Pe zi ce trece ies la iveală din ce în ce mai multe informații despre teroarea și chinurile groaznice la care au fost supuși aproape 100 de bătrâni din România. Buletin de București dezvăluie că bătrânii din azilele groazei au fost sedați cu diazepam, iar hainele le-au fost stropite cu insecticide care nu miros împotriva ploșnițelor și a păduchilor, conform referatului de arestare.

DIICOT a arestat preventiv patru persoane în acest dosar, lideri ai două grupări de crimă organizată: Ștefan Godei, Dan Godei, Andrei Răzvan Țicu și Ovidiu Dumitra.

Funcționarii publici „s-au vândut acestor ticăloși”

Premierul Marcel Ciolacu a ținut o conferiță de presă la sediul Guvernului, acolo unde a vorbit despre grupările de crimă organizată, corupția din sistemul de stat și bătrânii din azilele groazei. Acesta a spus că a fost informat despre situația medicală a celor aproape 100 de bătrâni, care au fost plasați în centre de îngrijire și spitale. Săptămâna viitoare, bătrânii vor fi transferați în centre de specialitate, pentru a primi toate îngrijirile de care au nevoie.

„Vreau să fiu foarte clar, nu am nicio milă pentru ticăloșii care au creat aceste azile ale groazei. Iar faptul că așa ceva a fost posibil ne arată un singur lucru: avem de-a face cu o problemă de fond, o problemă de sistem, un sistem corupt și inert. Acesta este adevărul. La fel ca și dvs., am văzut infractori, sunt peste tot în lume, asemenea ticăloși, asemenea cruzime, oameni dezumanizați total. Cred că nimeni nu era pregătit pentru așa ceva; la fel, să vedem funcționari publici complici care, în loc să fie de partea acestor oameni, s-au vândut acestor ticăloși”, a declarat Marcel Ciolacu.

Marcel Ciolacu: Bătrânii din azilele groazei au fost jefuiți

În acest context, premierul Marcel Ciolacu și guvernul său au stabilit trei priorități. Prima prevede ca toate centrele pentru copii, persoane vârstnice și persoane cu dizabilități, de stat sau private, vor fi verificate și reanalizate toate autorizațiile. Analiza va fi finalizată într-o săptămână, sub coordonare prefecților.

„În al doilea rând, solicit autorităților de drept toleranță zero față de grupurile infracționale care au jefuit aceste persoane total neajutorate. În afară de tratamentul la care au supus aceste persoane, le-au furat și bunurile, și casele, și pensiile. Complexitatea infracțiunilor este una care depășește imaginația noastră. Am stabilit cu ministrul Justiției ca soluționarea acestor cauze să fie o prioritate. În al treilea rând, fac un apel către toate cultele din România. În primul rând către Biserica Ortodoxă. Dar și către ONG-urile care activează în domeniul social. Avem nevoie de implicarea dvs. pe tot ce ține de latura socială, asistență, în primul rând pentru persoanele vulnerabile”, a spus premierul.

Premierul Marcel Ciolacu: „Sistemul trebuie schimbat”

Șeful Guvernului a mai menționat că faptele petrecute în aceste azile ale groazei ne-au arătat o dezumanizare totală a unor persoane. Totodată, a menționat că ministrul Muncii Marius Budăi va sta de vorbă cu toți reprezentanții cultelor, cu Secretariatul Cultelor. Și, nu în ultimul rând, cu ONG-urile, pentru acorduri pentru implicarea în această activitate.

„Sistemul trebuie schimbat. Este nepermis să avem o mulțime de instituții de control care își pasează vina una alteia. Trebuie regândit tot sistemul, de la autorizare, monitorizare și control. Cine autorizează și care sunt condițiile de autorizare? Cine monitorizează? Ce monitorizează? Intervale și proceduri clare – cine verifică și ce verifică”, a mai menționat premierul Ciolacu.

