Liderul populist de extremă dreapta, care a câștigat primul tur al alegerilor prezidențiale din România și care au fost anulate, a fost „săltat” din trafic de către anchetatori, dus la toaletă și apoi la audieri.

Premierul Marcel Ciolacu a declarat pentru Digi24 că, având în vedere actualul context electoral, autoritățile statului au datoria să prezinte dovezi extrem de solide în acest dosar. În schimb, George Simion, liderul AUR, împreună cu membrii săi de partid, inclusiv deputați și senatori, protestează în fața Parchetului General.

Călin Georgescu a fost ridicat din trafic de anchetatori

Parchetul General a anunțat în dimineața zilei de miercuri, 26 februarie 2025, că efectuează nu mai puțin de 47 de percheziții în județele Sibiu, Mureș, Timiș, Ilfov și Cluj. Printre cele 27 de persoane fizice la care s-au făcut percheziții se afla și mercenarul Horațiu Potra. Anchetatorii au găsit în casa lui Horațiu Potra un seif ascuns în podea. Acolo s-a descoperit aproape 1.000.000 de dolari.

Operațiunea Parchetului General a continuat la București. Călin Georgescu se afla pe bancheta din spate a unei mașini care a fost oprită în trafic de anchetatori. Șoferul, unul dintre bodyguarzii lui Călin Georgescu, le-a spus anchetatorilor că are asupra sa o armă neletală. Unul dintre anchetatori i-a prezentat liderului populist de extremă dreapta un mandat de aducere. După ce s-a consultat cu avocatul a semnat că a primit o copie a mandatului. Apoi i-a cerut voie anchetatorului să meargă la o toaletă înainte de a fi dus la audieri. Întregul film a fost postat pe rețeaua X de influencerul american Mario Nawfal, care l-a susținut pe Călin Georgescu.

Echipa de comunicare a postat imediat pe contul de facebook al lui Călin Georgescu că acesta „urma să-și depună noua candidatură la Președinție. Acum aprox. 30 de minute sistemul l-a oprit în trafic și a fost ridicat în vederea audierii la Parchetul General! Unde mai este democrația, unde sunt partenerii care trebuie să apere democrația?”

Plasat sub control judiciar pentru 60 de zile

Călin Georgescu a ieșit de la audieri în jurul orei 18.20. În uralele mulțimii, fostul prezidențiabil a declarat că își aduce aminte de mentalitatea comunistă din anii `50.

„Noi suntem România, noi suntem puterea. Era de așteptat, pentru că ceea ce ne-au pregătit pe 6 decembrie este o mare bogăție, dacă noi treceam la 8 decembrie, eu nu știam ce este aici. Urma să mă întâlnesc cu George Simion, cu cei care au câștigat alegerile, după știința mea, a fost un traseu foarte clar, unde a fost AUR, unde a fost PSD și unde a fost PNL, care cred că este la coada cozilor și acum conduce România. Corupția a fost arătată pe viu, toată omenirea știe ce se întâmplă în România cu acest sistem și nu pot decât să salut inițiativa de disperare care nu este doar de aici, este combinată cu Bruxelles-ul.”

Însă anchetatorii l-au plasat sub control judiciar pentru o perioadă de 60 de zile. În tot acest timp, Călin Georgescu nu are voie să părăsească țara. Totodată, îi este interzis să nu creeze/utilizeze conturi pe platforme sociale online pe care să posteze conținut cu caracter legionar, fascist, antisemit, rasist, xenofob. În plus, trebuie să se prezinte la organul de poliție desemnat de IPJ Ilfov, care va stabili programul de supraveghere și să prezinte în fața judecătorilor ori de câte ori este cazul.  

Articolul Călin Georgescu, plasat sub control judiciar pentru șase capete de acuzare apare prima dată în Gazeta Bucurestilor.

Bucureștiul nu a primit nici un leu. În timp ce președintele Klaus Iohannis, principalul susținător al lui Florin Cîțu, a afirmat că acuzaţiile aduse premierului de către USR și PSD privind alocarea de bani din Fondul de Rezervă către administrațiile locale sunt doar „expresia unei frustrări pentru că nu ei sunt acolo la cheia banilor”.

Miliardul lui Cîțu

Premierul Florin Cîțu a emis o Hotărâre de Guvern prin care a împărțit peste 1.010.966.000 lei primarilor din întreaga țară. Cu excepția Bucureștiului. Banii au fost alocați din Fondul de rezervă bugetară către 2.756 de administrații locale.

2.514 comune din România au primit o finanțare în valoare totală de 614.873.000 lei. 194 orașe au primit 95.588.000 lei, iar 123.346.000 lei au fost alocați pentru 48 de municipii. Ministrul Cseke Attila, de la Dezvoltare, a arătat că fondurile sunt necesare pentru finalizarea investițiilor publice. Investiții finanțate de stat sau din fonduri UE. Dar și pentru cheltuieli urgente ale autorităților publice locale.

