aproximativ 6,7 tone clorhidrat de efedrină), din care se putea produce o cantitate totală de aproximativ 4,7 tone de metamfetamină.

Prețul unui kilogram de metamfetamină este de aproximativ 40.000 de euro la vânzarea en gros. Ceea ce înseamnă că valoarea celor 4,7 tone este de 187 milioane de euro. Însă, prețul de vânzare a unui gram de metamfetamină este cuprins între 70 și 100 de euro. Adică, 468 milioane de euro. 

Articolul Fabrica de medicamente din Voluntari alimenta cu materie primă laboratoarele clandestine de droguri apare prima dată în Gazeta Bucurestilor.

Culmea traficului de droguri

Protestatarul Cristian Dide a fost reținut de procurorii DIICOT Iași pentru 24 de ore sub acuzația de trafic de droguri. El a cumpărat mai multe cantități de cannabis, inclusiv online. Drogurile au fost expediate prin intermediul curierilor la sediul DIICOT Central și DIICOT Iași.

Biroul de presă al DIICOT a transmis că „a procurat din afara țării, dar și de pe teritoriul României, cantități de cannabis, pe care le-a deținut și distribuit prin intermediul unor societăți de curierat. O parte dintre aceste stupefiante au fost trimise, sub formă de colete către DIICOT – Structura Centrală și Serviciul Teritorial Iași”.

Organizația Evoluție în Involuție, condusă de Cristian Dide, consideră că acțiunea procurorilor este un abuz. Cristian Dide, timp de doi ani, a achiziționat în mod legal, online, inslusiv din România (de la firmele Ferma Domnița Maria și Original CBD SRL, între altele, care comercializează produse din cânepă sau ”cannabis”, în mod legal, în România), produse care conțin catități infime de THC. Produse pe care Dide ulterior le-a retrimis integral DIICOT, însoțite de scrisori conținând toate datele lui de identificare, inclusiv adresa. El a încercat să atragă astfel atenția asupra practicilor discreționare și absurde ale angajaților acestei instituții în lupta cu „crima organizată”. Dide a documentat întregul fir al acțiunii sale de protest, a filmat toate recepționările și trimiterile de colete, ba chiar a trimis DIICOT inclusiv facturile și bonuri fiscale de achiziție.

Procurorii DIICOT Iași au cerut judecătorilor de la Tribunalul Iași să îl aresteze preventiv pe Cristan Dide. Judecătorii au decis ca protestatarul Cristian Dide să fie încarcerat pentru 30 de zile.

Acțiune de protest sau trafic de droguri?

Avocatul Răzvan Gheorghe, cel care îl reprezintă pe Cristian Dide, spune că clientul său este nevinovat. El a precizat că ancheta a fost deschisă la începutul anului, după ce Cristian Dide a sesizat DIICOT. Cristian Dide s-ar fi autodenunțat pentru că a vrut să le demonstreze anchetatorilor cât de ușor poate cumpăra canabis online. Drogurile cumpărate au fost trimise procurorilor și asta l-a transformat în suspect de trafic.

„După acel autodenunț în care a informat DIICOT că achiziționează produse cu conținut de THC; mai departe, după ce el a achiziționat aceste produse, el le-a și trimis DIICOT, la mai multe structuri din țară și le-a solicitat să efectueze acte de urmărire penală. Acțiunea lui este o acțiune de protest, în mod evident”, a spus avocatul Răzvan Gheorghe, citat de ProTv.

Sursa zero

Cristian Dide a fost unul dintre activiștii care au contestat guvernarea PSD, atunci când partidul era condus de Liviu Dragnea. Ulterior, site-ul Legalizam.ro a făcut publice primele informații despre arestarea premierului Florin Cîțu în SUA. Platforma aparține asociației Evoluție în Instituție, coordonată de Cristian Dide. În urma acestor dezvăluiri Mediafax a obținut mai multe documente din SUA care au confirmat arestarea premierului Florin Cîțu.

Articolul Culmea traficului de droguri: să cumperi iarbă și să o trimiți prin curier la DIICOT apare prima dată în Gazeta Bucurestilor.

