Prin înregistrarea în contabilitate a contractului fictiv, Dragoș Anastasiu a comis o serie de infracțiuni prevăzute în legislația românească, de la evaziune fiscală la spălarea banilor. Dar a scăpat de toate aceste capete de acuzare atunci când Dragoș Anastasiu și asociatul său, Cristian Băciucu, au depus un denunț la DNA împotriva inspectoarei Angela Georgeta Burlacu, de la ANAF.            

Poreclit Elon Musk de România, Dragoș Anastasiu pare susținut în continuare de premierul Ilie Bolojan, deși președintele Nicușor Dan a transmis că „e o problemă mare”.

De ce Dragoș Anastasiu a plătit „taxă de protecție” la ANAF?

Angela Georgeta Burlacu, o funcționară ANAF, a fost condamnată în 2023 pentru că a primit peste 150.000 de euro, în decurs de 8 ani, de la firma Touring Europabus Romania SRL. O șpagă disimulată sub forma unui contract de consultață. Însă, cu cinci ani înainte de a fi condamnată, Dragoș Anastasiu și asociatul său, Cristian Băciucu, s-au dus la DNA pentru a depune un denunț împotriva Angelei Georgeta Burlacu. Nu se știe de ce au depus denunțul! Dar dacă nu îl depuneau pentru a se salva, Dragoș Anastasiu și Cristian Băciucu, în calitate de patroni ai firmei Touring Europabus Romania SRL, puteau fi acuzați de evaziune fiscală, spălarea banilor sau chiar și grup infracțional organizat.

De ce? Pentru că au înregistrat în contabilitate un contract fictiv, în baza căruia au făcut plățile în cuantum de 150.000 de euro.

Instanța de judecată a reținut că din declaraţia Dragoș Anastasiu, coroborată cu declarațiua lui Cristian Băciucu, rezultă că „inculpata i-a solicitat perfectarea contractului la valoarea unei prestaţii lunare de 2000 Euro în scopul depăşirii neregulilor evidenţiate de inculpată cu ocazia controlului. Relaţii în legătură cu pretinderea de foloase materiale de către inculpată au fost oferite şi de martorele Şerban Maria Daniela şi Stan Roxana Mihaela (directori în cadrul Touring Eurobus România).

Practic, actualul vicepremier Dragoș Anastasiu a dat mită mscată asumat pentru a scăpa de neregulile din contabilitate. Pe de-o parte prin contractul fictiv de consultanță. Pe de altă parte prin pachete turistice emise pe numele angajatei ANAF. Mai mult, Dragoș Anastasiu era informat periodic cu privire la valoarea pachetelor turistice. Acum, scandalul Anastasiu zguduie Guvernul Bolojan.

Scandalul Anastasiu zguduie Guvernul Bolojan, care se contrazice cu DNA

Dezvăluirile presei nu au rămas fără ecou. Într-o primă fază, Ioana Dogioiu, purtătoarea de cuvânt a Guvernului, a insinuat că Dragoș Anastasiu ar fi fost doar o victimă.

„Vicepremierul Dragoș Anastasiu nu a avut calitate de denunțător, învinuit, inculpat, condamnat în dosarul DNA soluționat prin Hotărârea 1258/2023, singura sa calitate a fost aceea de martor”, a transmis Ioana Dogioiu. Ulterior, într-o intervenție la B1TV, Ioana Dogioiu se întreba „foarte tare”: „dacă nu există o legătură directă între atacurile la adresa domnului Anastasiu, inclusiv cu informații care nu sunt riguros corecte și faptul că va coordona reorganizarea companiilor de stat. Dar aceasta este o întrebare personală a mea”.

În urma acestor declarații, Direcția Națională Anticorupție a emis un comunicat de presă. Totul pentru a clarifica dacă Dragoș Anastasiu a fost sau nu denunțător.

„La data de 02 februarie 2018, cei doi reprezentanți ai societății SC Touring Eurolines SA s-au prezentat, din proprie inițiativă, fără apărător, la sediul DNA cu un denunț deja redactat pe numele unuia dintre ei. Aceștia au fost audiați în aceeași zi de procurorul de caz, atribuindu-li-se calitatea de martori denunțători”, conform DNA.

Dragoș Anastasiu și asociatul său s-au „spovedit” la DNA

Direcția Națională Anticorupție susține că „calitatea de martor denunțător” este strâns legată de informațiile utile aduse la cunoștința organului de urmărire penală, în orice formă (denunț/declarație de martor), înainte ca acesta să fi fost sesizat.

„Detaliile cuprinzătoare oferite de cei doi au fost valorificate și au condus la trimiterea în judecată și, ulterior, la condamnarea inculpatei Burlacu Angela Georgeta, ambii fiind considerați de procurorul de caz martori denunțători, beneficiind de prevederile legale aplicabile în această situație, respectiv art. 290 alin. 3 din Codul Penal și art. 292 alin. 2 din Codul Penal”, menționează DNA.

Practic, scandalul Anastasiu zguduie Guvernul Bolojan în urma comunicatelor de presă emise de către DNA.

Mai mult, procurorii DNA îi explică Ioanei Dogioiu că „este regretabil că, prin felul în care unii actori publici interpretează eronat dispozițiile legale se aruncă o urmă de dubiu asupra unei hotărâri judecătorești definitive ce beneficiază de autoritate de lucru judecat”.

În replică, Dragoș Anastasiu a negat existența denunțului. Totodată, a anunțat că va cere o copie a denunțului său de la DNA.  

