Restaurantul Cina, vândut cu 4.000.000 de euro

Compania care a proiectat noul ansamblu imobiliar, Remon Proiect, susține că spațiul care a funcționat ca restaurant nu are valoare arhitecturală și „creează o imagine conflictuală, nocivă în raport cu celelalte două corpuri care sunt monumente istorice”.

Restaurantul Cina, din centrul Bucureștiului, se află într-o zonă de o importanță deosebită din punct de vedere istoric și arhitectural. Ansamblul „Restaurantul Cina”, format din trei clădiri și o grădină, este amplasat între Ateneul Român, Palatul Regal și Bibioteca Central Universitară.

Lucrările de consolidare, restaurare și extindere au fost demarate de proprietarul  North Lake SRL în baza autorizației 545/1881473, eliberată de Primăria Capitalei.

Restaurantul Cina și terenul aferent de 3.375 mp au fost vândute de Compania București Turism pentru suma de 4 milioane de euro. Firma care a achiziționat dreptul de proprietate este North Lake SRL, controlată milionarul israelian Doron Ofer prin intermediul companiilor Mezadah Assets Ltd, din Israel, și Valiant Investments, din Luxemburg.

Restaurantul Cina, 150 de ani de istorie

Clădirea principală din ansamblul „Restaurantul Cina” a fost construită în jurul anului 1870, pe baza planurilor arhitectului Filip Xenopol. Clădirea a fost proiectată ca locuință pentru Constantin Boerescu, avocat și ministru în guvernul condus de Lascăr Catargiu. După anul 1911, vila lui Constantin Boerescu a fost transformată în club agricol. Apoi, în anul 1923, a fost transformată în restaurant de lux. Celebrul Restaurant Cina, de pe Calea Victoriei.

După 25 de ani, în anul 1948, Restaurantul Cina a fost naționalizat. Dar a fost în continuare folosit ca restaurant și cantină. După 1990 a rămas restaurant însă lucrările de recompartimentare nu au fost terminate.

„Este o clădire valoroasă deoarece păstrează o multitudine de elemente originale de sfârșit de secol XIX și stă mărturie pentru felul în care s-au dezvoltat din punct de vedere țesutul constructiv al orașului și spațiile urbane semnificative cu care relaționează (ex. Piața George Enescu)”, susțin cei de la Remon Proiect.

Specialiștii consideră că din punct de vedere arhitectural se poate spune că are o valoare medie din cauza reprezentativității pentru programul de arhitectură raportat la perioada edificării. Clădirea principală va fi supraetajată parțial cu sistem structural ușor, metalic și transparent.

„Funcțiunea principală va fi cea de alimentație publică – restaurant de lux – dar și săli multifuncționale”, spun proiectanții.

Spațiu pentru restaurante tip brasserie

Cel de-al treilea corp al ansamblului „Restaurantul Cina” datează din anul 1921. Proiectul aparține arhitectului Leopold Schndl. Această clădire a fost dedicată funcțiilor anexe pentru restaurantul de lux. Spațiul era folosit pe post de bucătărie, depozit și locul de preparare a mâncărurilor alese.

„Din punct de vedere stilistic și arhitectural corpul C3 rezonează cu C2 însă elementele ce țin de autenticitate, de calități artistice și urbanistice determină o valoare mică a imobilului. Terasa acoperită și delimitată cu structură de lemn se încadrează într-o tipologie specifică perioadei de început de secol XX și are în mod cert valoare”, se menționeză pe site-ul firmei de proiectare.

Spre deosebire de celelalte două corpuri, acesta nu a suferit intervenții sau lucrări de consolidare și restaurare. Compania controlată de milionarul israelian Doron Ofer va înalța contrucția cu încă un nivel prin înălțarea zidurilor existente. La finalul lucrărilor acesta va fi transformat într-un spațiu de restaurante de tip brasserie.  

Cine a fost Constantin Boerescu?

Constantin Boerescu, poreclit Costache Boerescu, a fost descendent al familiei pitarului Constantin Boerescu.După absolvirea Colegiului Sf. Sava, Constantin Boerescu a plecat la Paris pentru a studia științele juridice. A obținut doctoratul la Universitatea din Paris, apoi a predat dreptul civil la Universitatea din București.