Asociat al temutei organizații mafiote calabreze Ndrangheta, Evelin Nikolov Banev a fost condamnat la 20 de ani de închisoare în Italia pentru importul a 40 de tone de cocaină din America Latină. În România a adus aproximativ 50 de kilograme de cocaină. A fost condamnat la 10 ani și 6 luni de închisoare. Autoritățile din Bulgaria l-au condamnat la șase ani de închisoare pentru spălare de bani.

Rețeaua controlată de bulgarul Evelin Nikolov Banev, în vârstă de 56 de ani, acționa în Marea Britanie, Statele Unite, Elveţia şi Austria

Maestru al sportului din Bulgaria

Antreprenor imobiliar, scriitor și fost luptător profesionist. Așa se prezintă Evelin Nikolov Banev (56 de ani), considerat unul dintre cei mai temuți traficanți de droguri din Bulgaria. Evelin Nikolov Banev a primit titlul de Maestru al sportului din Bulgaria după ce a câștigat mai multe titluri internaționale la lupte la categoria 74 de kg.

Pe 18 aprilie 2007, procurorii de la Sofia l-au acuzat de coordonarea unui grup infracțional organizat și spălare de bani. A fost arestat preventiv, apoi a fost eliberat pe cauțiune. Presa din Bulgaria a dezvăluit că anchetatorii bulgari au indus în eroare autoritățile din Elveția pentru primi informații despre conturile bancare ale lui Evelin Nikolov Banev.

El a fost acuzat de grup infracțional organizat și spălare de bani. Acesta ar fi transferat aproximativ două milioane de euro în contul bancar al tatălui său Konstantin Dishliev, patronul firmei Private Finance Union, în anul 2004. Ulterior s-a dovedit că banii au fost împrumutați firmei controlate de Konstantin Dishliev, ucis în anul 2005.

Conform procurorilor bulgari, din grup mai făcea parte fratele său Simo Karaichev, fosta soție Monika Dobrinova, dar și sora ei Desislava Dishlieva, văduva împușcatului Konstantin. Cu o lună înainte ca Konstantin Dishliev să fie ucis, poliția spaniolă a confiscat un iaht cu peste 800 kg de cocaină și a arestat cinci persoane, inclusiv bulgari.

Operațiunea „Cocaine Kings”

Operațiunea „Cocaine Kings” a fost declanșată în mai 2012 de autoritățile din Bulgaria, Italia și Europol. Ministrul de interne din Bulgaria, Tsvetan Tsvetanov, anunța într-o conferință de presă că au fost arestate 30 de persoane. Printre acestea se aflau 12 italieni, un român, un sloven, un georgian, iar restul Bulgari. Inclusiv Evelin Nikolov Banev.

În urma investigațiilor s-a constatat că mai multe organizații importau cocaină în Italia. Organizația lui Evelin Nikolov Bane ar fi fost responsabilă de importul a 40 de tone de cocaină din America Latină.   

„Pentru perioada 2004-2007, (Evelin Nikolov Banev n.r.) a fost implicat în organizarea traficului de cocaină. I-a fost blocat un cont bancar cu 10 milioane de euro într-o bancă elvețiană. A luat un împrumut de 10 milioane de euro, pe care l-a investit în Elveția și Bulgaria. El a contractat un împrumut, declarând ca garanție contul bancar provenit din activitatea infracțională”, spunea Tsvetanov.

În urma acestui dosar, autoritățile din Italia l-au condamnat în 2017 pe Evelin Nikolov Banev la 20 de ani de închisoare. A fost găsit vinovat de importul a 40 de tone de cocaină din America Latină în numele temutei mafii calabreze, Ndrangheta, între 2004 şi 2007.

Urmărit internațional prin Interpol

Evelin Nikolov Banev a fost acuzat de procurorii români că a introdus în România 50 de kilograme de cocaină. A fost acuzat de grup infracțional organizat și trafic de droguri. Potrivit unui comunicat de presă emis de DIICOT, în aprilie 2012 a fost capturată o cantitate de aproximativ 50 de kilograme de cocaină, puritate 93%, introdusă pe teritoriul României pentru a fi comercializată.

În anul 2017 a fost condamnat definitiv la 10 ani și 6 luni de închisoare. Dar Evelin Nikolov Banev nu a fost de găsit. Autoritățile de la București l-au dt în urmărire internațională prin Interpol.   

