La scurt timp după producerea accidentului, Mario Iorgulescu, fiu lui Gino Iorgulescu – șeful Ligii Profesioniste de Fotbal, a fugit din țară.

Mario Iorgulescu a fugit de lege în Italia

Mario Iorgulescu s-a certat cu iubita lui în seara de 7 spre 8 septembrie 2009. Se afla la o petrecere în satul Gulia, când a decis să plece spre Parcul Herăstrău. Erau sub infuența lui Bachus și a cocainei. S-a suit la volanul mașinii sale, un Aston Martin model DBS. Avea 145 km/h atunci când a trecut pe culoarea roșie a semaforului în intersecția dintre Șoseaua Chitilei și strada Teodor Neagoe.

Anchetatorii susțin că Mario Iorgulescu a accelerat până la 162 km/oră în momentul în care a depășit altă mașină. În timp ce accelera a lovit un scuar și a intrat pe contrasens. Apoi a lovit frontal o mașină Audi, condusă de un bărbat care murit pe loc. Ancheta a scos la iveală că Mario Iorgulescu avea o alcoolemie de 1,96 g/l și consumase cocaină.

După două săptămâni, Mario Iorgulescu a fost scos din țară. A fost dus în Italia, fără acordul autorităților române, pentru a fi tratat. Poliția Română l-a dat în urmărire internațională.

Mario Iorgulescu a fost condamnat

Mario Iorgulescu a fost condamnat de judecătorii de la Tribunalul București a o pedeapsă de 14 ani și două luni de închisoare pentru omor. Judecătorii au contopit pedeapsa cu o altă condamnare definitivă de 3 ani pentru complicitate la lipsire de libertate. În urma contopirii a rezultat o pedeapsă de 15 ani și opt luni de închisoare.

Totodată, magistrații au decis ca două rude ale victimei accidentului să primească câte 50.000 lei daune materiale și câte 100.000 de euro daune morale.

Articolul Mario Iorgulescu a fost condamnat la 15 ani și opt luni de închisoare apare prima dată în Gazeta Bucurestilor.

Pedeapsa cu închisoarea a fost dată chiar cu o zi înainte de alegerile de la Federaţia Română de Fotbal. Gică Popescu era favorit pentru funcţia de preşedinte. Alegerile au fost câștigate de necunoscutul Răzvan Burleanu, în 2014. El era consilier la Administrația Prezidențială, în mandatul președintelui Traian Băsescu,

Alegerile FRF, câștigate de Burleanu

În cursa pentru șefia FRF s-au înscris Gică Popescu, Vasile Avram, Gheorghe Chivorchian și Răzvan Burleanu. Cu o zi înaintea alegerilor, pe 4 martie 2014, Gică Popescu a fost condamnat. Gigă Popescu a fost condamnat la 3 ani, 1 lună și 10 zile de închisoare cu executare în dosarul Transferurilor. Ințial el a fost achitat de Tribunalul București, iar Curtea de Apel l-a condamnat cu suspendare. Înalta Curte de Casație și Justiție a decis să retrimită dosarul la Curtea de Apel pentru a administra noi probe, audierea unor noi martori și realizarea unei expertize. El a fost condamnat pentru evaziune fiscală și spălare de bani.

Adunarea Generală a FRF a vrut să amâne alegerile din data de 5 martie 2014. Dar alegerile au mers mai departe. În urma primului tur Răzvan Burleanu a obținut 72 de voturi, Vasile Avram 59, iar Gheorghe Chivorchian doar 29. În turul doi, Gheorghe Chivorchian a decis să îl susțină pe Răzvan Burleanu.

Alegerile au fost conduse de Gino Iorgulescu, președintele Ligii Profesioniste de Fotbal. La finalul acestora el a spus că s-au contabilizat 175 de voturi deşi au existat doar 173 de votanţi. Vasile Avram a profitat de ocazie și a cerut anularea alegerilor. Dar nu i-a fost admisă cererea.