Dragoș Anastasiu, omul promovat de premierul Ilie Bolojan

Liberalul Ilie Bolojan l-a numit pe Dragoș Anastasiu în funcția de consilier onorific la Administrația Prezidențială, în perioada în care a deținut funcția de președinte interimar al României. Apoi, l-a promovat în funcția de vicepremier al României. Premierul Ilie Bolojan  nu a făcut nici o declarație legată de scandalul Anastasiu.

Înainte de a ocupa funcțiile publice reprezenta organizația #Reptariot, condusă de Marius Bostan. Însă primele controverse legate de Dragoș Anastasiu sunt legate de afilierea sa cu Nicu Gheară. Dragoș Anastasiu și Nicu Gheară apar în mai multe la petrecerile și sărbătorile organizate în Austria. În urmă cu 20 de ani, celebrul Nicu Gheară i-a sechestrat și umilit pe agenții unui serviciu secret. „Voiam să mă duc acasă și am văzut că-s urmărit. Ce mi-am zis? Hai să-i mai plimb! I-am dus prin tot orașul. Mai aveam puțin și îi duceam la plimbare și prin parc”, a povestit Nicu Gheară citat de Hotnews.

Articolul Scandalul Anastasiu zguduie Guvernul Bolojan: „taxă de protecție la ANAF” apare prima dată în Gazeta Bucurestilor.

Principalul sponsor al președintelui Nicușor Dan este Florin Talpeș, CEO și cofondator Bitdefender. Un al mare sponsor a fost Dan Ostahie de la Altex. Totodată, președintele Nicușor Dan a declarat că s-a împrumutat peste 60 de milioane lei de 350 de persoane. Împrumuturi luate în nume personal, în baza unor contracte de împrumut semnate la notar.

Declarația de avere a lui Nicușor Dan va fi publică

Declaratia de avere a lui Nicusor Dan va fi facută publică pe site-ul Administrației Prezidențiale, conform unui anunț făcut de președintele Nicușor Dan. Numele mi multor donatori va anonimizat. Șeful statului a menționat în urmă cu o lună că și-a depus o declarație de avere la Agenția Națională de Integritate, dar care nu a fost făcută publică. Declarația de avere a lui Nicușor Dan conține o anexă în care au fost trecute numele celor 350 de persoane de la care s-a împrumutat în campania electorală.

Președintele a spus că a cerut acordul acestor persoane pentru a le face public numele. O parte și-au dat acordul să apară în declarația de avere a președintelui Nicușor Dan, alții au vrut să rămână anonimi.

Curtea Constituțională a României a decis ca declarațiile de avere și declaratiile de interese să nu mai fie publicate pe site-ul Agenției Naționale de Integritate și nici pe site-urile instituțiilor publice. În plus, declaratia de avere nu mai trebuie să cuprindă veniturile și bunurile soților și copiilor.

Cați bani a încasat Nicușor Dan în campania pentru alegerile locale?

Aceasta a fost una din întrebările pe care și le-a pus cetățenii în ultima perioadă. În cadrul unei conferințe de presă la Palatul Cotroceni, președintele Nicușor Dan a spus că în timpul campaniei electorale din 2024 a primit donații de 1,75 milioane lei și a avut cheltuieli de 1,6 milioane lei. „Diferența dintre donații și cheltuieli: 145.000 de lei”, a spus Nicușor Dan.

Principalul donator al lui Nicușor Dan a fost Florin Talpeș și soția sa, Măriuca Talpeș. Soții Talpeș au donat 660.000 lei. Un alt donator care va apărea în declarația de avere este Bogdan Micu, care a donat 250.000 lei. Pe langă soții Talpes, au mai fost 3.179 de donații online de la 2.954 de donatori. În total s-au strans 843.000 lei.

Câți bani a cerut Nicușor Dan pentru alegerile prezidențiale?

Pentru precampania aferentă alegerilor prezidențiale din 2025, Nicușor Dan a primit donații de 9,5 milioane lei. Cheltuielile lui Nicușor Dan au fost de 7.000.000 lei. Astfel rezultă o diferență de 2,5 milioane lei.

Președintele Nicușor Dan a declarat că a primit 18.700 de donații de la 15.800 de donatori. Suma strânsă a fost de 6,5 milioane lei. Principalii donatori fost soții Talpeș, care au donat 810.000 lei. Un alt donator este Dan Ostahie de la Altex, care a donat tot 810.000 lei. Aurel Iancu a donat 500.000 lei. Ana Maria Mihai a donat 250.000 lei.

În primul tur al alegerilor prezidențiale, Nicușor Dan a cheltuit 20,5 milioane lei. Însă s-a împrumutat de la 111 persoane cu suma de 20,2 milioane lei. Cheltuielile totale din turul doi au fost de 40,5 milioane lei. Nicușor Dan sustine că s-a împrumutat 38,5 milioane lei de la 239 persoane. Declarația de avere a lui Nicușor Dan nu a fost facută publică deocamdată. Dar președintele a promis că va face publică o declarație de avere.

Articolul Declarația de avere a lui Nicușor Dan: Cine sunt sponsorii președintelui? apare prima dată în Gazeta Bucurestilor.

La bordul avionului se aflau frații Andrew Tate și Tristan Tate, cărora procurorii DIICOT le-a permis să părăsească țara. O decizie controversată care a bulversat întreaga opinie publică în contextul în care procurorii DIICOT i-a acuzat de viol și trafic de persoane.

Guvernatorul statului Florida, republicanul Ron DeSantis, a ținut rapid o conferință de presă în care a anunțat că „ „Florida nu este un loc în care să fie bineveniți cu acest tip de comportament”.

