Dacă moțiunea Parlamentului European ar fi fost adoptată, von der Leyen și echipa sa de comisari ar fi fost forțați să se retragă – un scenariu improbabil care ar fi aruncat UE în haos.

Dar înainte cu câteva zile înainte de votul din plenul Parlamentului European, Ursula von der Leyen a oferit o concesie bugetară semnificativă europarlamentarilor. POLITICO a dezvăluit că președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a promis mai multă putere pentru regiunile UE, în încercarea de a înăbuși o revoltă parlamentară care a murit înainte de votul de neîncredere.

Moțiunea de cenzură împotriva Comisiei Euopene

Europarlamentarul Gheorghe Piperea a inițat o moțiune de cenzură împotriva Comisiei Europene, condusă de președinta Ursula von der Leyen. Semnată în principal de europarlamentari de extremă dreaptă, moțiunea de cenzură s-a bazat pe ancheta Parlamentului European deschisă în 2022 cu privire la modul în care s-a negociat și încheiat contractele prin care s-au acciziționat vaccinurile Pfizer.

„Comisia condusă de Președinta Ursula von der Leyen nu mai este demnă de încrederea Parlamentului și nu oferă garanția că respectă principiile transparenței, răspunderii și bunei guvernanțe, esențiale pentru o Uniune democratică”, se menționează în textul moțiunii de cenzuă publicată pe site-ul Parlamentului European.

Totodată, Comisiei Europene i se reproșează „ingerința ilegală” în alegerile statelor membre. Cum? „Printr-o aplicare abuzivă a Actului legislativ privind serviciile digitale, reprezintă o încălcare gravă a mandatului său de a susține principiile democratice și de a respecta suveranitatea națională”.

Regulamentul SAFE, o inițiativă prin care se vor finanța cheltuieli militare în valoare de 150 de miliarde euro, este o altă nereculă invocată în moțiune de cenzură.

Prin moțiunea de cenzură s-a cerut ca „Comisia să demisioneze pentru că în repetate rânduri s-a dovedit incapabilă să asigure transparența și a nesocotit controlul democratic și statul de drept în Uniune”.

Ursula von der Leyen invocă amenințarea rusă

Ursula von der Leyen a susținut că moțiunea de cenzură a fost o încercare a forțelor de extremă dreapta de a destabiliza UE. Asta, în contextul în care moțiunea de cenzură este un instrument care guvernează democrația.

Șefa Comisiei Europene, nemulțumită că s-a depus o moțiune de cenzură împotriva sa, a declarat că „vedem amenințarea alarmantă din partea partidelor extremiste care doresc să polarizeze societățile noastre cu dezinformare”. Există dovezi ample „că multe dintre ele sunt susținute de dușmanii noștri și de stăpânii lor din Rusia sau din alte părți”, a mai spus Ursula von der Leyen.

Manfred Weber, șeful PPE, a spus că „lui Putin îi va plăcea ceea ce fac prietenii săi aici”, calificând partidele de extremă dreapta AUR din România și Alternativa pentru Germania – ambele semnatare ale moțiunii – drept „marionete ale lui Putin”.

Ursula von der Leyen și-a cumpărat liniștea cu concesii bugetare

În ajunul votului din Parlamentul European, Ursula von der Leyen a făcut o concesie bugetară europarlamentarilor.

Socialiștii și liberalii au amenințat că se vor abține în timpul votului, în încercarea de a-i smulge angajamente politice lui von der Leyen privind următorul buget pe șapte ani al blocului comunitar, pe care îl va dezvălui miercurea viitoare, conform POLITICO.

Ursula Von der Leyen le-a întins o ramură de măslin criticilor în ajunul unui vot crucial de neîncredere din Parlamentul European, care i-ar putea afecta grav conducerea. În timpul unei întâlniri cu președinții partidelor, care a avut loc marți la Strasbourg, von der Leyen a declarat că plățile către regiuni – care reprezintă în prezent o treime din bugetul multianual al UE – vor continua să fie acordate autorităților locale, spre deosebire de guvernele naționale.

Oferta lui Von der Leyen, însă, nu a fost suficientă pentru a calma îngrijorările socialiștilor și democraților. Socialiștii, al doilea grup ca mărime din Parlamentul European, își leagă sprijinul de menținerea Fondului Social European, care ar trebui să combată sărăcia și să sprijine grupurile vulnerabile.