La fel au procedat și autoritățile din Bulgaria. L-au dat în urmărire internațională prin Interpol pentru că se sustrăgea de la executarea unei pedepse de șase ani de închisoare. În Bulgaria a fost condamnat pentru grup infracțional organizat și spălare de bani.

Parchetul de la Sofia a anunțat că Evelin Nikolov Banev a fost reținut pe 7 septembrie 2021, în regiunea Kiev. După ce a fost capturat în Ucraina, autoritățile bulgare urmează să transmită o cerere de extrădare.

Fiica i-a fost răpită timp de 47 de zile

Fiica lui Evelin Nikolov Banev, Lara Baneva, a fost răpită de trei bărbați mascați pe 5 martie 2013, la ora 7.30. Pe atunci Lara Baneva avea zece ani. Cei trei bărbați l-au împușcat pe șoferul care urma să o preia de la locuința dintr-un cartier de lux din Sofia. Trei zile mai târziu, procurorul șef Sotir Tsatsarov a declarat că „răpirea Larei este un mesaj adresat lui Brendo”.

Lara Baneva a fost eliberată în seara zilei de 21 aprilie 2013. A fost lăsată în fața unei secții de poliție din Sofia în jurul orei 22.00. Inițial răpitorii ar fi cerut o răscumpărare de 10 milioane de euro. Ulterior au fost de acord să o elibereze contra unei sume de 530.000 euro, potrivit presei din Bulgaria.  

Articolul Evelin Nikolov Banev, regele cocainei din Balcani, condamnat în România, Italia și Bulgaria, arestat în Ucraina apare prima dată în Gazeta Bucurestilor.

Judecătorii de la Tribunalul București au emis mandate de arestare preventivă pe numele celor doi interlopi celebri ai Capitalei. Pe lângă cei doi lideri, alți cinci membri ai organizației criminale au mai fost arestați preventiv pentru 30 de zile.  

Nicolae Cristescu, sub control judiciar

Fostul patron al echipei de fotbal Rapid București, Nicolae Cristescu, a fost săltat în urma unei razii de amploare a făcute de procurorii DIICOT alături de polițiștii de la Serviciul Grupări Infracționale Violente a Poliției Capitalei. Anchetatorii l-au adus la audieri pe afaceristul Nicolae Cristescu, flancat de jandarmii brigăzii speciale.

Surse din anchetă, citate de Observator, spun că milionarul şi-ar fi folosit influenţa pentru a determina victimele să plătească taxă de protecţie organizației criminale patronate de Petre Geamănu și Eugen Preda.

Judecătorii Tribunalului București au decis ca afaceristul Nicolae Cristescu să fie plasat sub control judiciar pentru o perioadă de 60 de zile.

Masoneria, PSD si fotbalul

Nicolae Cristescu a fost unul dintre finanțatorii clubului Rapid București în perioada 2013-2017. În anul 2019, pe rețelele sociale a apărut un material video în care Nicolae Cristescu filma o ceremonie a Marii Loji Naționale din România cu ocazia zilei de 1 Decembrie. Nicolae Cristescu are rangul de maestru în Marea Lojă Națională din România, condusă de controversatul Radu Bălănescu. Pe 20 octombrie 2020, Radu Bălănescu a fost exclus definitiv din rândul Marii Loji Naționale Române, dar acesta nu a recunoscut decretul de excludere.

Masonul Nicolae Cristescu a fost un apropiat și al fostului primar al Sectorului 1, Dan Tudorache, și el mason în adormire. În 2018, primarul pesedist Dan Tudorache s-a implicat pentru a rezolva situația juridică a clubului Rapid București.  

Articolul Masonul Nicolae Cristescu, liantul dintre dezvoltatorii imobiliari și interlopi apare prima dată în Gazeta Bucurestilor.

Alte cinci persoane David: Onoriu-Împărăţel, Solomon Sotir, Marian Ilie, Marius Nomoloşanu și Terente Adrian Stoica au fost arestate preventiv de judecătorii Tribunalului București la cererea procurorilor DIICOT.