Premierul vrea să clarifice acest sistem din punct de vedere legislativ, astfel încât să nu mai existe portițe pentru nimeni. „Cine are de făcut o treabă să o facă! Iar cine nu-și face treaba să răspundă, iar cine nu înțelege să-și facă treaba să plece acasă. Nu mai vreau fugă de responsabilitate, ci vreau un sistem coerent. Cu reguli clare în acest domeniu. Vorbim, de fapt, de cele mai vulnerabile persoane: copii, bătrâni și persoane cu dizabilități”.

Cine sunt arestații în dosarul azilelor groazei?

• Ștefan Godei, fost vicepreședinte al TSD Ilfov și administratorul unuia dintre cele două centre din Voluntari și Afumați pentru persoane vârstnice sau cu dizabilități care aparțin Asociației „Sfântul Gabriel cel Viteaz”.

• Dan Godei, fratele lui Ștefan Godei și coordonatorul unui alt centru pentru vârstnici al aceleiași asociații.

• Andrei Răzvan Țicu, șef serviciu în cadrul Direcției de Asistență Socială și Protecția Copilului Ilfov;

• Ovidiu Dumitra, fost polițist la Serviciul de Investigații Criminale din Poliția Ilfov. El este soțul Cristinei Dumitra, cea care administra Centrul de Îngrijire și Asistență Casa Maria SRL.Ulterior a administrat House Grandma Anastasia`s SRL.

Toți patru au fost arestați preventiv pentru 30 de zile la cererea procurorilor DIICOT. Aceștia susțin oficial că în acest dosar, începând cu luna noiembrie 2020, pe raza județului Ilfov au fost constituite două grupuri infracționale organizate. Scopul acestora era de a exploata persoanelor cu dizabilități sau aflate în situații vulnerabile. Una era condusă de Ștefan Godei, cealaltă de fostul polițist Ovidiu Dumitra.

Potrivit unui comunicat de presă al DIICOT: „exploatarea persoanelor vătămate, persoane vârstnice sau aflate în incapacitatea de a se îngriji singure, a fost realizată prin supunerea la tratamente inumane ori degradante, prin exploatarea muncii neremunerate, prin constrângere și exercitarea de acte de violență fizică, prin lipsirea de hrană suficientă și adecvată nutrițional, prin lipsa sau neadministrarea tratamentului medical adecvat diagnosticului fiecărui beneficiar, prin lipsa îngrijirii și asigurarea igienei beneficiarilor care nu aveau capacitatea fizică și/sau psihică de autoîngrijire”.

Bătrânii din azilele groazei au fost sedați, iar hainele le erau stropite cu insecticide

Bătrânii din azilele groazei au fost maltratați și sedați. Hainele le erau stropite cu insecticide „care nu miros” împotriva ploșnițelor și păduchilor. Conform referatului de arestare, citat de Bulentin de București, un asistent medical generalist, nemulţumită de o vârstnică care o deranja a decis să o sedeze.

Un martor a povestit că „am asistat la un episod în care Roxana a spus că îi era rău și am solicitat asistentei să vină să o consulte. Asistenta a văzut că are parametrii buni și a acuzat-o că se preface și i-a spus că îi aduce o pastilă de Metroclopramid. Roxana a luat pastila și la câteva minute i-am oferit o plăcintă. Și, până să apuce să termine de mâncat, Roxana a devenit somnolentă și a adormit cu mâncarea în gură. Mi-a spus până să adoarmă că a primit Diazepam și o să doarmă 15 ore”.

Potrivit procurorilor, căminele nu apelau la servicii specializate de deratizare, dezinfecție și dezinsecție. Angajaţii din azilele groazei erau puşi să folosească insecticidele inclusiv pe hainele vârstnicilor. „[…]în legătură cu achiziționarea și folosirea unor substanțe de dezinsecție, rezultând intenția numitei XXX de a folosi aceste substanțe fără a apela la serviciile specializate, fiind de altfel avertizată de persoana autorizată să furnizeze și să aplice soluțiile că acestea trebuiesc pulverizate de personal calificat întrucât ar putea să cauzeze moartea persoanelor care folosesc spațiile respective”, se arată în referatul de arestare.