Ursula von der Leyen a supraviețuit moțiunii de cenzură

Ursula von der Leyen a supraviețuit moțiunii de cenzură pentru care va plăti un preț prea mare. Moțiunea de cenzură a fost votată de 175 de parlamentari, mult sub majoritatea de două treimi necesară pentru a fi adoptată.

Sprijinul pentru von der Leyen, sub forma voturilor de respingere a moțiunii de cenzură, a venit, așa cum era de așteptat, în mare parte din partea grupurilor politice centriste, inclusiv a propriului său Partid Popular European, a Socialiștilor și Democraților, a liberalilor Renew și a Verzilor.

Dar la o inspecție mai atentă, sprijinul pentru von der Leyen a fost lipsit de strălucire. Doar 553 dintre cei 719 deputați europeni ai Parlamentului s-au prezentat la vot. Cel puțin o parte din această absență pare să fi fost deliberată, deoarece 636 de parlamentari au participat la următorul vot din programul Parlamentului, care a avut loc doar câteva minute mai târziu.

Per total, numărul parlamentarilor care au respins moțiunea împotriva lui von der Leyen a fost de două ori mai mare decât cel al celor care au susținut-o. Cu toate acestea, cu 166 de voturi lipsă, susținerea acordată lui von der Leyen a fost modestă.

Articolul Ursula von der Leyen a supraviețuit moțiunii de cenzură inițiată de europarlamentarul Gheorghe Piperea apare prima dată în Gazeta Bucurestilor.

Până acum au fost reluate procedurile de selecție pentru desemnarea administratorilor la opt companii: Nucelarelectrica, Hidroelectrica, Romgaz, Oil Termenil, Conpet, CE Oltenia, Midia, CNCIR. Însă nu au fost reluate la SAPE, Electrocentrale Craiova, Eurotest SA, Radioactiv Minerale SA Măgurele și Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Minier, Petrolier și al Stocării Geologice a Dioxidului de Carbon.          

George Simion a avertizat, Nicușor Dan a negat

Tăierea fondurilor europene au fost unul dintre subiectele abordate în campania electorală. Candidatul George Simion a spus că fondurile europene pentru România vor fi tăiate în iunie. Contracandidatul său, actualul președinte Nicușor Dan, i-a dat imediat replica. „Contracandidatul meu minte ca o gazetă rusească. Nu există nicio decizie sau procedură de suspendare a fondurilor europene pentru România, de care ne „salvează” azi de la Bruxelles, unde a fugit de dezbaterea cu mine”, a scris Nicușor Dan, tot pe Facebook.

Vestea oficială a venit în cursul acestei săptămâni. Ministrul Marcel Boloș a fost nevoit să țină o conferință de presă la Palatul Cotroceni în care a declarat oficial că Comisia Europeană a suspendat plata a 869 milioane, din care componenta de grant 814 milioane euro și cea de împrumut de 55 milioane euro.

„Consecința adoptării acestei decizii, care este una cu componentă bună pentru ceea ce înseamnă încasările la bugetul de stat al României, este că termenul de șase luni pentru suma suspendată de 869 milioane euro curge din 28.05.2025 și se împlinește pe data de 28.11.2025”, a declarat ministrul Marcel Boloș.

Numirile politice la AMEPIP, pagubă de 330 milioane euro

Ministrul Marcel Boloș a explicat ce jaloane au fost suspendate și comunicate oficial de Comisia Europeană. Primul, jalonul 440, este cel legat de operaționalizarea și funcționalizarea Autorității de Monitorizare a Indicatorilor de Performanță a Întreprinderilor Publice, cum este cunoscută instituția cu denumirea prescurtată AMEPIP.

Numirile politice la conducerea AMEPIP a dus la suspendarea unei plăți de 330 milioane euro. Soluționarea jalonului 440 are ca termen 28 noiembrie 2025, timp în care trebuie selectată și numită conducerea AMEPIP. Atenție, după criteriile și standardele pe care le impune Comisia Europeană.