Constantin Boerescu a intrat în Partidul Conservator, în timpul regimului condus de Alexandru Ioan Cuza. A făcut parte din Adunarea Constituantă care a elaborat și adoptat Constituția de la 1866. În 1888 a ajuns în Senat, apoi a fost ministrul Afacerilor Religioase și Instrucțiunilor Publice în guvernul lui Lascăr Catargiu. Ulterior a fost președinte al Senatului de trei ori în 1891, apoi din iunie 1899 până în februarie 1901 și februarie 1905 – aprilie 1907.   

Familia Ofer a construit ilegal Cathedral Plazza

Doron Ofer este fiul miliardarului Yuli Ofer, născut la Galați. Yuli Ofer a decedat în septembrie 2011, iar cea mai mare parte a averii lui a fost moștenită de fiica sa Liora Ofer. După o dispută juridică fratele ei, Doron Ofer, a moștenit 15% din principala afacere a tatălui. Yuli Ofer a făcut parte din familia Ofer, pe care revista americană Forbes a plasat-o pe prima poziție în topul celor mai bogate familii din Israel cu o avere estimată la 10,3 miliarde de dolari.

Fratele lui Yuli Ofer, Sammy Ofer, a controlat până la moartea sa, tot în 2011, afacerile firmei Willbrook, care a construit ilegal Cathedral Plazza. Aceasta este controversatul turn de birouri de lângă Catedrala Sfântul Iosif. Arhiepiscopia romano-catolică a afirmat în dese rânduri că acest proiect aduce grave prejudicii Catedralei Sf. Iosif.

Judecătorii de la Curtea de Apel Suceava au decis irevocabil că turnul de 19 etaje Cathedral Plazza trebuie demolat. Primăria Municipiului București a tergiversat în ultimii 11 ani demolarea imobilului. Afacerile lui Sammy Ofer au fost preluate de fiul său Eyal Ofer, care în 2013 a vândut Cathedral Plaza omului de afaceri grec Ioannis Papalekas.

Articolul Restaurantul Cina, un simbol al Bucureștiului, a fost cumpărat cu 4.000.000 de euro de israelianul Doron Ofer. Familia lui a construit ilegal Cathedral Plazza apare prima dată în Gazeta Bucurestilor.

Duminică seara, aproape de miezul nopții, Cosmin Nedelcu, zis Micutzu, s-a luat la harță cu patronii unui magazin de vinuri de pe Calea Victoriei. În fața magazinului, patronii aveau scoasă o masă la care se afla un grup de persoane. Acolo a ajuns și Cosmin Nedelcu, care ar fi devenit ținta unor ironii și glume. Iritat de glumele făcute pe seama lui, Cosmin Nedelcu a intrat într-un schimb de înjurături cu unul dintre cei prezenți la masă.

El susține că cei de la magazin, care aveau scoasă o masă pe Calea Victoriei, au agresat-o pe logodnica lui și l-au lovit cu pumnii pe un prieten de-al lor. „Pur şi simplu mergeam pe stradă şi am fost înjurat de oamenii ăştia. Am depus plângere toţi trei şi aşteptăm ca organele să îşi facă datoria”, a declarat Cosmin Nedelcu pentru România TV.

Întreg scandalul a fost filmat și distrbuit pe rețele sociale. Din imagini se vede cum Micutzu îi dă o palmă unuia dintre cei cu care intrase în conflict verbal.

Martorii susțin că ar fi spart și unul din geamurile magazinului. Tot martorii au sunat la 112, iar polițiștii de la Secția 1 Poliție au ajuns în cinci minute. Patru scandalangii au fost duși la Secția 1 Poliție și amendați cu câte 200 de lei pentru înjurături. Ancheta continuă pentru că polițiștii au deschis un dosar penal pentru acuzații de loviri și alte violențe, dar și distrugere. Printre persoanele anchetate se află și Cosmin Nedelcu.

Ce spune Poliția Capitalei?

