Noua rovinietă TollRO va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2026, iar tarifele vor fi stabilite prin Ordin al Ministrului Transporturilor. Atenție, responsabilitatea deţinerii rovinietei valabile TollRO va reveni în exclusivitate utilizatorilor.

Taxa TollRO va fi stabilită prin ordin al ministrului Transporturilor

Parlamentul României a adoptat taxa TollRO care va fi obligatorie pentru toate categoriile de vehicule înmatriculate, cele pentru transportul de persoane, transportul de marfă cu masă totală maximă autorizată mai mică sau egală cu 3,5 tone. Potrivit proiectului de lege, acestă rovinietă TollRO se va achita anterior utilizării rețelei de drumuri naționale din România.

Taxa TollRO este structurată în funcţie de durata de utilizare a acesteia, astfel: o zi, 10 zile, 30 de zile, 60 de zile şi 12 luni. Tariful zilnic nu depăşeşte 9% din tariful pentru 12 luni. Tariful pe 10 zile nu depăşeşte 12 % din tariful pentru 12 luni. Tariful pe 30 de zile nu depăşeşte 19% din tariful pentru 12 luni. În timp ce tariful pe 60 de zile nu depăşeşte 30% din tariful pentru 12 luni.

Rovinieta TollRO va fi aplicată pe reţeaua de drumuri naţionale din România cu excepţia sectoarelor de drum naţional aflate în intravilanul municipiilor între indicatoarele de intrare/ ieşire în/ din acestea. Cât va costa această nouă taxă de drum? Conform documentelor publice, tariful TollRO urmează să fie stabilit prin Ordin al Ministrului Transporturilor. Banii vor ajunge în conturile CNAIR.

„Înregistrarea în format electronic a informaţiilor privind achitarea rovinietei, gestiunea datelor privind vehiculele pentru care acesta a fost achitat, monitorizarea şi controlul achitării rovinietei prin intermediul mijloacelor tehnice se va face printr-un sistem informatic, care va fi denumit generic SER”, mai arată sursa citată.

TollRO va fi aplicat pentru toate vehiculele înmatriculate care sunt folosite pe acesta, concepute şi construite pentru transportul de marfă cu masă totală maximă autorizată (MTMA) mai mare de 3,5 tone.

STRR – Tarifarea electronică în România

Taxa TollRO va fi colectată prin STRR, adică prin sistemul de tarifare rutieră electronică în România. STRR este interoperabil cu sistemele de tarifare rutieră electronică din celelalte state membre ale UE prin intermediul SETRE. STRR oferă utilizatorilor SETRo acces la SETRE.

Taxa TollRO este staibilită în funcţie de un tariful unitar și de distanta parcursă pe un sector de drum din domeniul SETRE România exprimată în unităţi întregi de kilometri.

Tariful unitar cuprinde un tarif de utilizare a infrastructurii și un tarif bazat pe costuri externe. Aceste costuri externe au la bază principiile recuperării costurilor infrastructurii și cele legate de poluarea atmosferică generată de trafic. Astfel, TollRo este calculat prin înmulţirea tarifului unitar cu distanţa parcursă.

Cum poate fi achitată taxa TollRO?

Rovinieta TollRO poate fi achitată în baza unui contract încheiat de un utilizator SETRo cu un furnizor SETRo. Sau în baza unui tichet de rută cu o singură trecere, emis prin intermediul aplicaţiilor informatice interconectate cu STRR. Tichetul de rută se achită anterior efectuării trecerii.

Taxa TollRO poate fi plătită și printr-o aplicație mobilă pusă la dispoziţia utilizatorilor cu titlu gratuit de CNAIR. Aplicaţia mobilă poate fi utilizată pentru vehiculele înmatriculate în România. Extinderea utilizării aplicaţiei mobile pentru vehiculele înmatriculate în alte state se stabileşte prin ordin al ministrului transporturilor şi infrastructurii.

Ce pățești dacă nu plătești taxa TollRO?