„Iar din acest punct de vedere, în prezent, procedura se găsește în derulare la nivelul Secretariatului General al Guvernului. Termenul pentru depunerea candidaturilor în vederea selectării comisiei care va evalua candidații la funcțiile de conducere din cadrul acestei autorități, respectiv din cadrul AMEPIP, este data de 11 iunie”, a declarat ministrul.

Comisia Europeană a semnalat nereguli, incompatibilități și conflicte de interese, privind procedura de selecție. Până va fi finalizată o nouă procedură de selecție, AMEPIP va avea o conducere interimară.

Companiile din Energie au dus la blocarea a 227 milioane de euro

Cel de-al doilea jalon suspendat este legat de numirea administratorilor companiilor din subordinea Ministerului Energiei. Suma blocată de Comisia Europeană pentru acest jalon este de 227 milioane de euro. Până acum au fost revocați 43 de administratori.

„Suntem în următoarea situație: proceduri reluate pentru desemnarea administratorilor la opt companii: Nuclearelectrica, Hidroelectrica, RomGaz, Oil Terminal, Conpet, CEO Oltenia, Midia Green Energy și CNCIR, acestea sunt cele opt companii unde procedurile au fost reluate”, a spus Marcel Boloș.

Însă nu s-au reluat procedurile la Societatea de Administrare a Participațiilor în domeniul Energiei SAPE, Electrocentrale Craiova, Eurotest Radioactiv Măgurele și Institutul de Resurse Minerale.

„În domeniul energiei unde procedurile încă sunt nereluate, termenul pentru ca noii administratori să fie numiți este, de asemenea, data de 28 noiembrie 2025”, a  mai declarat ministrul.

Pensiile speciale au generat suspendarea a 231 milioane euro

Pensiile speciale, prevăzute în jalonul 215, a dus la suspendarea unei plăți de 231 milioane euro

„În prezent, proiectul de act normativ care privește componenta de echitate în domeniul pensiilor speciale pentru magistrați este trecut de dezbaterile în comisii, în Senatul României, și are două prevederi importante, respectiv creșterea vârstei de pensionare, progresiv, până la 65 de ani, respectiv până în anul 2045, iar de asemenea, baza de calcul pentru ceea ce înseamnă determinarea cuantumului pensiilor speciale a rămas, cel puțin deocamdată, să vedem ce se va mai modifica la dezbaterile în plen în Senatul României, la 85% din veniturile nete”, a declarat ministrul Marcel Boloș.

Articolul VIDEO Comisia Europeană a suspendat plata a 869 milioane euro și arată vinovații apare prima dată în Gazeta Bucurestilor.

Prima insectă autorizată larva specie de insect Tenebrio moltitor cunoscută ca viermele galben uscat sau viermele galben de făină. Autorizarea a fost dată în data de 22 iunie 2021 la cererea francezilor SAS EAP Group.

Lăcusta călătoare, aprobată de statele membre

Pe 12 noiembrie 2021, Comisia Europeană a autorizat introducerea pe piața europeană a insectei „Lăcusta călătoare” (Locusta migratoria) ca aliment nou. Termenul „Lacustă călătoare” se referă la adultul Locusta migratoria, o specie de insecte care aparține familiei Acrididae.

„Va fi disponibil sub formă congelată, uscată sau pulbere”, susține Comisia Europeană. Lăcusta călătoare este destinată comercializării ca gustare sau ca ingredient alimentar într-o serie de produse alimentare. Această autorizație vine în urma unei evaluări științifice riguroase efectuate de EFSA, care a concluzionat că lăcusta migratoare este sigură.

Comisia Europeană atrage atenția că în formele congelate și uscate, picioarele și aripile trebuie îndepărtate de operatorul din sectorul alimentar pentru a reduce riscul de constipație intestinală.

Produsele care vor conține acest aliment nou vor fi etichetate pentru a informa consumatorii cu privire la potențialele reacții alergice. Această autorizare din partea Comisiei este rezultatul unui vot pozitiv, în luna septembrie, din partea statelor membre.

Prima insectă autorizată ca ingredient alimentar

Prima insectă autorizată ca ingredient alimentar de Comisia Europeană a fost larva desicată de Tenebrio molitor. Aceasta este cunoscută ca viermele galben de făină sau viermele galben uscat. Solicitarea de autorizare a fost depusă de compania franceză SAS EAP Group, pe 13 februarie 2018.