Poliția Capitalei susține într-un comunicat de presă că „un bărbat ar fi adresat anumite cuvinte unui trecător (n.r. Cosmin Nedelcu). Acesta ar fi fost deranjat de cele auzite şi a început să se certe cu cel în cauză”. Pentru aplanarea conflictului au intervenit un bărbat și o femeie. „Conflictul verbal a degenerat, iar un geam al magazinului a fost spart”, spun polițiștii.

Poliția Capitalei mai precizează că patru bărbați „au fost sancționați contravenționa cu amendă în valoare de 200 de lei (fiecare)”.

Articolul Cosmin Nedelcu, comediantul „Micutzu”, implicat într-un scandal pe Calea Victoriei apare prima dată în Gazeta Bucurestilor.

Corporatiști, funcționari, actori, politicieni, membri ai unor organizații nonguvernamentale, părinți cu copii, dar și tineri din toate categoriile sociale au participat la Bucharest Pride 2021. Primăria Capitalei a aprobat organizarea evenimentul cu participarea a maxim 500 de persoane, dar într-un final numărul participanților a crescut la aproximativ 8.000.

Bucharest Pride a început la ora 17.00, în Piața Victoriei, din București. După numai o oră numărul participanților a crescut la 4.000. Pe Calea Victoriei atmosfera era ca în Vama Veche. Zeci de tineri se îndreptau grăbiți spre Piața Victoriei, iar de acolo urmau să revină organizați înapoi pe Calea Victoriei.

La ora 19.00, în Piața Victoriei, era strânși în jur de 7000 de oameni. Atunci jandarmii români au deschis drumul manifestanților pe Calea Victoriei. Pe drum s-au alăturat grupului de manifestanți încă aproximativ 1000 de persoane. Tinerii au venit îmbrăcăți în culorile curcubeului și au fluturat drapelul Pride.

Cu toți s-au îndreptat spre Piața Universității. Vizavi de hotelul Novotel, un tânăr bucătar angajat la o cârciumă din zonă s-a ținut câțiva pași după un manifestant căruia îi explica că nu este de acord cu homosexualii. Câțiva locuitori din zonă au care le-au arătat participanților la manifestare semne obscene. Dar mulți dintre cei aflați pe terasele din centrul Capitalei i-au aplaudat și fotografiat. Un semn de normalitate.

Amendați de Jandarmerie

Jandarmeria București a amendat cu 7.000 de lei organizatorii Bucharest Pride, din cauza depășirii numărului maxim de 500 de participanți.

„Ca urmare a încălcării cadrului legal în vigoare, prin nerespectarea numărului maxim de 500 de participanți, organizatorului marșului Bucharest Pride i-a fost aplicată o sancțiune contravențională, în valoare de 7000 de lei”, a anunțat Jandarmeria București.

Primarul Nicușor Dan s-a răzgândit

Primarul general Nicușor Dan, prin Comisia de Ordine Publică a municipalității, a încercat să boicoteze marșul diversității. Inițial, municipalitatea condusă de Nicușor Dan a refuzat să aprobe traseul pietonal Calea Victoriei pentru organizarea Pride și le-a propus organizatorilor fie o altă zi, fi o rută alternativă, nepietonală, pe bulevardele Kiseleff sau pe Magheru. Oragnizația ACCEPT România a acuat Primăria Capitalei de boicotarea marșului.

Municipalitatea a invocat că nu se poate aproba traseul pentru că pe Calea Victoriei se desfășoară proiectul „Străzi deschise” prin care șapte zone din București sunt deschise exclusiv pietonilor în fiecare weekend. Proiectul este desfășurat la propunerea Asociației Române pentru Cultură, Educație și Normalitate care susține organizarea marșului.

Primarul Nicușor Dan s-a răzgândit după ce la negocierile pentru stabilirea traseului a participat ambasadorul Marii Britanii la București, Andrew Noble, un susținător al drepturilor minorităților sexuale. „O țară în care minoritățile nu au drepturi este marcată de frică”, a spus ambasadorul Andrew Noble.

Articolul Bucharest Pride, 8000 de persoane pe Calea Victoriei. Top 20 de fotografii apare prima dată în Gazeta Bucurestilor.