În cazul în care a fost constată neplata taxei TollRO, utilizatorii au obligaţia de a plăti către CNAIR un tarif compensatoriu. Cuantumul tarifului compensatoriu este: a) de o sută de ori valoarea TollRo datorat, dar nu mai mult de 1.000 lei în situaţia în care se poate stabili distanţa parcursă pe domeniul SETRE România. În acest caz valoarea TollRO achitată necorespunzător nu se restituie.

b) de 2.000 lei, în situaţia în care nu se poate stabili distanţa parcursă pe domeniul SETRE România.

În cazul constatării unei neplăţi a TollRO pentru un vehicul înmatriculat într-un stat membru al Uniunii Europene, CNAIR notifică deţinătorului vehiculului, prin intermediul unei scrisori de informare, neplata, obligaţia de achitare a tarifului compensatoriu, precum şi a cheltuielilor administrative generate de notificare.

Plata sumelor datorate trebuie realizată în termen de maxim de 72 ore de la primirea scrisorii de informare. Plata este considerată efectuată la momentul creditării contului CNAIR cu suma datorată.

Achizarea tarifului compensatoriu pune capăt neplăţii şi oricăror sancţiuni ulterioare împotriva deţinătorului vehiculului.

Cât este amenda pentru neplata TollRO?

Neplata acestor sume constituie contravenţie şi se sancţionează cu amenda contravenţională. În cazul TollRO contravenţia nu este continuă.

„În scopul descurajării neplăţii TollRo, amenda se stabileşte între un minim, reprezentând de 10 ori cuantumul tarifului compensatoriu şi un maxim, reprezentant de 20 de ori tariful compensatoriu”, se menționează în proiectul de lege.

La efectuarea controlului prin oprirea vehiculului, în situaţia în care este constatat că a avut loc o neplată a TollRO, personalul abilitat conform prezentei legi notifică conducătorul, după identificarea acestuia, prin intermediul unei înştiinţări de plată, cu privire la obligativitatea achitării tarifului compensatoriu. În această situaţie, tariful compensatoriu este plătit pe loc prin mijloace electronice în contul indicat în înştiinţarea de plată.

În cazul refuzului conducatorului vehiculului de a achita tariful compensatoriu, personalul abilitat face menţiune despre aceasta în înştiintarea de plată. Constată contravenţia, stabileşte amenda şi încheie procesul – verbal de contravenţie pe numele acestuia.

„În cazul vehiculelor înmatriculate într-un stat care nu este membru al Uniunii Europene, procesul – verbal de contravenţie se comunică Poliţiei de Frontieră care nu va perminte intrarea în România a conducătorului vehiculului, până la achitarea amenzii contravenţionale”, mai este precizat în expunerea de motive a proiectului de lege.

Articolul Taxa TollRO va fi plătită de la 1 ianuarie 2026 pentru toate vehicule în funcție de distanță și perioadă apare prima dată în Gazeta Bucurestilor.

Ministrul Dan Vîlceanu a decis să îl numească în funcția de director general al CNAIR pe Cristian Pistol în locul Marianei Ioniță. Ea era considerată o apropiată a lui Ludovic Orban.

Cristian Pistol este noul șef al CNAIR

Ministrul Finanțelor Dan Vîlceanu ocupă și funcția de ministru interimar la Transporturi, post vacant în urma demisiei lui Cătălin Drulă. El a decis să o schimbe pe Mariana Ioniță de la șefia Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR). În locul ei l-a numit pe Cristian Pistol, consilierul premierului pe infrastructură.

Cristian Pistol a fost director de Implementare Proiecte, iar din august 2021 a ajuns consilierul premierului Florin Cîțu. Ministrul Transporturilor, Cătălin Drulă, l-a numit pe Cristian Pistol în funcția de președinte al Consiliului de Administrație al CNAIR. Numirea a fost făcută pe filieră politică, la cererea premierul Florin Cîțu.

Mariana Ioniță, fostul director general al CNAIR, era considerată o apropiată a lui Ludovic Orban, fostul președinte al PNL.