SAS EAP Group este prima companie franceză de biotehnologie specializată în creșterea și transformarea insectelor în proteine. Lider al pieței europene de insecte, este prima companie care a obținut autorizația Novel Food de la Comisia Europeană pentru a comercializa insectele pentru hrana umană.

În cerere se solicita ca larva desicată de Tenebrio molitor să fie utilizată ca insectă integrală, desicată, sub formă de aperitive, și ca ingredient alimentar într-o serie de produse alimentare, populația țintă fiind populația generală.

Potrivit avizului autorității, consumul de larvă desicată de Tenebrio molitor poate cauza reacții alergice la persoanele care sunt alergice la crustacee și la acarieni.

De ce o să mâncăm insecte?

Alimentele noi sunt alimentele care nu au fost consumate într-o măsură semnificativă de oameni înainte de 15 mai 1997. Atunci a intrat în vigoare primul regulament al UE privind alimentele noi. Regulamentul privind alimentele noi necesită o autorizație înainte ca un produs alimentar nou să poată fi introdus pe piața Uniunii. Aprobarea unui nou produs se acordă în urma unei evaluări științifice stricte efectuate de Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA). Autoritatea verifică, în lumina dovezilor științifice disponibile, că alimentul nu prezintă un risc de siguranță pentru sănătatea umană.

În diverse studii, Organizația ONU pentru Alimentație și Agricultură (FAO) a identificat insectele ca fiind o sursă de hrană foarte nutritivă și sănătoasă, cu un conținut ridicat de grăsimi, proteine, vitamine, fibre și minerale. Insectele, care sunt consumate zilnic de milioane de oameni de pe planetă, au fost identificate în cadrul strategiei „De la fermă la consumator” ca sursă alternativă de proteine care ar putea facilita trecerea la un sistem alimentar mai durabil.

Articolul Europenii vor mânca „Lăcusta călătoare” și „vierme galben de făină”, noile ingrediente alimentare aprobate de Comisia Europeană apare prima dată în Gazeta Bucurestilor.

Cu toate acestea, președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, prezentă la București, a spus că planul a răspuns unor „criterii foarte exigente”.

România va putea primi din partea Uniunii Europene granturi în valoare de 14,2 miliarde de euro. Dar și împrumuturi în cuantum de 14,9 miliarde de euro prin Mecanismul de Redresare și Reziliență.

Ursula von der Leyen la București

Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a venit la București în cadrul seriei de vizite NextGenerationEU. La București s-a întâlnit cu președintele Klaus Iohannis și premierul Florin Cîțu. Ulterior, cei trei oficiali, au făcut o vizită la Spitalul Universitar de Urgență București. Spitalul Universitar ar urma să beneficieze de fonduri prin programul NextGenerationEU.

Ursula von der Leyen a anunțat că Planul Național de Redresare și Reziliență a primit undă verde de la Comisia Europeană. „Acest lucru are loc în urma unei evaluări meticuloase şi unei foarte bune cooperări şi vreau să vă felicit pentru asta şi să vă mulţumesc pentru cooperare”, a declarat Ursula von der Leyen.

Ea a declarat că vor fi investiții în energie verde, dar și pentru un sistem de sănătate de calitate, pentru spitale moderne. PNRR îndeplinește toate criteriile, la un standard ridicat, digitalizare, energie verde, infrastructură.

PNRR, un document ținut la secret

Guvernul României și Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) nu au făcut public Planul Național de Redresare și Reziliență. O versiune mai veche a acestuia a fost publicată în mai 2021 pe site-ul MIPE. Între timp, Planul Național de Redresare și Reziliență a suferit modificări majore.

Comisia Europeană a constatat că prin PNRR, România alocă 21% din suma totală unor măsuri de sprijinire a tranziţiei digitale. Printre acestea se numără măsuri de digitalizare a administraţiei publice şi a întreprinderilor. Dar și îmbunătăţirea conectivităţii, a securităţii cibernetice şi a competenţelor digitale. Totodată, se urmărește dezvoltare a unui sistem integrat de e-sănătate şi telemedicină.