Articolul Bătrânii din azilele groazei au fost maltratați și jefuiți de bunuri, pensii și case apare prima dată în Gazeta Bucurestilor.

Paguba estimată de procurorii DNA rezultă din lucrări fictive sau incomplet efectuate la două avioane.

Corupție la Inspectoratul General de Aviație și Ministerul Transporturilor

Procurorii militari din cadrul DNA au efectuat 30 de percheziții în data de 21 iunie 2023 într-un caz de corupție la Inspectoratul General de Aviație. Anchetatorii au percheziționat sediile a trei instituții publice. Printre acestea se află cel al IGAv și al Școlii Superioare de Aviație Civilă. Dar și la domiciliile urmăriților penal și sediile unor firme.

La data de 22 iunie 2023, DNA a anunțat că s-a început urmărirea penală împotriva generalului de flotilă Cătălin Dache, șeful Inspectoratului General al Aviație din Ministerul de Interne, pentru infracțiunea de abuz în serviciu. Tot de la IGAv mai sunt urmăriți penal pentru complicitate la abuz în serviciu locotenentul comandor Andrei Bădulescu, șeful Serviciului Dezvoltare, Reglementări Tehnice și Coordonare Mentenanță Aeronave, și comandorul (r) Florin Vasile, adjunctul lui Cătălin Dache și inginerul șef al IGAv.

Dosarul de corupție îl vizează și pe George Barbu, directorul Școlii Superioare de Aviație Civilă. Dar și pe Mihai Popa, directorul tehnic al Școlii Superioare de Aviație Civilă. Alături de ei mai este urmărit penal și afaceristul Peter Alexandru Vasile, patronul firmei Arpiem Aviation.

IGAv a plătit peste 23 milioane lei pe lucrări fictive

Din ordonanța procurorilor militari rezultă că, în perioada 2019-2023, IGAv a semnat mai multe contracte de reparații și mentenanță pentru aeronavele Piper Pa-42 Cheyenne III A și Cessna C-560 Citation V. Contractele au fost atribuite asocierii formată din Școala Superioară de Aviație Civilă și Arpiem Aviation. 

Generalul de flotilă aeriană Cătălin Dache, în calitate de șef al IGAv, ar fi aprobat, cu încălcarea dispozițiilor legale, documentația necesară efectuării plăților pentru lucrările menționate mai sus, cunoscând că acestea nu au fost recepționate, executate sau au fost executate necorespunzător. Subalternii săi „ar fi întocmit și aprobat diverse documente necesare efectuării plăților pentru lucrările amintite”.

Procurorii militari din cadrul DNA susțin că „în contextul menționat mai sus, ar fi fost produs Inspectoratului General de Aviație din cadrul M.A.I. un prejudiciu în sumă totală de 23.199.049 lei concomitent cu obținerea unui folos necuvenit, în același cuantum, pentru asocierea respectivă”. Acestea sunt constatările procurorilor în cazul de corupție la Inspectoratul General de Aviație.

Articolul Corupție la Inspectoratul General de Aviație. Generalul de flotilă aeriană Cătălin Dache este urmărit penal apare prima dată în Gazeta Bucurestilor.

Sanatateapublica.ro a dezvăluit că afaceriștii Radu Enache și Sorin Mîndruțescu au cerut clemență din partea procurorilor anticorupție. Aceștia au au semnat acorduri de recunoaștere a vinovăției. De aceste afaceri de corupție nu este străină nici Irina Socol, fosta șefă a Siveco, care a funcționat ca o pârghie de transmitere a șpăgilor. Recent, , fostul șef al CNAS Lucian Duță a fost condamnat la șase ani de închisoare.

Afacere SIUI de 120 de milioane de euro

Digitalizarea Casei Naționale de Asigurări de Sănătate a început în anul 1999, atunci când s-a decis realizarea Sistemul Informatic Unic Integrat (SIUI). Contractul de aproape 120 de milioane de euro a fost atribuit în data de 9 februarie 2020 unui consorțiu format din firmele Compaq Computer BDG GmbH și Compaq Computer România. Acestea se obligau să proiecteze, construiască și opereze SIUI al asigurărilor de sănătate din România.