Traian Băsescu nu a vrut să îl grațieze pe Gică Popescu

Fostul președinte al PSD, Liviu Dragnea, a spus că Gică Popescu a fost condamnat ca să nu câștige șefia FRF. „Îmi aduc aminte și de Gică Popescu, un om pe care îl respect, el a fost condamnat și dus la închisoare că să nu câștige federația de fotbal. O spun asumat pentru că știu lucrul asta”, a declarat Liviu Dragnea.

Victor Ponta, fostul premier al României, a spus că i-a cerut președintelui Traian Băsescu să îl grațieze pe Gică Popescu. Dar Traian Băsescu l-a refuzat. „i-am spus: domnule președinte, eu vă fac propunerea, că așa spune legea, pentru grațiere, având în vedere ce a făcut pentru această țară. Și a zis: Nu bă că sar ăștia pe noi. Știți care ăștia săreau pe el sau pe mine, sau pe dumneavoastră dacă îl apărați pe Gică Popescu? Ăștia care sunt acum în tribună. Ăștia erau ăia care săreau și a trebuit să stea în închisoare”, a declarat Victor Ponta.

Omul lui Băsescu, școlit la Colegiul Național de Apărare

Răzvan Burleanu avea 29 de ani atunci când a câștigat șefia FRF. El a cochetat cu fotbalul și arbitrajul, dar fără vreo performanță notabilă. A renunțat la sport la vârsta de 19 ani, apoi s-a înscris la Facultatea de Ştiinţe Politice din cadrul din cadrul Şcolii Naţionale de Studii Politice şi Administrative (SNSPA) din Bucureşti. Răzvan Burleanu a urmat cursuri de specializare în domeniul politicilor şi strategiilor de securitate la Colegiul Național de Apărare. Ulterior a susținut doctoratul la SNSPA, potrivit Medifax.ro.

Fără să fie membru al vreunui partid politic, candidatul la preşedinţia FRF a lucrat succesiv în următoarele instituţii: Primăria municipiului Bacău, Parlamentul României – Comisia juridică, Autoritatea Electorală Permanentă – controlul respectării legalităţii în procesele electorale şi Administraţia Prezidenţială – Departamentul pentru minorităţi naţionale. Președintele Traian Băsescu l-a decorat după doar cinci luni de muncă cu Ordinul Naţional Serviciul Credincios, în Grad de Cavaler.

Articolul „Gică Popescu a fost condamnat ca să nu câștige șefia FRF” apare prima dată în Gazeta Bucurestilor.

Contul secret, considerat „cufărul de război” al generalului Marian Hapău, șeful Direcției Generale de Informații a Armatei, a fost deschis în anul 1983. Prin acest cont se derulau o parte din activitățile de comerț exterior ale regimului comunist, în care se stocau comisioane aferente.

După 1990, „cufărul de război” a fost la dispoziția exclusivă a șefilor Direcției Generale de Informații a Armatei, iar banii erau cheltuiți după bunul lor plac. La un moment dat în contul de război se aflau 1.267.000 dolari.

Generalul Marian Hapău a sesizat Parchetul Militar

În toamna anului trecut se vehicula că generalul Marian Hapău urma să se pensioneze din funcția de director al Direcției Generale de Informații a Armatei (DGIA). Generalul Iulian Gherghe, prim adjunctul său, era favorit pentru a prelua funcția de șef al DGIA. În noiembrie 2019, președintele Klaus Iohannis îl avansase pe Iulian Gherghe în gradul de general – maior. Generalul cu două stele avea un nume temut în sfera serviciilor de informații.

Subit, la începutul acestui an, generalul Iulian Gherghe a fost trecut în rezervă de președintele Klaus Iohannis. Se întâmpla pe 26 februarie 2021. Decretul de trecere în rezervă intra în vigoare pe 28 februarie 2021.