Gruparea lui Geamănu

În dimineața zilei de 11 august 2021, procurorii DIICOT împreună cu polițiștii de la Serviciul Grupări Infracționale Violente al Poliției Capitalei și cei ai Serviciului Investigații Criminale Ilfov au făcut 18 percheziții în București, Ilfov, Argeș, Dâmbovița și Ialomița. Printre cei vizați de ancheta procurorilor se aflau Eugen Preda și Ilie Petre, zis Petre Geamănu. Primul era considerat liderul clanului „Luptătorilor”, din Capitală. Celălalt era parte a clanului Geamănu.

Anchetatorii susțin că după ce a ieșit din închisoare în 2017, Petre Geamănu, a reușit în cursul anului 2018 să își facă propria organizație criminală. L-a atras de partea lui pe temutul Eugen Preda, liderul clanului „Luptătorilor” și fost membru al clanului „Sportivilor”.

„Suspectul (n.r. Ilie Petre) a atras în gruparea infracţională luptători, practicanți de sporturi de contact, ori alte persoane violente. În acest fel, acesta a reușit să coordoneze colectarea de sume de bani cu titlu de <taxă de protecție> ori ca <amendă>”, se precizează în comunicatul DIICOT.

Șantaj la dezvoltatorii imobiliari

Noua organizație criminală a devenit într-un timp scurt una dintre cele mai temute în țară. Pe lista datornicilor către noua grupare se aflau în special afaceriști din domeniul imobiliar.

„Pentru a li se permite continuarea sau finalizarea lucrărilor, membrii grupării le-au pretins acestora veritabile <taxe de protecție>”, spun anchetatorii. Banii erau ceruți pentru că membri grupării sufereau prejudicii de pe urma construcțiilor.

Ulterior dezvoltatorii imobiliari erua amenințați direct sau erau abordate persoane appropriate acestora carora li se cerea să transmită mesaje de intimidare. Membrii grupării urmăreau victimele, se postau în fața locuințelor acestora sau vizitau șantierele dezvoltatorilor imobiliari.

De exemplu, un dezvoltator imobiliar le-a spus anchetatorilor că i s-a cerut „600.000 euro, cu titlul de prezumtivă datorie pentru afaceri derulate anterior cu apropiați” ai interlopilor.

Cine este Eugen Preda?

Eugen Preda a fost sportiv de performanță la Clubul Dinamo, deținut de Ministerul Afacerilor Interne, și încadrat ca agent de poliție. Sportivul a câștigat titlul de campion național la lupte libere și campion mondial la wu-shu.

În anul 2013 a fost condamnat la 12 ani de închisoare după ce procurorii au constatat că a fost implicat în furtul a 55 de arme din depozitul unei unități militare din Ciorogârla. Jaful a fost constatat pe 28 ianuarie 2009, iar o lună mai târziu Eugen Preda a fost implicat într-o bătaie cu bodyguarzii BGS la mall-ul Plazza România. Lotul de arme era format din 15 pistoale mitralieră AK-47, o mitralieră cu afet PKS, 9 pistoale Carpați și 30 de pistoale de instrucție TT. A fost eliberat din închisoare condiționat din închisoare în noiembrie 2017.

După ce a fost eliberat din închisoare, gruparea controlată de Eugen Preda a intrat în conflict cu alte clanuri rivale, inclsuiv cu Clanul Cordunenilor, de la Iași. El a fost trimis în judecată pentru instigarea la distrugere, dar judecătorii ieșeni l-au achitat pentru că nu exista probe împotriva sa.

Cine este Ilie Petre, zis Petre Geamănu?

Petre Geamănu, unul din liderii lumii interlope din anii `90, a fost eliberat din închisoare pe 11 martie 2017, după 11 ani de închisoare. În septembrie 2006 a fost arestat în Belgia pentru infracţiuni cu violenţă, iar patru ani mai târziu a fost extrădat în România, el fiind dat în urmărire internaţională. După contopirea mai multor pedepse, judecătorii au decis să execute 15 ani de închisoare. În 25 noiembrie 2003, interlopul fusese condamnat la nouă ani de închisoare pentru tâlhărie, pentru că a jefuit un camion cu 3,2 tone de cafea.

Anchetatorii români susțineau că, în 4 martie 1999, în jurul orei 18.00, la o intersecţie din apropierea localităţii Buftea, mai multe persoane au jefuit un camion cu trei tone de cafea, în valoare de 518 milioane de lei vechi. Marfa era proprietatea unui cetăţean arab.