Apoi a urmat fuziunea dintre Compaq și Hewlett Packard. În urma fuziunii contractul a fost preluat de HP România, condusă de Radu Enache. Pe lista subcontractanților se aflau companiile Siveco, controlată de Irina Socol, și Sintec SRL. Licențele pentru program erau furnizate de Oracle România, condusă atunci de Sorin Mîndruțescu, potrivit site-ului sanatateapublica.ro.

Corupția la CNAS

Casa Națională de Asigurări de Sănătate și HP România au semnat nu mai puțin de 19 acte adiționale la contract. O parte dintre aceste acte adiționale au semnate pentru ca o parte din șefii CNAS să își poată primi șpăgile. DNA susține în mai multe communicate de presă că Vasile Ciurchea, fost șef al CNAS, ar fi primit 525.000 de euro pentru acte adiționale la contractul SIUI. Medicul Irinel Popescu se află și el pe lista persoanele acuzate de DNA. Procurorii susțin că ar fi primit în total în jur de 170.000 de euro. Lucian Duță ar fi primit de pe urma mai multor proiecte implementate de CNAS nu mai puțin de 6,3 milioane de euro. El a fost denunțat de Irina Socol, șefa SIVECO.

Radu Enache și Sorin Mîndruțescu și-au recunoscut complicitate și acuzațiile de corupție. Primul a fost condamnat la doi ani de închisoare cu suspendare. Fostul șef al Oracle România, Sorin Mîndruțescu, a primit doi ani și șase luni de închisoare cu suspendare.

Articolul SIUI, programul de 120 de milioane de euro, virusat de corupție apare prima dată în Gazeta Bucurestilor.

Spionul March Rich, decedat în 2013, a fost prezent pe piața românească încă de la finalul anilor ’80, în timpul regimului comunist. El a intermediat exporturi de cereale din SUA în România, dar și vânzările de petrol ale regimului Ceaușescu. În anii ’90, firma Glencore Proteine România SRL, controlată din Elveția de March Rich, a câștigat în urma unui proces 10 milioane de dolari de la statul român.

Glencore, amenzi de peste 1,06 miliarde de dolari

Grupul Glencore, traderul de mărfuri din Elveția, a anunțat că va plăti 1,06 miliarde de dolari pentru a scăpa de acuzațiile de corupție și manipularea pieței. Cea mai mare sumă va ajunge în SUA. Glencore va plăti 700,7 milioane de dolari Departamentului de Justiție al SUA pentru a scăpa de acuzațiile de corupție. Alte 485,6 milioane de dolari vor fi plătite către Commodity Futures Trading Commission (CFTC). De această dată acuzațiile sunt legate de manipularea pieței prețurilor la petrol în Statele Unite. Din această sumă, în jur de 165 de milioane de dolari vor ajunge în Marea Britanie din cauza faptului că anchetele din SUA sunt încrucișate cu investigațiile paralele ale britanicilor.

Alte 39,6 milioane de dolari vor ajunge la Parchetul Federal din Brazilia. Compania va plăti banii pentru a scăpa de acuzațiile de mită. Banii au ajuns la oficialii companiei petroliere de stat Petrobras.

Glencore va pleda vinovată în Marea Britanie

Glencore a anunțat printr-un comnicat de presă că va pleda „vinovat” pentru dare de mită în ancheta Oficiului britanic pentru fraude grave (SFO). Angajații Glencore au dat mită în cinci țări africane, potrivit SFO. Valoarea amenzilor va fi stabilită după o audiere la Southwark Crown Court, programată pentru 21 iunie 2022.

O altă anchetă este în curs de desfășurare în Elveția, sub coordonarea Biroului Procurorului General. Autoritățile din Elveția acuză compania Glencore International AG că nu a pus în aplicare măsurile organizatorice pentru a preveni actele de corupție. Din penalitatea de mai sus, 29,7 milioane de dolari ar fi compensate cu o posibilă amendă în Elveția.