Frații Tate au plecat cu avionul privat în SUA

Frații Tate și-au luat zborul în SUA cu un avion privat, care a decolat joi dimineața, la ora 06:05, de pe Aeroportul Internațional Henri Coandă. Avionul Gulfstream G550 a aterizat după 12 ore pe aeroportul din Fort Lauderdale, din Florida. Imediat după ce au ajuns pe pământ american și au fost preluați de doi bodyguarzi, Andrew Tate le-a spus reporterilor că el și fratele său au fost „în mare parte neînțeleși” și consideră că acuzațiile împotriva lor sunt în esență o conspirație.

„Există o mulțime de opinii despre noi, o mulțime de lucruri care au apărut despre noi pe internet”, a spus el, conform BBC, adăugând că „încă nu au fost condamnați pentru vreo crimă din viața noastră”. Andrew Tate (38 de ani) și Tristan Tate (36 de ani) au refuzat să răspundă la întrebările despre eliberarea lor și despre rolul lui Trump în primirea lor în SUA.

Joseph McBride, unul din avocații fraților Tate, a declarat că aceștia se vor întoarce în România la sfârșitul lunii martie.

„Se simt în siguranță în America din mai multe motive, principalul fiind că Donald Trump este președintele. Drept urmare, sunt încântați să numească America din nou casa lor”, potrivit unui comunicat emis de Joseph McBride.

Donald Trump și Keir Starmer, comentează situația fraților Tate

Donald Trump, președintele SUA, și Keir Starmer, premierul Marii Britanii, se aflau la Casa Albă atunci când frații Tate au pus piciorul pe pământ american. Într-o primă fază a spus că nu știe nimic despre eliberarea fraților Tate din România. Întrebat dacă administrația sa a făcut presiuni asupra guvernului român să îi elibereze, Donald Trump a spus: „Nu știu nimic despre asta. Nu știu, spui că este într-un avion chiar acum?”

În discuție a intervenit Keir Starmer, premierul Marii Britanii, care stătea lângă Donald Trump. „Există un element englez aici, așa că, evident, este important să se facă dreptate, iar traficul de persoane este evident, în opinia mea, un risc de securitate”.

Răspunsurile lui Donald Trump în legătură cu situația juridică a fraților Tate nu este deloc întâmplătoare. Cei doi au dublă cetățenie – americană și britanică. În plus, Andrew Tate spunea în 2023 că este foarte apropiat de familia Trump. „Îi cunosc bine. Am vorbit cu Barron (fiul lui Donald Trump – n.r.) după incident”, a declarat el după ce autoritățile române l-au plasat pe el și pe fratele său în arest la domiciliu.

Procurorii DIICOT confirmă că frații Tate și-au luat zborul cu acordul lor

Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) a emis un comunicat de presă prin care confirmă că procurorul de caz a ridicat interdicția de a părăsi țara în cazul fraților Tate.

„Cu privire la doi inculpați, persoane cu dublă cetățenie, americană și britanică, aflați sub măsura controlului judiciar în cadrul dosarelor penale în care sunt cercetați de către procurorii DIICOT – Structura Centrală, facem următoarea precizare: cererea de revocare a măsurii preventive a controlului judiciar a fost respinsă, aceasta fiind menținută în ambele dosare în care se efectuează urmărirea penală. A fost admisă solicitarea privind modificarea obligației impuse inculpaților de a nu părăsi teritoriul României, celelalte obligații fiind menținute de către procurorii DIICOT”, potrivit DIICOT.

Decizia procurorilor DIICOT vine în contextul în care trimisul special al SUA, Richard Grenell, l-a întrebat de situația fraților Tate pe ministrul de Externe Emilian Horațiu Hurezeanu. Discuția a avut loc în holul hotelului în care s-a ținut Conferința de Securitate de la Munchen în urmă cu 10 zile.

Articolul Frații Tate și-au luat zborul în SUA cu acordul DIICOT apare prima dată în Gazeta Bucurestilor.

Autoritățile din Olanda au cerut ajutorul INTERPOL pentru a da de urma hoților și recuperarea tezaurului dacic. În paralel, la București, Poliția Română a anunțat că a deschis un dosar penal pentru furtul Tezaurului Dacic de la muzeul din Olanda.

Muzeul Național de Istorie a României, proprietarul Tezaurului Dacic, a anunțat că toate piesele trimise în Olanda au fost asigurate. Marcel Ciolacu, premierul României, a anunțat că a format o celulă de criză, iar Corpul de Control se va duce în control la Ministerul Culturii pentru a verifica documentele în baza cărora au fost trimise obiectele de patrimoniu la muzeul din Olanda.

Coiful de aur de la Coțofenești, expus și furat din Muzeul Drents

Muzeul Drents a organizat expoziția „Dacia – Regatul Aurului și Argintului”. Deschiderea oficială a expoziției a avut loc pe data de 7 iulie 2024 și urma să se închidă în data de 26 ianuarie 2025. Dar cu o seară înainte de închiderea oficială a expoziției, Muzeul Drents a fost jefuit. Informațiile făcute publice de poliția olandeză arată că în dimineața zilei de sâmbătă, 25 ianuarie 2025, la ora 3:45 a avut loc o explozie la Muzeul Drents. Imaginile surprinse pe camerele video arată că trei bărbați au deschis o ușă exterioară. Apoi au aruncat în aer un zid interior. Hoții au intrat în muzeu și au furat Coiful de aur de la Coțofenești și trei brățări dacice. Toate din aur! Brațările dacice provin de la Sarmizegetusa Regia.