O lună mai târziu, pe 26 martie 2021, Parchetul Militar al Curții Militare de Apel avea să îl rețină pentru 24 de ore pe generalul-maior (r) Iulian Gherghe. Era acuzat de delapidare, fals material în înscrisuri oficiale, fals intelectual și uz de fals.

„S-a reținut că, la data de 27.11.2018, inculpatul și-a însușit fără drept suma de 179.470 USD din fondurile ce aparțin acestei structuri militare, scop în care a falsificat și folosit mai multe înscrisuri”, se menționează într-un comunicat de presă.

Acuzații grave pentru locțiitorul generalului Marian Hapău la șefia DGIA. Ulterior, judecătorul militar de drepturi și libertăți din cadrul Curții Militare de Apel a admis propunerea Parchetului și a dispus arestarea preventive pentru 30 de zile a generalului Iulian Gherghe.

Teren și casă în Corbeanca

Generalul Marian Hapău, în calitate de șef al DGIA, avea acces personal la contul de război deschis în anul 1983. Acesta i-ar fi oferit acces la cont și principalului său subaltern, generalul Iulian Gherghe. Contul nu avea origine bugetară! De exeistența acestui cont știau doar cei doi șefi ai DGIA.

Pe 27 noiembrie 2018, generalul Iulian Gherghe s-a dus cu șoferul la bancă. A folosit o ștampilă cu semnătura șefului DGIA, generalul Marian Hapău, și a scos banii. Timp de aproape un an de zile, generalul Gherghe a ținut banii într-un seif din biroul său de la Direcția Generală de Informații a Armatei. Ulterior, cu acești bani, și-ar fi cumpărat un teren și o casă la Corbeanca.

Dar generalul Iulian Gherghe a fost verificat de DGIA atunci când a fost propus spre avansare în gradul de general – maior. Cum de le-a scăpat faptul că generalul Iulian Gherghe și-a cumpărat teren și casă în Corbeanca cu niște bani pe care nu îi putea justifica?

Contul secret nu era gestionat de DGIA

Magistrații militari susțin că, în mod cert, acest cont nu era gestionat de serviciul financiar contabil al DGIA. Implicit nu era supus controlului financiar contabil regulat. Anchetatorii militari urmau să stabilească dacă despre existența acestui cont știa CSAT și ministrul Apărării.

„Apare absolut neclară amploarea presupusei activități infracționale a inculpatului, fiind necesară verificarea acestui cont din 1983 pînă în prezent, dar și dacă CSAT sau măcar ministrul apărării cunoștea despre existența sa”, susțin magistrații militari.

Deci, nu se știe câte milioane de dolari s-au rulat sau au dispărut din acest cont în ultimii 30 de ani. Cum nu se știe nici din ce comisioane a fost alimentat contul secret din anul 1990 până în prezent!

Condamnare controversată

Generalul Iulian Gherghe a fost trimis în judecată în iunie 2021. În cursul urmării penale, spun procurorii, generalul Iulian Gherghe a achitat tot prejudiciu. Curtea Militară de Apel l-a condamnat pe generalul Iulian Gherghe la 1 an și 5 luni cu executare. Dar, tot judecătorii militari, au decis să-i suspende executarea pedepsei pe o perioadă de 2 ani și 6 luni.

În tot acest timp va fi sub supravegherea Serviciul de Probaţiune Ilfov. Tot în această perioadă trebuie să frecventeze un program de reintegrare socială şi să presteze muncă neremunerată în folosul comunităţii pe o perioadă de 70 de zile lucrătoare la Primăria comunei Cornetu sau Şcoala Gimnazială nr. 1 Cornetu.

Generalul Iulian Gherghe, promovat de Klaus Iohannis

Iulian Cristian Gherghe a fost avansat în gradul de general de brigadă de președintele Klaus Iohannis. Se întâmpla pe 29 noiembrie 2017. Decizia de avansare în grad s-a făcut la propunerea ministrului Apărării Naționale Mihai Fifor, de la PSD, și a unei hotărâri a Consiliului Suprem de Apărare al Țării, condus de președintele Klaus Iohannis. Doi ani mai târziu, generalul Iulian Gherghe a fost avansat la gradul de general – maior cu două stele. Prin Decretul 953, din data de 28 noiembrie 2019, semnat de președintele Klaus Iohannis și contrasemnat de premierul Ludovic Orban.