Parchetul Federal din Berna are în desfășurare două anchete deschise în mai 2019 și iunie 2020. O anchetă a parchetului olandez este, de asemenea, în desfășurare în legătură cu acuzații de corupție. „Momentul și rezultatul acestei investigații rămân incerte”, a scris Glencore.

Kalidas Madhavpeddi, președintele Glencore, susține că: „Glencore astăzi nu este compania care era atunci când s-au produs practicile inacceptabile din spatele acestei abateri. Consiliul și echipa de management se angajează să opereze o companie care creează valoare pentru toate părțile interesate, acționând în mod transparent sub un set de valori bine definit, cu deschiderea și integritatea în prim-plan”.

Afacerile lui March Rich în România

Compania Glencore International AG a vrut să împrumute salariații de la ALRO, producătorul român de aluminiu, pentru a achiziționa în jur 90% din acțiunile fabricii. Însă, fabrica a fost preluată de grupul Marco International, deținută de oligarhul rus Vitali Machitski. Cel care conducea grupul Marco în aceea perioadă era Alan Kestenbaum. El fondase firma împreună cu March Rich. Firma americană AIG a avertiat autoritățile de la București că în spatele firmei Marco se află interesele spionului March Rich.

Reprezentantul Glencore în regiunea Balcanilor a fost bulgarul Stamen Stancev, acuzat de spionaj în România. Printre cei care au reprezentant interesele Glencore în România se numără Alexandru Bittner și Yoav Stern.

Articolul Glencore, compania elvețiană înființată de spionul March Rich, va plăti amenzi de peste un miliard de dolari pentru corupție și manipularea pieței apare prima dată în Gazeta Bucurestilor.

Presa din Austia a relatat că procurorii au suspiciuni că Ministerul de Finanţe a cumpărat reclamă într-un tabloid în schimbul publicării unor materiale şi unor sondaje favorabile lui Sebastian Kurz şi partidului său.

Cancelarul austriac Sebastian Kurz: „Demisionez pentru a preveni haosul”

Cancelarul austriac Sebastian Kurz a demisionat, iar în locul său va fi numit ministrul de Externe Alexander Schallenberg. În urma demisiei, Sebastian Kurz va rămâne deputat și va prelua conducerea grupului parlamentar al Partidului Popular Austriac. Totodată, el va rămâne și șeful partidului său.

Nominalizarea lui Alexander Schallenberg a fost făcută de Partidul Popular Austriac, condus de Sebasian Kurz. Alexander Schallenberg are 52 de ani și este diplomat de carieră.

Sebastian Kurz a spus că a ajuns la concluzia că ar fi fost „iresponsabil” să aștepte opoziția să îl demită. „Țara mea este mai importantă pentru mine decât propria mea persoană”, a spus el. „Demisionez pentru a preveni haosul.”

Corupție și percheziții la nivel înalt

Procurorii austrieci au suspiciuni că Ministerul de Finanţe a cumpărat reclamă într-un tabloid în schimbul publicării unor materiale şi a unor sondaje favorabile lui Sebastian Kurz şi partidului său.

Ancheta pentru corupție, în curs de desfășurare, a aruncat o umbră asupra guvernului lui Kurz de luni de zile. Dar abia miercuri au devenit publice detaliile suspiciunilor procurorilor cu privire la cancelar. Ancheta procurorilor a declanșat o criză politică într-o țară ai cărei lideri au fost afectați de scandal în ultimii ani.

Procurorii au făcut, miercuri, percheziții la sediul Partidului Popular Austriac (ÖVP), cancelaria şi Ministerul de Finanţe. Anchetatorii au căutat e-mailuri încă din 2016 precum şi dispozitive de stocare a datelor, precum severe, telefoane mobile şi laptopuri. Cercul apropiat al colaboratorilor a fost afectat – precum un purtător de cuvânt, un consilier media şi principalul său strateg. Există suspiciunea că au folosit metode ilegale în drumul lor spre putere.