Potrivit unui comunicat de presă al poliției olandeze, în urma exploziei clădirea muzeului a fost avariată. „Nimeni nu a fost rănit și nimeni nu a fost încă arestat. Luăm în calcul că sunt mai mulți suspecți”, conform comunicatului. În plus, anchetatorii olandezi au cerut sprijinul INTERPOL în această investigație.

Harry Tupan, directorul Muzeului Drents, a spus în urma jafului că „este o zi neagră pentru Muzeul Drents din Assen și Muzeul Național de Istorie a României din București. Suntem puternic șocați de evenimentele de aseară de la muzeu. În cei 170 de ani de existență, nu a existat niciodată un incident atât de important”.

Cât valorează Coiful de aur de la Coțofenești?

Ernest Oberländer Târnoveanu, directorul Muzeului Național de Istorie a României, a ținut o conferință de presă pentru a justifica cum au ajuns 673 de bunuri arheologice din metale prețioase, inclusiv Coiful de aur de la Coțofenești și cele trei brățări dacice de la Sarmizegetusa Regia, la Muzeul Drents. Comorile dacice provin din 15 muzee din România. Acesta a explicat că muzeul olandez este unul „extrem de modern și dinamic”. Apoi a mai spus că Muzeul Drents este cel mai vechi muzeu de arheologie din Olanda. Ulterior a mai precizat că expoziția „Dacia – Regatul Aurului și Argintului” a fost vizitată de 77.000 de vizitatori.

Toate cele 673 de expuse în Olanda au fost asigurate pentru o sumă de peste 30 de milioane de euro. „Asigurarea generală, pe care o pot dezvălui, se cifrează la peste 30 de milioane de euro pentru toată expoziția. (…) Asiguratorul este o mare companie olandeză. Vă asigur că asiguratorul a făcut toate cercetările necesare pentru a se convinge că patrimoniul este păstrat în mod corespunzător pe perioada expunerii”, a spus directorul Ernest Oberländer Târnoveanu. Nu  vrut să precizeze la ce valoare a fost asigurat Coiful de aur de la Coțofenești.

Marcel Ciolacu a înființat o „celulă de criză” pentru Tezaurul Dacic

Marcel Ciolacu, actualul premier al României, a anunțat că la nivelul Guvernului a fost înființată o „celulă de criză”. În plus, a mai anunțat că a trimis Corprul de Control la Ministerul Culturii. De ce? Pentru a verifica toată documentaţia privind expoziţia de obiecte dacice de la Muzeul Drents.

„Am discutat cu ministrul Predoiu să trimitem de urgență în Olanda o echipă de polițiști criminaliști care să lucreze alături de autoritățile olandeze în ancheta desfășurată pentru recuperarea tezaurului românesc. Și am cerut ca experții români să se deplaseze de urgență în Olanda și să asigure aducerea în țară cât mai rapidă a celorlalte piese de patrimoniu care au făcut obiectul acestei expoziții”, a anunțat premierul Marcel Ciolacu.

Jaful de la Muzeul Drents, spune premierul Marcel Ciolacu, trebuie soluționat cu celeritate pentru a nu deveni „combustibil pentru propagarea a tot felul de teorii ale conspirației de către cei care vor să obțină capital politic facil”. Într-un final a dat asigurări că Tezaurul Dacic se va întoarce în România.

Cum arată Coiful de la Coțofenești?

Coiful de aur de la Coțofenești, parte a tezaurului României, a fost descoperit în 1928 în Poiana Coțofenești, din județul Prahova. Datele oferite de istorici arată că acest Coif de la Coțofenești este datat din prima jumătate a secolului al IV-lea î.e.n. A fost îngropat ca piesă singulară pe teritoriul unei aşezări geto dacice aparţinând celei de a doua vârste a fierului (La Tène). Coiful de la Coțofenești este realizat integral din aur și cântărește 770 de grame. Însă îi lipsește partea superioară a calotei.

Istoricul și arheologul Dumitru Berciu descrie Coiful de aur de la Coțofenești în lucrarea „Arta traco-getică”. Acesta are formă de bonetă conică, partea superioară, lipsă, fiind similară coifului de argint de la Agighiol, astfel că acoperea toată fruntea personajului respectiv. Coiful de la Coțofeneșt are o calotă de aur împodobită cu şapte rânduri paralele de nasturi conici radiaţi. Pe marginea inferioară are un chenar de linii spirale punctate, care încadrează patru plăci acoperite cu reliefuri.

Cea din faţă reprezintă o pereche de ochi proeminenţi. „Ochiul este amigdaloid, iar pupila este redată printr-un dublu cerc” –, cu sprâncene duble şi întoarse. „Modelarea ochilor este excepţional de exagerată, ea accentuându-se şi prin cele două răsuciri, nenaturale, ale sprâncenelor. Prin aceasta se sublinia şi mai mult caracterul convenţional, apotropaic al coifului”, menționează Dumitru Berciu.

Articolul Coiful de aur de la Coțofenești și trei brățări dacice, furate din Muzeul Drents apare prima dată în Gazeta Bucurestilor.

Iulian Dumitrescu, fostul prim-vicepreședinte al PNL, a candidat cu forța pentru un nou mandat de președinte al Consiliului Județean Prahova, dar a pierdut alegerile. Anterior a fost acuzat de într-un alt dosar de corupție că a cerut mită 47 de milioane lei, din care a primit o sumă de 16 milioane lei.

O parte din banii primiți ca mită au fost cheltuiți pe vacanțe de lux în Dubai, Maldives au Courchevel. În doar 18 luni a cheltuit în jur de 600.000 de euro pe vacanțe și cumpărături de lux.