Se preconizează că măsurile de sprijinire a digitalizării educaţiei vor contribui la dezvoltarea competenţelor. Atât în rândul elevilor, cât şi al profesorilor. Prin PNRR se va moderniza și laboratoarele şcolare, dar se vor aloca și fonduri pentru creare a unor laboratoare inteligente. Participarea la un proiect multinaţional este prevăzută sub forma unui proiect important de interes european comun (PIIEC) în domeniul microelectronicii.

Comisia Europeană consideră că planul României include un set amplu de reforme şi investiţii care se consolidează reciproc. Măsuri care contribuie la abordarea eficace a tuturor provocărilor economice şi sociale evidenţiate în recomandările specifice adresate României.

Când va fi adoptat Planul Național de Redresare și Reziliență?

Comisia Europeană a trimis PNRR la Consiliul Uniunii Europene care are la dispoziţie patru săptămâni pentru a adopta propunerea. Aprobarea planului de către Consiliu ar permite plata a 3,6 miliarde de euro, sub formă de prefinanţare. Adică, 13% din suma totală alocată României.

Articolul Planul Național de Redresare și Reziliență a primit undă verde de la Comisia Europeană apare prima dată în Gazeta Bucurestilor.

• Studiul de fezabilitate pentru Banca Națională de Dezvoltare a fost realizat de Pricewaterhouse Coopers. Compania Deloitte se va ocupa de autorizarea și organizarea băncii.

• Capitalul social va fi întregit cu toate operațiunile și conturile statului de la EximBank, inclusiv cu garanțiile și creditele acordate în condiții de piață.

• În plus, EximBank va transfera către noua Bancă Națională de Dezvoltare toată activitatea de asigurare la export (ECA) desfașurată în numele și contul statului, precum si garanții, împrumuturi și scheme de minimis acordate în context COVID, pentru care la maturitatea sau expirarea derulării acestor scheme fondurile rămase disponibile să fie rambursate la bugetul de stat.

• Premierul Florin Cîțu a contestat în 2017 proiectul lui Liviu Dragnea pe motiv că voia să transforme EximBank în bancă de dezvoltare. Dar același lucru îl face astăzi și premierul Florin Cîțu. În plus, premierul Florin Cîțu a inclus Banca Națională de Dezvoltare pentru a fi finanțată  prin Programul Național de Redresare și Reziliență.

• România urmează să primească prin Programul Național de Redresare și Reziliență suma de 29,2 miliarde euro. Din această sumă 14,248 miliarde de euro vor fi sub formă de grant, iar restul sub formă de împrumuturi rambursabile.

Senatorul Florin Cîțu critica Banca Națională de Dezvoltare

În noiembrie 2017, grupurile parlamentare ale PSD și ALDE au depus la Senat o propunere legislativă privind înființarea Băncii Naționale de Dezvoltare. Liviu Dragnea, în calitate de deputat și lider PSD, a deschis lista de semnături pentru susținerea proiectului. Cu trei luni înainte de depunerea proiectului legislativ, senatorul liberal Florin Cîțu a criticat inițiativa.

„Ce nu v-am spus atunci dar pot să vă spun astăzi este că Dragnea și Valcov au hotărât să-și facă și ei bancă. Normal că nu banii lor. Cu banii noștri. Sper că nu ați uitat că Valcov a fost director la Banca Populară de tip Caritas din Olt. El crede că de acolo are experiență. Acum pot vă spun cu certitudine că cei doi au hotărât să transforme EXIM Bank în bancă de dezvoltare a PSD”, spunea senatorul Florin Cîțu.

Proiectul legislativ al lui Liviu Dragnea a rămas blocat în Camera Deputaților, din 2018. Dar ideea a fost preluată de alianța de guvernare formată din PNL, USRPLUS și UDMR în iulie 2020. Apoi, un an mai târziu, premierul Florin Cîțu a trimis un punct de vedere negativ la proiectul lui Liviu Dragnea.

În punctul de vedere negativ, premierul Florin Cîțu îi informa pe parlamentari că are propriul proiect de înființare a unei bănci de dezvoltare cu finanțare de la Comisia Europeană.  

Banca Națională de Dezvoltare a premierului Cîțu

Banca Națională de Dezvoltare (BND) o regăsim pe lista proiectelor PNRR pentru care Guvernul Cîțu speră să obțină finanțarea europeană. Conform PNRR, Banca Națională de Dezvoltare va fi înființată ca o instituție de credit, deținută 100% de stat. Aceasta va activa sub supravegherea BNR și în conformitate cu legislația locală și UE în vigoare.