Articolul Generalul Iulian Gherghe, fost prim adjunct la DGIA, condamnat la 1 an și 5 luni de închisoare. Clemență la instanța Militară apare prima dată în Gazeta Bucurestilor.

Curtea de Apel București l-a condamnat pe afaceristul Nelu Iordache la 6 ani şi 9 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii împotriva intereselor financiare ale Comunităţilor Europene. O altă peapsă de 6 ani şi 6 luni a fost dată pentru delapidare cu consecinţe deosebit de grave. 4 ani şi 6 luni a primit pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată şi 2 ani pentru înşelăciune. Pedepsele au fost contopite, rezultând o condamnare finală de 11 ani şi 9 luni închisoare. Din aceasta se va scădea perioada reţinerii, arestării preventive şi arestului la domiciliu. Toate acestea au fost în perioada 1 decembrie 2012 – 25 august 2014. Nelu Iordache a fost condamnat în primă instanță la 6 ani și 3 luni de închisoare.

Acuzațiile procurorilor DNA

Nelu Iordache, administratorul firmei Romstrade, a fost trimis în judecată de procurorii Direcției Naționale Anticorupție în aprilie 2013. Anchetatorii îl acuzau de deturnarea fondurilor alocate pentru construcția primului tronson din autostrada Nădlac – Arad, de aproximativ 22 de kilometri. Atunci a fost acuat de delapidare, fals în înscrisuri, spălare de bani şi înşelăciune, potrivit DNA.

Procurorii Direcției Naționale Anticorupție au susținut că Nelu Iordache, în calitate de administrator al Romstrade SRL, a schimbat, fără respectarea prevederilor legale, destinația sumei de 25.000.000 lei. Banii au fost încasați în vederea proiectării și execuției lucrărilor la primul tronson din autostrada Nădlac – Arad. Lucrarea fiind finanțată în proporție de 85% din fondul de coeziune al Uniunii Europene.

Nelu Iordache a cumpărat terenuri și a finanțat Blue Air

Puțin peste 9,58 milioane lei au fost plătiți companiei Blue Air, controlată atunci de Nelu Iordache. Plățile au fost făcute în baza unor contracte ce nu aveau legătură cu derularea contractului pentru autostradă. O altă parte din bani, și anume 9.861.000 lei, au fost retrași în numerar pentru a cumpăra terenuri.

Restul de bani au fost folosiți pentru fie la rambursarea de dobânzi și comisioane restante aferente unui contract de credit, fie au a fost cheltuiți cu titlu de onorariu notar public, taxă de carte funciară și impozit aferente achiziționării unui teren în comuna Adunații Copăceni, precum și pentru materiale, lucrări și servicii de consultanță și transport necesare proiectului de construcție, a unui complex în comuna Adunații Copăceni.

„Toate aceste plăți nu au legătură cu proiectul de construcție a autostrăzii. Pentru a disimula adevărata proveniență a banilor utilizați pentru plățile sus menționate, învinuitul Nelu Iordache a trecut acești bani, pe baza unor facturi care atestau operațiuni fictive, prin firmele administrate de complicii săi. Apoi banii s-au întors cu explicația „plată eronată” sau „plată nedatorată” în contul SC ROMSTRADE SRL deschis la o altă bancă decât cea prin care se derulau operațiunile de plăți aferente contractului pentru construirea autostrăzii”, susțin anchetatorii.  

Articolul Nelu Iordache, condamnat la 11 ani și 9 luni de închisoare pentru fraudarea fondurilor europene apare prima dată în Gazeta Bucurestilor.