Baronul liberal Iulian Dumitrescu a dat de 50 de ori mită

Liberalul Iulian Dumitrescu s-a pricopsit cu un nou dosar penal. Pocurorii anticorupție îl acuză de data aceasta că a dat de 50 de ori mită și a primit mită de alte opt ori. Totodată, este acuzat și de trei fapte de trafic de influență. Concret, baronul liberal Iulian Dumitrescu i-ar fi dat peste 935.000 lei și 74.000 euro primarului Iulian Iacomi. Acesta din urmă este primarul localității Lehliu, care în schimbul banilor trebuia să aprobe un PUZ.  

Anchetatorii menționează că, în anul 2011, firma Delta Antrepriză de Construcți și Montaj `93, controlată pe atunci de Ionel Pirpiliu, a cumpărat la licitație un teren de 11 hectare de la Primăria Lehliu. Terenul valoara în 2013 în jur de 200.000 de euro. În acel an, terenul a ajuns la o firmă controlată de părinții lui Iulian Dumitrescu. Apoi la compania Bucegi Invest. Această societate era deținută de sora lui Iulian Dumitrescu și Vasile Viorel Grigore, un interpus al lui Iulian Dumitrescu.

Iulian Dumitrescu a dat 30% primarului Iulian Iacomi

Firma Buegi Invest a vândut în anul 2021 o bucată de șapte hectare din terenul 11 hectare de la Lehliu. Terenul a fost vândut cu 1,1 milioane de euro unei firme care voia să dezvolte pe el o hală de producţie a panourilor termoizolante. Cumpărătorul a impus condiția ca terenul să aibă toate aprobările necesare de la Primăria Lehliu.

Probele obținute de procurori în urma percheziției informatice arată că baronul liberal Iulian Dumitrescu i-ar fi dat un comision de 30% primarului Iulian Iacomi. Mita a fost dată pentru ajutorul oferit de primarul Iacomi pentru obținerea PUZ. Procurorii au descoperit în telefoanele inculpaţilor inclusiv o fotografie cu banii pentru primarul Iacomi.

Ce au găsit procurorii în telefoanele inculpaților?

Una dintre condițiile prevăzute în cadrul promisiunii bilaterale de vânzare-cumpărare din data de 19.10.2021 în sarcina promitentului vânzător SC BUCEGI INVEST SRL (societate controlată în fapt de DUMITRESCU IULIAN)  a fost obligația de rezultat a obținerii Planului Urbanistic Zonal (PUZ) pentru „Construire Hale de Producție Panouri Termoizolante” oraș Lehliu-Gară, jud. Călărași.”

„La orele 11:42:14 AM(UTC+0), VASILE GEORGIANA-RALUCA i-a transmis soțului său o fotografie cu 11 teancuri de bani, în bancnote de câte 10 lei, 50 lei, 100 lei, 200 lei și 500 lei așezați pe un birou”.

Baronul liberal Iulian Dumitrescu ar fi achitat avansul pentru un autoturism Lamborghini Urus.

„În data de 21.02.2023, între DUMITRESCU ALEXANDRA (soţia lui Iulian Dumitrescu – n.r.), utilizatoare a postului telefonic cu nr. (…) și cumnata sa, LAMBREA ANGELICA MARILENA (sora lui Iulian Dumitrescu – n.r.), utilizatoare a postului telefonic cu nr. (…), are loc o succesiune de mesaje WhatSApp, din care rezultă în mod neechivoc faptul că SC BUCEGI INVEST SRL a achiziționat în sistem leasing de la OTP LEASING ROMANIA IFN SA, un autoturism marca Lamborghini, model Urus, în baza unui contractului de leasing nr. 20203N, destinat utilizării în interes personal de către soția inculpatului DUMITRESCU IULIAN, astfel: (…)

– orele 4:45:25 PM(UTC+0), DUMITRESCU ALEXANDRA: Gata semnarea?

– orele 4:45:33 PM(UTC+0), LAMBREA ANGELICA MARILENA: Daa

–  orele 4:45:38 PM(UTC+0), LAMBREA ANGELICA MARILENA: Felicitări !!!

– orele 4:45:54 PM(UTC+0), DUMITRESCU ALEXANDRA: Mulțumesc ptr ajutor

– orele 4:46:16 PM(UTC+0), LAMBREA ANGELICA MARILENA: Sa o stăpânești sănătoasă !!

Articolul Baronul liberal Iulian Dumitrescu, acuzat că a dat mită de 50 de ori apare prima dată în Gazeta Bucurestilor.

Procurorul de caz, Mihaela Iorga Moraru, a stabilit în acest dosar o cauțiune de 500.000 de lei, echivalentul a 100.000 de euro. Denunțul împotriva celor trei a fost depus de Cătălin Hideg, patronul companiei Sanimed International.

Afaceristul Cătălin Hideg susține că generalii Florian Coldea și Dumitru Dumbravă i-ar fi cerut 600.000 de euro, prin intermediului avocatului Doru Trăilă, pentru a primi o pedeapsă cu suspendare într-un dosar în care a fost condamnat în primă instanță la patru ani de închisoare pentru fraude cu fonduri europene. Sumă din care ar fi plătit 100.000 de euro!

Cătălin Hideg, condamnat la 4 ani de închisoare

Cătălin Hideg, devenit celebru după ce a vândut măști în pandemie, a fost prins de Parchetul European – Biroul București că a folosit documente inexacte pentru ca firma pe care o patronează, Sanimed Intetrnational Impex, să poată obține fonduri europene pentru un centru de cercetare – dezvoltare și recuperare medicală. Ancheta a început în anul 2021. În aprilie 2022 EPPO a dispus controlul judiciar față de Cătălin Hideg. Rechizitoriul a fost finalizat în octombrie 2022.