Acuzații USR și PSD

Marcel Ciolacu, liderul PSD, susține că prin decizia de a scoate un miliard de lei din Fondul de rezervă pentru a-l aloca primăriilor și Consiliilor județene premierul demis Florin Cîțu „și-a plătit funcția” la Congresul PNL. El anunță că va face plângere penală pentru abuz în serviciu împotriva tuturor demnitarilor implicați în decizia luată de guvern.

Vicepreședintele USR, Dan Barna, a spus că „nemernicia prin care Cîțu a golit fondul de rezervă al Guvernului și l-a distribuit tuturor primăriilor, mai puțin primăriilor conduse de primari USR, confirmă, o dată în plus, că acest om nu avea ce să caute în această pozitie, că pălăria îi era mult prea mare”. El a mai spus că premierul Florin Cîțu s-a răzbunat pe niște sute de mii de cetățeni ai României pentru că nu mai are susținere în Parlament. Această măsură „arată nu doar cinism ci și o nedisimulată ticăloșie”, a mai spus Dan Barna.

Deputatul Violeta Alexandru: „Nu așa facem reforme”

Deputatul Violeta Alexandru a făcut parte din grupul fostului premier Ludovic Orban, în cabinetul căruia a fost ministru al Muncii. Ea l-a criticat direct pe premierul Florin Cîțu, șeful ei pe linie de partid.

„Bănuiesc sau, mai corect spus, îmi place să cred că nu avem nicio satisfacție, ca partid, pentru faptul că am dat un 1 miliard de lei la primării din fondul de rezervă. Nu așa facem reforme. Primarii trebuie să aibă resursele necesare printr-o corectă stabilire a bugetului (eventual la rectificare) și, în general, printr-o descentralizare reală a veniturilor. Noi suntem liberali, nu suntem PSD ca să ne ofere satisfacție aceste practici. Pe principiul acesta, practicat de atâția ani, de ce mai avem buget și construcție bugetară? Să fie toți banii publici direct în fondul de rezervă iar primarii să stea la coadă să ceară bani pentru orice cheltuială necesară. Așa ceva nu caracterizează PNL. Sigur că nu sunt absurdă, dacă sunt situații neprevăzute, Fondul le poate aborda dar așa cum arată lucrurile, am ajuns, din păcate, la altceva”.

Deputatul Violeta Alexandru a mai afirmat că „sunt multe explicații de dat”, fără să spună exact la cine se referă. 

Articolul Deputatul Violeta Alexandru își critică șeful de partid pentru modul în care a împărțit un miliard de lei apare prima dată în Gazeta Bucurestilor.

Documentele obținute de Agenția Anadolu, din Turcia, arată că agențiile de informații franceze s-au folosit de grupul Lafarge pentru a obține informații din Siria. Serviciile secrete franceze nu au avertizat compania Lafarge în legătură cu infracțiunile pe care le-a comis. Compania Lafarge este acuzată în Franța de complicitate la crime împotriva umanității, finanțarea terorismului, încălcarea embargoului Uniunii Europene.  

Lafarge a cooperat cu serviciile secrete franceze din 2014

Compania Lafarge a început să coopereze cu serviciile secrete franceze în data de 22 ianuarie 2014. Atunci directorul de securitate al grupului, Jean Claude Veillard, a trimis un e-mail către Direcția de Informații a Ministerului de Interne francez.

Veillard a informat că Lafarge trebuie să mențină relații cu „actorii locali” pentru a continua operațiunile la fabrica din Siria. El a întrebat serviciile secrete dacă directorii și sediul companiei sunt în pericol. Ofițerul de informații cu codul AM 02 i-a transmis lui Jean ClaudeVeillard data la care vor aborda problema.

După ce cazul Lafarge a ajuns să fie judecat de Curtea de Apel Paris, pe 18 noiembrie 2018, a fost audiat ofițerul de informații cu codul AM 02. Conform înregistrării declarației, ofițerul a recunoscut că Lafarge a fost sursa sa de informații în Siria. Ofițerul i-a spus judecătorului că serviciile de informații francize au beneficiat de informațiile obținute de la reprezentanții fabricii Lafarge.

Din declarațiile ofițerului de informații rezultă că Lafarge a trimis ciment tuturor grupurilor armate din Siria. Inclusiv Frontului al-Nusra, un grup afiliat organizației teroriste al Qaida, în perioada 2012-2014. În 2016, liderul grupării jihadiste Frontul al-Nusra, Abou Mohamad al Golani, a anunțat că rupe relațiile cu organizația Al-Qaida.

„Am abordat situația pur oportunist, profitând de activitatea continuă a lui Lafarge”, a declarat ofițerul de informații în instanță, conform documentelor publicate de Agenția Anadolu.

Cel puțin 30 de întâlniri între Lafarge și serviciile secrete

Directorul Jean Claude Veillard a informat serviciile de informații franceze despre trimiterea cimentului de la Lafarge către organizația teroristă Daesh. Numele organizației teroriste este acronimul arab al Statului Islamic din Irak și Levant (ISIL), cunoscut sub numele Statul Islamic din Iralk și Siria (ISIS), prescurtat Statul Islamic (IS). ISIS a fost considerate organizației teroristă de Organizația Națiunilor Unite.