Asociații lui Kurz ar fi furnizat mass-mediei din Austria date false, oferindu-le publicitate de stat pentru a scrie articole pe subiect. Deși Kurz a recunoscut că a făcut greșeli, el speră să va scăpa de toate acuzațiile.

Afacerea Ibiza și prima demisie

Demisia cancelarului austriac Sebastian Kurz vine la mai puțin de doi ani după ce a format o coaliție cu Verzii, potrivit politico.eu. Aceasta este cea de-a doua demisie. Cancelarul austriac Sebastian Kurz a demisionat prima dată în 2019, atunci când coaliția lui Kurz cu partidul de extremă dreaptă, Partidul Libertății, s-a prăbușit în urma afacerii Ibiza.

Afacerea Ibiza a avut în prim plan imaginile video cu vicecancelarul Heinz-Christian Strache care voia donații pentru partid în schimbul influenței politice. Deși guvernul său a căzut, Kurz nu a fost implicat direct în afacere și a revenit triumfător în calitate de cancelar la începutul anului 2020 în coaliție cu Verzii.

Articolul Cancelarul austriac Sebastian Kurz a demisionat din nou în urma unui scandal de corupție apare prima dată în Gazeta Bucurestilor.

Copreședintele AUR, George Simion, a anunțat luni că parlamentarii formațiunii sale au depus la DNA o plângere penală prin care îi acuză de șantaj pe câțiva liberali din tabăra premierului Florin Cîțu.

Deputatul Cosmin Șandru: „Ne spui unde, institutii deconcentrate”

George Simion a făcut publică o înregistrare audio realizată de deputatul Ciprian Titi Stoica, de la AUR. Conform acestei înregistrări, deputatul Cosmin Șandru i-a propus deputatului Ciprian Titi Stoica să susțină Guvernul Cîțu la moțiunea de cenzură. La schimb a oferit mai multe funcții în instituțiile deconcetrate pe care urma să le ocupe oamenii propuși de deputatul Ciprian Titi Stoica.

Deputatul Cosmin Șandru: Zi, cum o negociem? Există vreo șansă să negociem?

Deputatul Ciprian Titi Stoica: Bă, eu zic că nu…Eu așa zic, că nu.

Deputatul Cosmin Șandru: Bun, dar ce ar trebui făcut ca să putem negocia? Ia spune…Eu ți-o spun direct promovăm câțiva oameni, unde vrei tu, unde spui, nu știe nimeni, îi facem membri PNL de formă și gata. Înțelegi? Ne spui unde, institutii deconcentrate…

Deputatul Ciprian Titi Stoica: Mhmm…Nu, hai să…N-are rost să, cum să zic, să vă fac să vă pierdeți timpul. Eu am avut serviciu în Anglia, înțelegi, la 3 minute de casă, lucram 4 zile, toate duminicile libere, eram cel mai mare grad în stație. Luam aceiași bani pe care-i iau aici ca deputat. Eu nu am venit pentru…înțelegi? Eu am venit fiindcă sunt sătul de ce se întâmplă. Și nu se mai poate continua așa. Și voi, că sunteți tineri și de bună credință, ar trebui și voi să înțelegeți lucrul ăsta.

Plângere la DNA

George Simion a afirmat că cei de la PNL au încercat să-i „cumpere” pe deputații AUR la bucată. „ Au încercat să ne mituiască şi am făcut un drum până la DNA. Prima chestiune pe care o avem de făcut este să anunţăm organele competente”, a declarat George Simion. Claudiu Târziu, copreședinte AUR, a spus că au fost sunați cinci parlamentari AUR cărora li s-a oferit funcții pentru apropiați.

El susține că vrea să facă cunoscută schema prin care Florin Cîţu şi-a pus parlamentarii să ofere mită. „Funcţii în deconcentrate pentru apropiaţi. Au încercat, practic, să ne cumpere ca parlamentarii AUR să nu fie prezenţi la votarea moţiunii. Parlamentarii AUR vor fi prezenţi cu toţii la votarea moţiunii. Nu suntem de vânzare, nu trădăm şi nu doar atât, nu facem afirmaţii”, a declarat George Simion, la Parlament.