În ianuarie 2023, judecătorul de cameră preliminară al Tribunalului București a constatat „legalitatea și temeinicia” măsurii preventive a controlului judiciar. Apoi, în februarie 2024, Cătălin Hideg a fost condamnat în primă instanță la 4 ani cu executare de judecătorul Cătălin Gabriel Bunea. Totodată, firma Sanimed International Impex a fost obigată să plătească o amendă de 500.000 de lei. Mai mult, judecătorul a decis ca societatea Sanimed International Impex și Cătălin Hideg să plătească aproape 14,5 milioane lei Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene.

Din motivare deciziei Tribunalului București rezultă că afaceristul Cătălin Hideg a creat un mecanism complex de firme pe care le controla prin intermediari și a încercat să ascundă tranzacțiile bancare. Interpușii patronului Sanimed erau plătiți cu 950 de euro pe lună pentru a fi administratori ai firmelor controlate de afacerist.

Generalii Florian Coldea și Dumitru Dumbravă, ajutați de avocatul Trăilă

Înainte de a fi condamnat, afaceristul Cătălin Hideg i-a cerut lui Dan Victor Tocaci să vorbească cu generalii Florian Coldea și Dumitru Dumbravă. Pentru a putea scăpa de problemele din justiției. Dan Victor Tocaci i-a cerut 2.000 de euro ca să de la Bogdan Neidoni, aflat în Monaco. Cel din urmă urma să decidă dacă îi va pune în contact cu generalii Florian Coldea și Dumitru Dumbravă. Aranjamentul se pare că a fost de un real succes.

Afaceristul Cătălin Hideg i-a întâlnit pe generalii Florian Coldea și Dumitru Dumbravă, care i-ar fi cerut 600.000 de euro ca să îl scape de condamnarea cu executare. În plus, generalii urmau să intervină la judecător pentru a-i ridica și controlul judiciar.

Generalii Florian Coldea și Dumitru Dumbravă l-au direcționat pe Cătălin Hideg către avoatul Doru Trăilă. Acesta a semnat cu casa de avocatură a lui Doru Trăilă două contracte. Unul pe persoană fizică în cuantum de 100.000 de euro. Celălalt pe firma Sanimed pentru suma de 500.000 de euro.

Generalul Dumitru Dumbravă, contracte de peste 1.000.000 de euro

Procurorii DNA arată în Ordonanță că patronul Sanimed a plătit suma de 20.000 de euro în data de 23 noiembrie 2023. Patru zile mai târziu, firma lui Hideg a achitat suma de 200.000 lei. Avocatul Doru Trăilă a mai încasat în cele patru zile alți 44.000 lei de la alte societăți. Procurorul Mihaela Iorga Moraru menționează în Ordonanță că avocatul Doru Trăilă s-a apucat ulterior să împartă banii. Pe 28 noiembrie 2023 a făcut o plată de 245.000 lei către Wise Line Consulting, firma generalul Dumitru Dumbravă. Dar a plătit și onorariile avocaților, inclusiv pe al său.

La începutul anului 2024, pe 18 ianuarie, casa de avocatură „Doru Trăilă & Asociații” a mai primit 238.000 lei de la firma lui Cătălin Hideg. O zi mai târziu, avocatul Trăilă a transferat în conturile firmei Wise Line Consulting alți 119.000 lei.

Documentele de la dosar arată că SCP „Doru Trăilă și Asociații” a făcut mai mule plăți de peste 5,2 milioane lei către firma lui Dumbravă. Adică, peste 1.000.000 de euro. Tranzacțiile au fost efectuate în perioada 2022 – 2024.

Generalii Florian Coldea și Dumitru Dumbravă, afaceri în familia SRI

Din conturile firmei generalului Dumitru Dumbravă banii erau transferați către mai multe firme. Inclusiv către Strategic Sys S.R.L, firmă înființată în anul 2020 de generalii Florian Coldea și Dumitru Cocoru. Cel din urmă a fost director al Institutului pentru Tehnologii Avansate al Serviciului Român de Informații.

Cocoandconsulting SRL este o altă societate care era plătită din conturile firmei lui Dumbravă. Această firmă de consultanță este controlată de generalul (r) Elena Istode de la Serviciul Român de Informații. Aceasta, poreclită Anaconda, a fost șefa Direcției de Securitate Economică și a ofițerilor SRI infiltrați în presă și în instituțiile publice.

Generalul Elena Istode a intrat în atenția presei după ce s-a aflat că își petrecea vacanțele de lux la Monaco și Cannes alături de familia lui Cristian Rizea. Cel din urmă este un fost parlamentar PSD.

Articolul Generalii Florian Coldea și Dumitru Dumbravă, puși sub control judiciar de DNA după ce au fost denunțați de afaceristul Cătălin Hideg  apare prima dată în Gazeta Bucurestilor.

Decizia vine după cinci săptămâni în care premierul Marcel Ciolacu și ministrul Finanțelor Marcel Boloș au declarat că România se așteaptă să piardă procesul și va fi obligată să plătească despăgubiri de peste două miliarde de euro. Guvernul României a anunțat că în urmatoarele 20 de zile urmează să fie publicată motivarea deciziei ICSID.