Documentele obținute de Agenția Anadolu indică faptul că au existat mai mult de 30 de întâlniri între reprezentanții Lafarge și serviciile franceze de informații interne, externe și militare numai între 2013 și 2014.

Ce a făcut organizația teroristă Daesh cu cimentul primit de la Lafarge? A construit adăposturi fortificate și rețele de tuneluri împotriva puterilor coaliției conduse de SUA.

Directorul Jean Claude Veillard a depus mărturie pe 30 noiembrie 2017, ca răspuns la acuzațiile aduse companiei Lafarge. Potrivit declarației sale, Veillarda încercat să demonstreze că a informat statul francez despre tot ceea ce a făcut. Acesta a oferit informații legate de întâlniri, condițiile de teren, precum și speculațiile pe care le-a auzit se regăsesc în anexele înregistrării declarației. De exemplu, Jean Claude Veillard a transmis informații din teren legate de conflictele militare dintre grupurile armate.

Compania Lafarge, acuzată că a finanțat terorismul

Rapoartele care susțin că Lafarge a finanțat în mod regulat organizația teroristă Daesh au apărut în Franța în 2016. Totul s-a întâmplat în timpul războiului civil din Sria. Potrivit presei franceze, compania a furnizat materiale și combustibil organizației teroriste pentru ca aceasta să își continue activitățile în regiunea Celibiye din Siria.

În 2017, în timp ce compania a recunoscut că a efectuat plăți către grupurile armate din Siria. A negat acuzațiile de „complicitate la crimele împotriva umanității”. După investigații, opt manageri, inclusiv doi ofițeri de rang înalt, au fost acuzați că au finanțat terorismul. În plus au fost acuzați că au cooperat la comiterea crimelor împotriva umanității.

Acuzația de „complicitate la crimele împotriva umanității” a fost abandonată în noiembrie 2019. Ca răspuns, organizațiile neguvernamentale au dus cazul la Curtea Supremă a Franței. Instanța supremă a confirmat acuzațiile împotriva Lafarge de „finanțare a terorismului”.

Articolul Grupul Lafarge a informat serviciile secrete din Franța despre finanțarea organizației teroriste Daesh apare prima dată în Gazeta Bucurestilor.

Grupul Lafarge a scăpat inițial de acuzații cu ajutorul unei hotărâri emise de judecătorii de la Curtea de Apel din Paris. Curtea de Casație din Franța a răsturnat decizia și să retrimită înapoi dosarul pentru a fi judecat de alți magistrați.

Lafarge a recunoscut că a plătit intermediari

Hotărârea Curții de Casație de marți, 7 septembrie 2021, este un obstacol major pentru grupul Lafarge, care este acuzat că a plătit aproape 13 milioane de euro (15,3 milioane de dolari) grupurilor armate, inclusiv grupului ISIL (ISIS), pentru a-și menține deschisă fabrica de ciment din nordul Siriei.

Mai multe organizații pentru drepturile omului, inclsuiv Centrul European pentru Drepturile Omului din Berlin și Sherpa din Franța, susțin că grupul Lagrfe a cumpărat materii prime și petrol de la organizații teroriste și a efectuat plăți pentru trecerea în siguranță a muncitorilor săi prin punctele de control.

Lafarge a recunoscut că filiala sa siriană a plătit intermediari pentru a negocia cu grupurile armate care să le permită circulația personalului și a mărfurilor în interiorul zonei de război. Dar neagă toate acuzațiile din care ar rezulta că banii au ajuns în mâinile grupurilor armate, motiv pentru care a cerut închiderea dosarului.

Lafarge acuzată de finanțarea terorismului

Curtea de Apel din Paris a respins în 2019 acuzația de crimă împotriva umanității. Judecătorii au considerat că plățile făcute de grupul Lafarge nu aveau drept scop contribuirea acțiunile de tortură și execuții a ISIL din Siria.

Cu toate acestea, judecătorii au decis ca compania Lafarge să fie urmărită penal pentru alte trei acuzații: finanțarea terorismului, încălcarea embargoului UE și punerea în pericol a vieții altora. Unsprezece foști angajați sirieni ai Lafarge Cement Syria (LCS) au contestat decizia la Curtea de Casație, cu sprijinul ONG-urilor.

Înlăturând concluziile instanței inferioare privind complicitatea, Curtea Supremă din Franța a decis marți că „cineva poate fi complice la crimele împotriva umanității, chiar dacă cineva nu are intenția de a fi asociat cu crimele comise”.

„Plătirea în cunoștință de cauză a câtorva milioane de dolari către o organizație al cărei scop unic era exclusiv criminal este suficientă pentru a constitui complicitate, indiferent dacă partea în cauză acționa pentru a desfășura o activitate comercială”, se menționează în decizia Curții Supreme

Judecătorii au adăugat că „numeroase acte de complicitate” vor rămâne nepedepsite dacă instanțele ar adopta o interpretare mai blândă.

Articolul Compania Lafarge este acuzată de complicitate la crime împotriva umanității pentru că a finanțat gruparea ISIS din Siria apare prima dată în Gazeta Bucurestilor.