Articolul Eugen Preda și Petre Geamănu, arestați preventiv pentru șantaj la dezvoltatorii imobiliari apare prima dată în Gazeta Bucurestilor.

Ioan Crăciuneanu susține că a fost gazat și amenințat de jandarmi în Piața Victoriei, în seara zile de 10 august 2018. Atunci a fost cel mai mare miting împotriva Guvernului condus din umbra de Liviu Dragnea, liderul PSD de atunci.

„Mi-a explodat o grenadă foarte aproape de picior. Mi-au intrat ceva chimicale în partea de jos a piciorului, care este uşor infectată şi schijele celelalte au tăiat pur şi simplu carnea”, declara Ioan Crăciuneanu, la o săptămână de la incident. Astfel, Ioan Crăciuneanu a contestat Ordonanța 2122/D/P/2019 din data de 26 iunie 2020 prin care Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism a clasat dosarul „10 August”.

Dosarul „10 August”: Judecătorul a cerut continuarea cercetărilor

DIICOT a clasat dosarul în care erau cercetați Laurențiu Cazan, Mihai Dan Chirică, Sebastian Cucoș și Ionuț Cătălin Sindile. Cei patru erau cercetați pentru abuz în serviciu, participație improprie la purtare abuzivă, participație improprie la fals intellectual, participaţie improprie la uz de fals, complicitate la abuz în serviciu și complicitate la participaţie improprie la purtare abuzivă. Judecătorul Ciprian Alexandru Ghiță, de la Curtea de Apel București, a decis să retrimită dosarul pentru completarea urmăririi penale față de cei patru suspecți.

Pe 2 martie 2021, judecătoarea Daria Miheț de la Tribunalul București a respins cererea DIICOT de redeschidere a dosarului 10 august, iar prin această decizie au scăpat de urmărirea penală colonelul Gheorghe Sebastian Cucoş, fost prim-adjunct al Jandarmeriei Române, maiorul Laurenţiu Cazan, fost director general al Direcţiei Generale de Jandarmi Bucureşti, colonelul Cătălin Sindile, fost şef al Jandarmeriei Române și comisarul şef de poliţie Mihai Dan Chirică, fost secretar de stat în MAI pentru relaţia cu prefecţii.

Acțiunea lui Ioan Crăciuneanu la instanță

Ioan Crăciuneanu a mai cerut deschiderea anchetei și împotriva Speranței Cliseru, fostul prefect al Bucureștiului, Carmen Dan, fost ministru de Interne, şi Liviu Dragnea, fost preşedinte al PSD, care ar fi „dispus şi coordonat, direct sau indirect, din punct de vedere operativ, intervenţia forţelor de ordine împotriva participanţilor la protestul din data de 10.08.2018 desfăşurat în Piaţa Victoriei, Bucureşti, precum şi faţă de celelalte persoane care i-au ajutat să săvârşească astfel de fapte”, se menționează în plângerea lui Crăciuneanu.

„Înţeleg a contesta în mod vehement omisiunea de a ancheta decidenţi politici şi funcţionari publici aflaţi la conducerea statului la acea dată, vizaţi în plângerea formulată de subsemnatul, a căror implicare a fost vizibilă, respectiv: întreaga conducere a Jandarmeriei Române implicate în acţiunile operative, care-l include şi pe col. Paraschiv Cătălin Răzvan Dumitru, fostul ministru al Afacerilor Interne, Carmen Dan, fostul prefect al Bucureştiului, Speranţa Cliseru, numitul Liviu Dragnea, precum şi alţi reprezentaţi ai coaliţiei PSD-ALDE, membrii Comisiei de Apărare din cadrul Parlamentului, pentru săvârşirea infracţiunilor ce au avut loc împotriva protestatarilor participanţi la protestul din 10 august 2018, prin acţiunile disproporţionate, soldate, în ceea ce mă priveşte, cu încălcarea drepturilor şi libertăţilor mele legitime, dar şi cu răni fizice ce au necesitat îngrijiri medicale”, mai spunea Ioan Crăciuneanu în acţiunea depusă în instanţă.

Articolul Dosarul „10 August”, redeschis de judecătorul Ciprian Alexandru Ghiță, de la Curtea de Apel București. DIICOT a încercat să se opună apare prima dată în Gazeta Bucurestilor.