România a câștigat procesul „Roșia Montană”

România a câștigat procesul deschis de companiile Gabriel Resources Ltd. și Gabriel Resources Jersey pentru exploatarea minieră de la Roșia Montană. Început în anul 2015 la Centrul Internațional pentru Soluționarea Reglementarea Diferendelor Relative la Investiții al Băncii Mondiale, procesul a durat aproape nouă ani. Timp în care subiectul Roșia Montană a generat proteste, dar mai ales acuzații în rândul politicienilor și a fost folosit în campaniile electorale.

În urmă cu cinci săptămâni subiectul a revenit în actualitate după ce premierul Marcel Ciolacu a anunțat că o primă decizie va fi dată în data de 10 februarie. Procesul „Roșia Montană” a fost preluat și rostogolit de ministrul Finanțelor, liberalul Marcel Boloș. Publicul nu a aflat pe ce informații s-a bazat premierul Marcel Ciolacu atunci când a anunțat că decizia va fi emisă pe 10 februarie. Dar această declarație a dus la creșterea substanțială a prețului acțiunilor tranzacționate de Gabriel Resources pe Bursa din Toronto. Mai ales că Gabriel Resources a cerut despăgubiri de aproape 6,7 miliarde de dolari, o sumă mai mare de zece ori decât a estimat statul român că ar datora pentru blocarea proiectului minier.

Ministrul Marcel Boloș a anunțat joi seara că decizia în dosarul Roșia Montană este așteptată în cursul zilei de vineri. „Așteptăm să vedem care va fi această decizie și urmează mai apoi să ne formulăm strategia de negociere și în funcție de cum vor fi coordonatele acestei strategii de negociere vom parcurge etapele necesare pentru a ajunge la un consens cu beneficiarii acelei decizii”, a declarat Marcel Boloș, citat de Digi24. Într-un final, România a câștigat procesul „Roșia Montană”.

Decizia în România vs. Gabriel Resources

România a câștigat procesul „Roșia Montană” în urma unei decizii neașteptate. Cu o majoritate de 2 la 1, instanța arbitrală a stabilit că România nu datorează despăbugiri companiei miniere. Curtea de Arbitraj de la Washington a stabilit că firma canadiană trebuie să plătească României cheltuieli de judecată.

Conform minutei, judecătorii au decis să respingă în unanimitate obiecțiile companiei Gabriel Resources cu privire la competența Tribunalului și la admisibilitatea pretențiilor. Cu majoritate de voturi s-a decis respingere pretențiilor „reclamanților pe fond în temeiul TBI Canada-România și în temeiul TBI Regatul Unit-România. (…) Obligă reclamanții să ramburseze pârâtului o parte din cheltuielile de judecată în valoare de 1.154.774,34 EUR, 30.284.053,32 RON și 928.641,70 USD, împreună cu o dobândă simplă la o rată fără risc, așa cum este reprezentată de rata dobânzii la un bon al Trezoreriei SUA pe trei luni, începând cu data prezentei hotărâri și până la plata integrală. Respinge toate celelalte pretenții formulate de părți”, se arată în minuta instanței arbitrale. Astfel, România a câștigat procesul „Roșia Montană”.

Marcel Ciolacu: „ne-am luptat pentru România”

Guvernul României, condus de Marcel Ciolacu, a emis un comunicat de presă prin care mulțumește tuturor celor implicați în apărarea intereselor statului român. „Ne-am luptat pentru România pentru că era nedrept ca fiecare salariat și pensionar al acestei țări să fie penalizat pentru greșelile unor oameni politici care au acționat împotriva intereselor României. Mulțumesc echipei de avocați care a reprezentat România cu profesionalism, cinste și onoare! Românii nu trebuie să sufere din cauza deciziilor unor premieri care au pus interesele personale mai presus decât interesele naționale”, a declarat premierul Marcel Ciolacu.

Totodată, Guvernul a anunțat că România dorește publicarea integrală a hotărârii arbitrale. „Prin urmare, dacă tribunalul arbitral va redacta hotărârea arbitrală fără a face trimitere la informațiile confidențiale aflate în posesia sa, atunci hotărârea arbitrală va deveni publică în întregime și se va publica pe site-ul Centrului Internaţional pentru Reglementarea Diferendelor Relative la Investiţii (https://icsid.worldbank.org)”, potrivit Guvernului.

Articolul România a câștigat procesul „Roșia Montană”, deschis de Gabriel Resources apare prima dată în Gazeta Bucurestilor.

O anchetă jurnalistică realizată de Recorder arată că principalul beneficiar al acestei vile de protocol ar putea fi președintele Klaus Iohannis, după ce își va încheia cel de-al doilea mandat de președinte. Până atunci lucrările de un lux extravagant vor fi finalizate.  

Marcel Ciolacu, premierul României și șeful PSD, a susținut că a aflat din presă despre investiția de șapte milioane de euro, dar susține misterios că nu știe cine se va muta în vila de protocol. Administrația Prezidențială a anunțat în urma protestelor AUR din fața vilei de protocol că nu există nici o solicitare din partea președintelui Klaus Iohannis pentru alocare unei locuințe de protocol.

„Palatul Împăratului” de pe Bulevardul Aviatorilor

„Palatul Împăratului” de pe Bulevardul Aviatorilor, nr. 86, este în curs de renovare. Regia Autonomă Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat a alocat pentru renovarea aceste vile peste 35 de milioane lei, echivalentul a peste șapte milioane de euro. Lucrările au fost contractate în secret. Tot la secret este trecut și numele antreprenorului, dar și al beneficiarului final.