În paralel se vrea operaționalizarea Fondului de Capital de Risc, un instrument de equity, în cadrul Fondului Național de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri. Ulterior, Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri va fuziona cu Banca Națională de Dezvoltare a României. Fuziunea dintre cele două instituții va avea loc în preajma anului 2026.

În urma fuziunii, BND va avea expertiză în gestionarea Fondului de Capital de Risc. Cum? „Prin preluarea personalului specializat și a fondului de capital de risc de la FNGCIMM”, se menționează în planul PNRR.

Banca Națională de Dezvoltare va introduce produsele financiare mai riscante, cum este și cazul celor de tip equity.

Bănca Națională de Dezvoltare: creare și operaționalizare

Premierul Florin Cîțu și ministrul Cristian Ghinea susțin că în prezent, nu există bănci naționale de dezvoltare în România care să îndeplinească, în numele statului, rolul de stimulare și susținere a investițiilor pentru a compensa disfuncționalitățile pieței financiare și pentru decalajele de finanțare.

Principala justificare economică pentru înființarea BND este necesitatea de a aborda disfuncționalitățile pieței existente care afectează dezvoltarea economică și constrâng nivelurile de investiții.

Înființarea Băncii Naționale de Dezvoltare este justificată de raportul privind disfuncționalitățile pieței și decalajele de investiții din România, realizat în cadrul proiectului „Înființarea Băncii naționale de dezvoltare a României”, finanțat de COM prin SRSS în perioada 2018-2019. Adică, proiectul care a stat la baza proiectului de bancă al lui Liviu Dragnea.

Din acest raport aflăm că există diferite disfuncționalități ale pieței, atât pe partea de cerere, cât și de ofertă, dar și decalaje de finanțare care trebuie soluționate.

Top 5 disfuncționalități ale pieței pe partea de cerere

• acces limitat la finanțare din cauza subcapitalizării companiilor mici;

• acces insuficient la finanțare din cauza lipsei sau a garanției eligibile limitate;

• lipsa de cunoștințe din partea companiilor românești cu privire la instrumentele de finanțare, garanție și de tip equity disponibile la nivel național și UE;

• potențialul insuficient de generare a veniturilor și / sau profitabilitatea în unele domenii cheie de investiții, cum ar fi proiecte la scară largă care nu generează venituri (cercetare, transport public, infrastructură medicală pe scară largă);

• capacitatea insuficientă pentru a pregăti planuri de afaceri bancabile și bugete pentru a accesa împrumuturi bancare comerciale, de la instituții nefinanciare și instrumentele de finanțare ESIF.

Top 4 disfuncționalități ale pieței pe partea de ofertă

• constrângeri de pe piețele de credit care încurajează băncile să adopte o abordare mai conservatoare a portofoliului, ceea ce reduce accesul la finanțare pentru beneficiarii cu risc mai ridicat (de exemplu, microîntreprinderi și întreprinderi noi);

• apetitul la risc limitat față de anumite sectoare ceea ce are ca rezultat cerințe ridicate de capitaluri proprii și / sau un cost crescut al împrumuturilor sau refuzul de a finanța anumite tipuri de proiecte (în special proiecte cu perioade lungi de recuperare sau întreprinderi care funcționează într-un mediu de reglementare neclar);

• costuri mai mari de tranzacționare și administrare în gestionarea portofoliilor de împrumuturi cu valoare redusă (IMM-uri, agricultură) din cauza fragmentării excesive și a restricțiilor privind împrumuturile bancare pe baza obligațiilor de adecvare a capitalului;

• lipsa instrumentelor financiare menite să stimuleze anumiți operatori economici (de exemplu, start-up-uri și spin-off-uri inovatoare).

Consulanții Pricewaterhouse Coopers și Deloitte

Din PNRR aflăm că studiul de fezabilitate a fost realizat Pricewaterhouse Coopers (PwC) care a estimat decalajele medii de finanțare la aproximativ 26 de miliarde euro în 2019. Tot din PNRR mai aflăm premierul Florin Cîțu are la bază proiectul BND promovat de Liviu Dragnea.

