Pedeapsa a fost menținută de Curtea de Apel

În iulie 2021, magistrații de la Judecătoria Sectorului 5 au decis să îl condamne în primă instanță la șapte ani de închisoare. Dar, în cursul zilei de vineri, Curtea de Apel București a decis să mențină sentința dată de prima instanță. Astfel, Alexander Zudor a fost condamnat definitiv la șapte ani de închisoare pentru viol și două tentative de viol.

Violatorul din pandemie

Totul a început pe 1 noiembrie 2020. În acea seară, un bărbat a sunat la 112 pentru a anunța că prietena sa a fost agresată sexual. Operatorii i-au făcut legătura cu polițiștii Secției 18 Poliție. El le-a relatat polițiștilor că în timp ce prietena sa se deplasa către domiciliu, în dreptul unui imobil din Sectorul 5, a fost abordată de un bărbat necunoscut care, sub ameninţarea unui obiect tăietor, a împins-o între autoturismele parcate şi, prin violenţă, a agresat-o sexual. Alte două victime au fost agresate pe 5 și 15 decembrie 2020. Gazeta Bucureștilor a scris pe larg despre cele trei victime AICI.

Bărbatul umbla îmbrăcat ponosit, ca să creeze falsa impresie că este un om al străzii. Însă ultimul atac, îndreptat împotriva unei tinere, s-a petrecut în scara blocului, unde aceasta a urcat în lift și a reușit să scape nevătămată. Însă acolo a fost locul în care violatorul din pandemie, Alexander Zudor, a fost surprins de camerele de supraveghere. Așa au reușit anchetatorii să reconstituie întregul traseu spre casă. După ce l-au identificat și, după ce s-au asigurat că au de-a face cu acest agresor, l-au reținut și ulterior arestat preventiv.

Alexander Zudor este arestat încă din luna februarie. A avut încercări nenumărate de a obține eliberarea din arest. Însă de fiecare dată cererea a fost respinsă. Iar acum, odată cu această decizie definitivă, dată de Curtea de Apel București, i-a fost confirmată nu doar această pedeapsă de 7 ani de închisoare, ci și obligația de a îi plăti uneia dintre victimele sale 60.000 de lei daune.

Judecătorii i-au interzis ca vreme de 5 ani, după ispășirea pedepsei, să se apropie de victimele sale la mai puțin de 100 de metri.

Articolul Violatorul din pandemie, actorul Alexander Zudor, condamnat la 7 ani de închisoare apare prima dată în Gazeta Bucurestilor.

Curtea de Apel București l-a condamnat pe afaceristul Nelu Iordache la 6 ani şi 9 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii împotriva intereselor financiare ale Comunităţilor Europene. O altă peapsă de 6 ani şi 6 luni a fost dată pentru delapidare cu consecinţe deosebit de grave. 4 ani şi 6 luni a primit pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată şi 2 ani pentru înşelăciune. Pedepsele au fost contopite, rezultând o condamnare finală de 11 ani şi 9 luni închisoare. Din aceasta se va scădea perioada reţinerii, arestării preventive şi arestului la domiciliu. Toate acestea au fost în perioada 1 decembrie 2012 – 25 august 2014. Nelu Iordache a fost condamnat în primă instanță la 6 ani și 3 luni de închisoare.

Acuzațiile procurorilor DNA

Nelu Iordache, administratorul firmei Romstrade, a fost trimis în judecată de procurorii Direcției Naționale Anticorupție în aprilie 2013. Anchetatorii îl acuzau de deturnarea fondurilor alocate pentru construcția primului tronson din autostrada Nădlac – Arad, de aproximativ 22 de kilometri. Atunci a fost acuat de delapidare, fals în înscrisuri, spălare de bani şi înşelăciune, potrivit DNA.

Procurorii Direcției Naționale Anticorupție au susținut că Nelu Iordache, în calitate de administrator al Romstrade SRL, a schimbat, fără respectarea prevederilor legale, destinația sumei de 25.000.000 lei. Banii au fost încasați în vederea proiectării și execuției lucrărilor la primul tronson din autostrada Nădlac – Arad. Lucrarea fiind finanțată în proporție de 85% din fondul de coeziune al Uniunii Europene.

Nelu Iordache a cumpărat terenuri și a finanțat Blue Air

Puțin peste 9,58 milioane lei au fost plătiți companiei Blue Air, controlată atunci de Nelu Iordache. Plățile au fost făcute în baza unor contracte ce nu aveau legătură cu derularea contractului pentru autostradă. O altă parte din bani, și anume 9.861.000 lei, au fost retrași în numerar pentru a cumpăra terenuri.

Restul de bani au fost folosiți pentru fie la rambursarea de dobânzi și comisioane restante aferente unui contract de credit, fie au a fost cheltuiți cu titlu de onorariu notar public, taxă de carte funciară și impozit aferente achiziționării unui teren în comuna Adunații Copăceni, precum și pentru materiale, lucrări și servicii de consultanță și transport necesare proiectului de construcție, a unui complex în comuna Adunații Copăceni.

