RelatedPosts
Ministrul Afacerilor Interne, liberalul Lucian Bode, vrea să gireze printr-un ordin de ministru una dintre cele mai controversate afaceri: inspecția tehnică periodică pentru arme.
De ce este o afacere cu dedicație? Pentru că armurierii care vor emite certificatele ITP pentru arme trebuie să își cumpere echipamente speciale evaluate de specialiștii din domeniu la aproximativ 3-400.000 de euro, în funcție de producător. Ceea ce înseamnă că pe piața românească urmează să intre o companie de calibru care să își permită financiar echipamentele speciale.
De ce este nevoie de echipamente speciale? Pentru că multe dintre defecte și neconformități nu pot fi observate cu ochiul liber.
Ordinul de ministru privind stabilierea standardelor și tehnicilor de inspecție tehnică periodică a armelor destinate exclusiv uzului civil a fost pus în dezbatere publică pe site-ul Ministerului Afacerilor Interne.
Cine poate face ITP la arme?
Deținătorii legali de arme sunt obligați să facă inspecția tehnică periodică pentru acestea. Ca la mașini. ITP armelor va fi făcut de armurieri autorizați „cu ajutorul tehnicilor şi echipamentelor disponibile, fără demontarea sau îndepărtarea unor componente esențiale, exclusiv pentru armele care sunt înscrise în permisul de armă valabil sau în certificatul de deținător pentru arme neletale, în cazul persoanelor fizice, și în autorizaţia de deţinere ori de folosire sau în certificatul de deținător pentru arme neletale, în cazul persoanelor juridice, sau, după caz, pentru acele arme menționate expres în solicitarea emisă de organul de poliție competent”, se menționează în proiectul de Ordin de ministru.
Ce presupune ITP pentru arme?
Armurierii vor verifica marcajele specifice existente pe suprafețele armei și ale componentelor esențiale. Totodată se va verifica siguranța de funcționare a armei din punct de vedere mecanic și inspecția vizuală. Ce înseamnă asta? Conform proiectului de ordin de ministru, verificarea siguranței funcționării armei din punct de vedere mecanic urmărește funcționarea corectă a mecanismului de încărcare al armei, a mecanismului de închidere, a culatei, a piedicii de siguranță și a mecanismului de dare a focului. În timp ce inspecția vizuală presupune căutarea eventualelor defecțiuni din material, eventualele coroziuni pe armă, deformaţia ţevilor sau a patului, orice reparare defectuoasă a componentelor puternic tensionate, precum și orice posibilă deformare a țevii și a camerei cartușului.
În plus, se va face și verificarea caracteristicilor armei. „Verificarea caracteristicilor armei constă în examinarea calibrului ţevii, dimensiunile camerei cartuşului, lungimea ţevii şi siguranţa sistemului de închidere, astfel încât să corespundă atât cu informațiile înscrise în documentele de deținere a armei, cât și cu datele tehnice specificate de producător”, se menționează în documentul citat.
Prin această verificare se vrea să se verifice dacă au fost înlocuite componente esenţiale, fără a se limita la acestea, dacă au fost schimbate dimensiunile/caracteristicile armei și dacă a fost afectată rezistenţa componentelor esențiale sau a altor piese prin prelucrarea acestora.
Defecte pentru care te pica la ITP
Ministrul Lucian Bode explică în proiectul de ordin și motivele care pot duce la neacordarea certificatului de inspecție tehnică periodică. Primul este absența marcajelor specifice. Cel de-al doilea motiv este dat de defecțiunile produse prin operațiuni incorecte de forjare, presare, găurire, sudare, strunjire, frezare sau prin alte operațiuni de prelucrare, dacă acestea au un efect advers asupra funcției și rezistenței. Această categorie de nefuncționalități a fost exemplificată în proiectul de ordin după cum urmează: forjarea pliurilor; fisuri în material, nervuri, ruperea continuității materialului sau sudarea defectuoasă; montarea slabă sau sudarea slabă a țevii și a elementelor de fixare; nereguli cauzate de prelucrarea peretelui interior al camerei cartușului și a țevii, vizibile cu ochiul liber; deformări pe interiorul țevii și a camerei cartușului; fenomene similare cu bombarea care apar în special la conurile dintre camera cartușului și țeavă, în special cele care determină o reducere a rezistenței pereților.
– depresiuni, pliuri sau ondulări vizibile cu ochiul liber în interiorul țevii;
– funcționarea necorespunzătoare a mecanismului de închidere a armelor, astfel încât nu poate fi garantată utilizarea nedefectuoasă;
– absența siguranței în funcționarea armei, caz în care trebuie efectuate următoarele verificări:
1.funcționarea mecanismului de închidere și a mecanismului de siguranță trebuie să fie ușoară, fără nereguli;
2.funcționarea mecanismului de încărcare și ejectare, în cazul armelor de foc semiautomate, trebuie să fie corespunzătoare, fără nereguli;
3.funcționarea piedicii de siguranță trebuie să fie corespunzătoare și fiabilă;
4.absența riscului de a trage accidental în timpul încărcării;
5.mișcarea liberă a cuiului percutor în canalul de ghidaj; după armare, cuiul percutor nu trebuie să se proiecteze dincolo de limită; vârful cuiului percutor nu trebuie să iasă din orificiul canalului de ghidaj înaintea declanșării percuției;
6.funcționarea corespunzătoare a mecanismului trăgaciului conform parametrilor din fabricație, astfel încât acționarea trăgaciului să nu fie prea ușoară și posibilă la o simplă atingere; excepție fac armele destinate competițiilor sportive la care trăgaciul se acționează ușor;
7.funcționarea corespunzătoare a cilindrului revolverului, respectiv nealinierea concentrică între axul canalului țevii și camera cilindrului revolverului.
– pentru revolverele cu percuție pe ramă: absența unei cavități marginale în camera cartușului.