Bogdan Pascu, consilierul premierului Viorica Dăncilă

Milionarul Bogdan Pascu a fost numit de premierul Viorica Dăncilă în funcția Consilier de Stat în cadrul Cancelariei de la Palatul Victoria. Se întâmpla pe 17 iulie 2019. Decizia de numire a fost semnată de premierul Viorica Dăncilă și contrasemnată de secretarul general al Guvernului de atunci, Toni Greblă. Bogdan Pascu a fost eliberat din funcția de Consilier de Stat la Guvernul României de premierul Florin Cîțu, în data de 12 februarie 2021.

Pascu a fost recuperat de ministrul Dan Vîlceanu

Ministrul liberal Dan Vîlceanu, fostul șef al TSD Gorj, l-a recuperat pe consilierul Vioricăi Dăncilă și omul lui Dan Voiculescu de la Grivco. El l-a numit pe Pascu în Consiliul de Administrație al CNAIR. Se întâmpla înainte cu câteva zile de Congresul PNL.

La scurt timp după ce premierul Florin Cîțu a fost ales președinte al PNL, Bogdan Pascu a fost ales în funcția de președinte al Consiliului de Administrație al CNAIR. În august 2021, Dan Voiculescu i-a luat apărarea pe premierul Florin Cîțu.

CNAIR este o companie de stat deținută de Ministerul Transporturilor, iar toate numirile pe funcțiile de conducere se fac cu acordul ministrului. În speță, cu acordul ministrului interimar al Transporturilor, Dan Vîlceanu.

Milionarul Bogdan Pascu

Bogan Pascu și-a depus ultima declarație de avere în februarie 2021, după ce a fost eliberat din funcția de Consilier de Stat. Pe numele lui se află trei terenuri intravilane și două terenuri agricole. Terenurile sunt în Ilfov, București și Dâmbovița. În București mai deține două apartamente moștenite, o vilă de 245 mp, dar și o casă de vacanță în Dâmbovița.

În trei conturi bancare deschise la Libra Internet Bank și ING deține în jur de 310.000 lei. Mai deține 5.000 de bonduri emise de Ministerul de Finanțe în care a investit 524.750 lei. Are acțiuni la Banca Transilvania în valoare de 266.053 lei. La compania rusească Gazprom are 6550 de acțiuni în cuantum de 158.640 lei. El mai deține acțiuni la Mine Medicine Inc, Romgaz, Nuclearelectrica. Are acțiuni și SIF Banat – Crișana, Moldova, Transilvania, Muntenia și Oltenia. Dar și acțiuni la Altur SA, Zentiva, Advice Link și CBAR Cotroceni. Valoarea cumluată a bondurilor și acțiunilor este de aproximativ 1,3 milioane lei.

În anul 2020 a încasat de la Guvernul României un salariu de 116.808 lei, iar soția a încasat de la Elcen 73.267 lei.

Vicepremierul de la Grivco

Bogdan Pascu a fost în 2006 vicepremier din partea Partidului Conservator, controlat de afaceristul Dan Voiculescu. La partid avea funcția de vicepreședinte. A mai fost „managing partener” la Antena 1 Călărași și consilier al președintelui la Grivco, o altă companie controlată tot de Dan Voiculescu. Pascu a mai fost, între 2012 și 2014 membru în Consiliul de Administrație al Autorității Metropolitane de Transport a Capitalei.

Din 2013 până în 2016 a fost director general al firmei de consultanță Consitrans. Companie care are multiple contracte derulate cu CNAIR privind rețeaua de infrastructură rutieră. De exemplu, Consitrans este proiectantul pentru două tronsoane din Drumul expres Craiova – Pitești. Dar este contractat drept consultant pe alte proiecte precum A3 București – Ploiești, Autostrada Lugoj – Deva lot 2, centura Târgu Jiu sau centura Satu Mare.

Articolul Milionarul Bogdan Pascu, omul lui Voiculescu și fost consilier al Vioricăi Dăncilă, numit de ministrul Dan Vîlceanu în CA al CNAIR apare prima dată în Gazeta Bucurestilor.