Conform documentului public, faza 1 a proiectului „Înființarea Băncii Naționale de Dezvoltare a României” aprobată în cadrul SRSS a fost finalizată la sfârșitul anului 2019, în cadrul căreia a fost realizată analiza ex-ante a disfuncționalităților pieței financiare din Romania precum și Studiul de fezabilitate.

Faza 2 „Sprijinirea implementării operaționale a Băncii Naționale de Dezvoltare a României” a început în august 2020, cu termen de finalizare de 18 luni. În cadrul proiectului actual, Deloitte, consultantul angajat de SRSS/TSI, va sprijini MF în procesul de autorizare de către Banca Națională a României (BNR) și COM (procesul de notificare NDB).

„Astfel, Deloitte va pregăti dosarul de autorizare care trebuie depus la BNR cu toată documentația și informațiile necesare procesului de autorizare, conform legislației bancare românești și a regulamentelor europene și va sprijini MF în discuțiile cu BNR în procesul de autorizare până la obținerea autorizației de funcționare”, se menționează în PNRR.  

Banca Națională de Dezvoltare, organizată de Deloitte

Autoritățile române au pre-notificat Comisiei Europene proiectul de înființare inclusiv descrierea activităților, produselor și beneficiarilor eligibili pe care noua bancă intenționează să le furnizeze. Capitalul social total al BND este estimat la 3 miliarde RON.

În paralel cu pregătirea dosarului pentru BNR, Deloitte va pregăti o serie de documente care să asigure acoperirea tuturor activităților BND. Respectiv structura organizațională, proiectarea sistemului de management și control al riscului sistemului de achiziții, sistemului intern și extern raportare, bugetare, documente de politici pentru toate celelalte activități, inclusiv prezentarea sistem IT al viitoarei bănci și specificații tehnice detaliate.

Banca Națională de Dezvoltare construită cu acareturile de la EximBank

Compania de consultanță Deloitte va sprijini autoritățile române pentru transferul operațiunilor în nume și cont stat desfășurate de EximBank, respectiv garanții si credite acordate în conditii de piață (cu preluarea fondurilor în capitalul social al BND la momentul infiintarii noii institutii), activitatea de asigurare la export (ECA) ce se va desfasura in continuare pe baza de mandat in numele si contul statului, precum si garanții, împrumuturi și scheme de minimis acordate în context COVID, pentru care la maturitatea sau expirarea derularii acestor scheme fondurile rămase disponibile să fie rambursate la bugetul de stat.

Prin această reformă complementară se dorește finanțarea cheltuielilor care nu sunt acoperite de acest proiectul european.

Banca Națională de Dezvoltare: obiective

Oficialii susțin că odată înființată Banca Națională de Dezvoltare, aceasta va funcționa pe baze performante în ceea ce privește furnizarea produselor financiare, gestionarea riscurilor, transparența. Banca Națională de Dezvoltare va avea următoarele obiective conform PNRR:

• promovarea dezvoltării economice și a competitivității;

• accesul la finanțare pentru proiecte de infrastructură viabile din punct de vedere economic, inclusiv în perioadele de dezintermediere financiară;

• asigurarea accesului la finanțare pentru IMM-uri;

• îmbunătățirea absorbției fondurilor UE și a mecanismelor aferente;

• funcționarea ca administrator de Fond al Fondurilor;

• să acționeze ca intermediar financiar cu rol de atragere a altor resurse private (crowdingin);

• furnizarea de servicii de consultanță și asistență tehnică.

Articolul Banca Națională de Dezvoltare, proiectul contestat al lui Liviu Dragnea va fi implementat de premierul Florin Cîțu apare prima dată în Gazeta Bucurestilor.

În lume există 109.952 de adrese Bitcoin cu un sold de peste 1.000.000 dolari americani fiecare. Pe 22 februarie 2021, aproximativ 9200 dintre aceste adrese aveau fiecare valori de peste 10 milioane dolari. Numărul portofelelor virtuale cu sume de minim 10.000 dolari este de 2,2 milioane, în timp ce la 480.956 de adrese se află bitcoini în valoare de 100.000 de dolari. Anonimitatea asigurată de Bitcoin nu permite identificarea deținătorilor criptomonedei.