„Toate aceste plăți nu au legătură cu proiectul de construcție a autostrăzii. Pentru a disimula adevărata proveniență a banilor utilizați pentru plățile sus menționate, învinuitul Nelu Iordache a trecut acești bani, pe baza unor facturi care atestau operațiuni fictive, prin firmele administrate de complicii săi. Apoi banii s-au întors cu explicația „plată eronată” sau „plată nedatorată” în contul SC ROMSTRADE SRL deschis la o altă bancă decât cea prin care se derulau operațiunile de plăți aferente contractului pentru construirea autostrăzii”, susțin anchetatorii.  

Articolul Nelu Iordache, condamnat la 11 ani și 9 luni de închisoare pentru fraudarea fondurilor europene apare prima dată în Gazeta Bucurestilor.

Ioan Crăciuneanu susține că a fost gazat și amenințat de jandarmi în Piața Victoriei, în seara zile de 10 august 2018. Atunci a fost cel mai mare miting împotriva Guvernului condus din umbra de Liviu Dragnea, liderul PSD de atunci.

„Mi-a explodat o grenadă foarte aproape de picior. Mi-au intrat ceva chimicale în partea de jos a piciorului, care este uşor infectată şi schijele celelalte au tăiat pur şi simplu carnea”, declara Ioan Crăciuneanu, la o săptămână de la incident. Astfel, Ioan Crăciuneanu a contestat Ordonanța 2122/D/P/2019 din data de 26 iunie 2020 prin care Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism a clasat dosarul „10 August”.

Dosarul „10 August”: Judecătorul a cerut continuarea cercetărilor

DIICOT a clasat dosarul în care erau cercetați Laurențiu Cazan, Mihai Dan Chirică, Sebastian Cucoș și Ionuț Cătălin Sindile. Cei patru erau cercetați pentru abuz în serviciu, participație improprie la purtare abuzivă, participație improprie la fals intellectual, participaţie improprie la uz de fals, complicitate la abuz în serviciu și complicitate la participaţie improprie la purtare abuzivă. Judecătorul Ciprian Alexandru Ghiță, de la Curtea de Apel București, a decis să retrimită dosarul pentru completarea urmăririi penale față de cei patru suspecți.

Pe 2 martie 2021, judecătoarea Daria Miheț de la Tribunalul București a respins cererea DIICOT de redeschidere a dosarului 10 august, iar prin această decizie au scăpat de urmărirea penală colonelul Gheorghe Sebastian Cucoş, fost prim-adjunct al Jandarmeriei Române, maiorul Laurenţiu Cazan, fost director general al Direcţiei Generale de Jandarmi Bucureşti, colonelul Cătălin Sindile, fost şef al Jandarmeriei Române și comisarul şef de poliţie Mihai Dan Chirică, fost secretar de stat în MAI pentru relaţia cu prefecţii.

Acțiunea lui Ioan Crăciuneanu la instanță

Ioan Crăciuneanu a mai cerut deschiderea anchetei și împotriva Speranței Cliseru, fostul prefect al Bucureștiului, Carmen Dan, fost ministru de Interne, şi Liviu Dragnea, fost preşedinte al PSD, care ar fi „dispus şi coordonat, direct sau indirect, din punct de vedere operativ, intervenţia forţelor de ordine împotriva participanţilor la protestul din data de 10.08.2018 desfăşurat în Piaţa Victoriei, Bucureşti, precum şi faţă de celelalte persoane care i-au ajutat să săvârşească astfel de fapte”, se menționează în plângerea lui Crăciuneanu.

„Înţeleg a contesta în mod vehement omisiunea de a ancheta decidenţi politici şi funcţionari publici aflaţi la conducerea statului la acea dată, vizaţi în plângerea formulată de subsemnatul, a căror implicare a fost vizibilă, respectiv: întreaga conducere a Jandarmeriei Române implicate în acţiunile operative, care-l include şi pe col. Paraschiv Cătălin Răzvan Dumitru, fostul ministru al Afacerilor Interne, Carmen Dan, fostul prefect al Bucureştiului, Speranţa Cliseru, numitul Liviu Dragnea, precum şi alţi reprezentaţi ai coaliţiei PSD-ALDE, membrii Comisiei de Apărare din cadrul Parlamentului, pentru săvârşirea infracţiunilor ce au avut loc împotriva protestatarilor participanţi la protestul din 10 august 2018, prin acţiunile disproporţionate, soldate, în ceea ce mă priveşte, cu încălcarea drepturilor şi libertăţilor mele legitime, dar şi cu răni fizice ce au necesitat îngrijiri medicale”, mai spunea Ioan Crăciuneanu în acţiunea depusă în instanţă.

Articolul Dosarul „10 August”, redeschis de judecătorul Ciprian Alexandru Ghiță, de la Curtea de Apel București. DIICOT a încercat să se opună apare prima dată în Gazeta Bucurestilor.