„Eu nu aveam ce să-i promit”

Depuatul Cosmin Șandru a declarat că respinge acuzațiile aduse de partidul AUR. Dar a admis că a avut o întâlnire cu deputatul Ciprian Titi Stoica, pe o tereasă, în văzul lumii.

„Eu nici măcar nu am numărul lui în telefon. E adevărat, m-am întâlnit cu Titi Stoica, cred că săptămâna trecută. Am fost patru la o masă, cu un amic comun, pe o terasă, în văzul tuturor. Eu nu aveam ce să-i promit şi nici nu am competenţe de acest gen. Nici măcar nu i-am spus să nu voteze moţiunea. Chiar sunt curios să văd despre ce înregistrare e vorba. Nu am nici cea mai mică emoţie că aş fi făcut ceva ilegal”, a declarat Şandru pentru deBanat.

Articolul Deputatul Cosmin Șandru ofertă pentru AUR: „Eu ti-o spun direct, promovăm câțiva oameni unde vrei tu, unde spui, nu știe nimeni, îi facem membri PNL de formă” apare prima dată în Gazeta Bucurestilor.

În acelaşi dosar, Mihai Adrian Ionescu, fost director general adjunct al Direcţiei de Coordonare şi Monitorizare Autostrăzi din cadrul Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri din România SA şi fost consilier al ministrului Transporturilor, a fost condamnat la 3 ani închisoare cu suspendare, pentru complicitate la luare de mită.

Marin Anton, fost director al Rafo Onești, și-a început cariera politică la PDL. A trecut la PNL, apoi la PMP și a sfârșit la UNPR, partidul generalului Gabriel Oprea.

Comision de 3,5% din valoarea lucrărilor

Marin Anton, fost director al Rafo Onești, și-a început cariera politică la PDL. A trecut la PNL, apoi la PMP și a sfârșit la UNPR, partidul generalului Gabriel Oprea. În 2009 era secretar de stat la Ministerul Transporturior.

În acel an, spun procurorii DNA, a primit în jur de 23 de milioane lei de la o companie italiană pentru contractul de realizare a noului terminal de la Aeroportul Otopeni. Procurorii nu spun numele companiei italiene, dar lucrare a fost atribuită italienilor de la Astaldi. Administratorul companiei Astaldi, Pier Luca Canino a depus mai multe denunțuri la DNA pentru a scăpa de acuzațiile de corupție.

Banii ar fi fost primiţi de Marin Anton prin intermediul unei societăţi comerciale unde acesta avea calitatea de asociat.

În schimbul acestor bani, Marin Anton a avizat în perioada 15 iunie – 17 iulie 2009, documentaţia privind obiectivul de investiţii „Dezvoltare şi Modernizare Aeroport Internaţional Bucureşti – Otopeni”. A mai avizat nota de fundamentare şi proiectul de hotărâre de guvern privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici reactualizaţi ai obiectivului de investiţii. Totodată a aprobat continuării lucrărilor şi a finanţării obiectivului respectiv, spun procurorii.

Intermediarul Adrian Mihai Ionescu

Procurorii DNA susțin că Marin Anton, fostul deputat PNL, a beneficiat direct de ajutorul lui Adrian Mihai Ionescu. Cel din urmă, în luna iunie 2019, s-a întâlnit cu reprezentantul italienilor și i-a comunicat „pretențiile” lui Marin Anton. Dar și modalitate de remitere a banilor.

Compania Astaldi a încheiat un contract de subantrepriză cu o firmă controlată de Marin Anton pentru suma de 22.760.654 lei. Suma de bani a fost achitată prin transfer bancar, în perioada 23 iulie – 20 noiembrie 2009. Aceasta, chipurile, reprezenta contravaloarea unor lucrări de organizare şantier care nu au fost executate în realitate.

Articolul Marin Anton, fostul deputat PNL, condamnat la cinci ani de închisoare în dosarul „Aeroportul Otopeni” apare prima dată în Gazeta Bucurestilor.