Primele tranzacții cu Bitcoin

Bitcoin a fost a fost creată de Satoshi Nakamoto și lansată oficial pe 9 ianurie 2009. Anterior lansării, pe 18 august 2008, a fost înregistrat domeniul bitcoin.org. Ulterior Satoshi Nakamoto a publicat o lucrare intitulată „Bitcoin: un sistem monetar electronic de tip peer-to-peer” în care a prezentat detaliile conceptuale și tehnice ale unui sistem de plăți care ar permite persoanelor fizice să facă tranzacții fără a implica instituții financiare intermediare. Aceasta a fost nașterea monedei virtuale. Pe 31 octombrie 2008, linkul cu articolul scris de Satoshi Nakamoto a fost trimis către mai multe adrese de e-mail.

Programatorul Hal Finney este prima persoană care a primit 10 bitcoini de la Satoshi Nakamoto după ce a descărcat software-ul în ziua lansării. Transferul a avut loc pe 12 ianurie 2009. Se estimează că ulterior Nakamoto a minat aproximativ un milion de bitcoini care ar valora în prezent în jur de 500 de miliarde euro.

Valoarea primelor tranzacții cu noua criptomonedă erau negociate de către persoanele implicate pe forumul monedei. Prima tranzacție pentru a cumpăra un bun fizic a fost de 10.000 de BTC, folosită pentru a cumpăra două pizze de la Papa John’s.

Fundația Bitcoin

Satoshi Nakamoto a predat proiecul „Bitcoin” programatorului Gavin Andresen la sfârșitul anului 2010. Astfel, Gavin Andresen a devenit programatorul principal al bitcoin și a înființat Fundația Bitcoin, ce reprezintă în mod formal comunitatea bitcoin.

Anonimitatea lui Satoshi Nakamoto a ridicat deseori îngrijorări nejustificate, multe dintre ele legate de neînţelegerea naturii open source a Bitcoin. Protocolul şi software-ul Bitcoin sunt publicate liber şi orice programator din lume poate vedea codul sau să-şi facă propria versiune modificată a software-ului Bitcoin. Ca şi programatorii actuali, influenţa lui Satoshi a fost limitată. Schimbările făcute de el urmau să fie adoptate de ceilalţi şi din cauza asta el nu a avut control asupra Bitcoin. Ca atare, identitatea inventatorului Bitcoin este probabil la fel de relevantă astăzi ca identitatea persoanei care a inventat hârtia.

Comisia Europeană vrea reglementare

Autoritatea de Supraveghere Financiară atrage atenția asupra faptului că tranzacțiile cu criptoactive, dar și investițiile în astfel de instrumente presupun riscuri ridicate. Atât la nivelul Uniunii Europene, cât și în România, nu există legislație specifică în vigoare care să reglementeze asemenea operațiuni.

Comisia Europeană a publicat recent un proiect de regulament pentru piețele de criptoactive prin care dorește reglementarea acestora. Documentul definește tipurile de token-uri, care intră sub incidența regulamentului, și stabilește o serie de cerințe aplicabile emitenților de token-uri.

„Un aspect important de remarcat este faptul că regulamentul nu se aplică în cazul în care un criptoactiv este asimilat unui instrument financiar, așa cum sunt acestea definite de legislația în vigoare, și în cazul în care un criptoactiv este asimilat unei monede electronice, așa cum este aceasta definită în legislația în vigoare, precum și în alte situații bine definite”, se menționează într-un comunicat ASF.

Pierderi de 170 miliarde USD

Autoritatea de Supraveghere Financiară din Marea Britanie (FCA) a atras atenția asupra faptului că produsele de investiții și creditare legate de criptomonede înseamnă și riscuri foarte ridicate. Anunțul vine pe fondul unui episod subit de volatilitate care a avut loc pe piața criptomonedelor. Bitcoin și alte monede virtuale au scăzut subit la începutul lunii ianuarie 2021, valoarea totală a pieței prăbușindu-se cu 170 miliarde de dolari, după perioade de creștere accelerată.   

Articolul Bitcoin valorează cât un apartament cu două camere. Comisia Europeană vrea să reglementeze piața monedelor virtuale apare prima dată în Gazeta Bucurestilor.