Jurnaliștii de la Recorder arată că „Palatul Împăratului” de pe Bulevardul Aviatorilor este o vilă de 1.200 mp. Cu subsol, parter, etaj, sere, garaj și cabină de pază la poartă vila statului a fost, până nu demult, sediu de partid. De câteva luni, e transformată, în cel mai mare secret, în reședință pentru o singură familie, după cum scrie în autorizația de construire obținută de Recorder. E legitim să ne întrebăm cui i se pregătește. Pe ce și mai ales pentru cine se cheltuiesc, în cel mai mare secret, 7 milioane de euro din bani publici?, se întreabă jurnaliștii. Tot ei insinuează că cercul demnitarilor care ar avea dreptul la o asemenea locuință de protocol oferită de stat este foarte restrâns. Iar majoritatea indiciilor duc către aceeași persoană. Președintele Klaus Iohannis!

Marcel Ciolacu: „nu vă pot răspunde dacă este pregătită pentru președinte sau nu”

Marcel Ciolacu, premierul României, a fost întrebat despre cheltuielile exorbitante de peste șapte milioane de euro pentru renovarea vilei de pe Bulevardul Aviatorilor. Enigmatic, dar deloc surprins, Marcel Ciolacu a spus că în primul rând, nu știe dacă cheltuielile sunt de șapte milioane.

„Am aflat și eu, ca și dvs., din presă de aceste sume. Este o vilă a RAAPPS, nu este nici prima, nici ultima, unde se fac investiții. Ele au fost renunțări de la anumite partide politice. Cu certitudine, astăzi, eu, Marcel Ciolacu, nu vă pot răspunde dacă este pregătită pentru președinte sau nu, sau pentru alt demnitar”, a spus Marcel Ciolacu.

La insistența reporterilor, premierul Ciolacu a spus că investiția în „Palatul Împăratului” de pe Bulevardul Aviatorilor este în responsabilitatea RAAPPS.

„Se desfășoară prin RAAPPS. Secretariatul General (al Guvernului – n.red.) are în subordine RAAPPS, care fac licitație și…depinde câți metri pătrați are. Dacă este la 10.000 de mp, nu știu cât de gigantică este investiția. Aceeași discuție a fost și la Vila Lac 1. Și v-am spus că, din punctul meu de vedere, nu este, în acest moment, o prioritate pentru Guvernul României. Acum nici nu pot interzice RAAPPS sau Secretariatului General să nu-și facă un plan de investiții multianual, pentru că nici nu vreau ca știrile în acest moment să fie foarte clare, domle’, se cheltuie 7 milioane într-o lună pentru 100 de metri pătrați. Haideți să ne vină toată informația de la RAAPPS și normal că o să cer secretarului general toate informațiile și sunt ferm convins că veți avea răspunsurile”, a mai menționat premierul Ciolacu.

Însă premierul Marcel Ciolacu a încercat să inducă ideea că această vilă ar putea fi închiriată, la fel cum s-a întâmplat cu vila de protocol primită de Traian Băsescu.

Protest AUR la „Palatul Împăratului”

„Palatul Împăratului” de pe Bulevardul Aviatorilor a fost luat la ochi și de George Simion, liderul AUR. Împreună cu mai mulți membri de partid s-au strâns în fața vilei pentru a protesta împotriva acestei investiții colosale. Administrația Prezidențială a anunțat într-un final că nu există nicio solicitare din partea preşedintelui Klaus Iohannis pentru atribuirea unei locuinţe de protocol.

„Nu există nicio solicitare din partea Preşedintelui României, Klaus Iohannis, sau a Administraţiei Prezidenţiale pentru atribuirea unei locuinţe de protocol şi a unui spaţiu pentru organizarea cabinetului de lucru, ambele cu destinaţia de reşedinţă după încetarea mandatului de Preşedinte al României, în conformitate cu prevederile Legii nr. 406/2001 privind acordarea unor drepturi persoanelor care au avut calitatea de şef al statului român, cu modificările şi completările ulterioare”, se arată în răspunsul Administraţiei Prezidenţiale.

Articolul „Palatul Împăratului” de pe Bulevardul Aviatorilor, locul în care RAAPPS investește în secret 7 milioane de euro pentru confortul unei singure familii apare prima dată în Gazeta Bucurestilor.

Specialiștii au estimat că România ar dispune de 760 tone de aur, respectiv 12.000 de tone de argint. Cele mai importante zăcăminte de aurifere se află a Roșia Montana, Rovina și Certej. Cu toate acestea, în ultimii 18 ani nici o companie privată și nici statul român nu au scos vreun gram de aur din pământ.

Aurul de la Roșia Montană, luat de Imperiul Roman

Aurul de la Roșia Montana se extrage de pe actualul teritoriul al României de aproape 2.000 de ani. Imperiul Roman, sub domnia împăratului Traian, a jefuit Dacia lui Burebista în urma celor două răboaie din anii 101-102 și 105-106. Conform datelor istorice, în aceea perioadă împăratul Traian ar fi plecat cu o pradă de război estimată la 160 tone de aur și 300 tone de argint.

Cea mai veche regiune auriferă de pe actualul teritoriu al României se află în Munţii Apuseni, cuprinsă între un trapez, cu colţurile la Săcărâmb (judeţul Hunedoara), Zlatna, Roşia Montană, Abrud (judeţul Alba) şi Baia de Arieş. Istoricul Ion Rusu Abrudeanu menționează în volumul „Aurul Românesc – Istoria aurului din vechime până azi”, apărut la editura Cartea Românească în 1933, că ştiinţa mineritului şi a prelucrării aurului a fost adusă în teritoriile locuite de strămoşii noştri de către orientali şi că în vremea dacilor se practica mineritul subteran. Alți istorici menționează că mineritul subteran a început odată cu ocuparea Daciei de către Imperiul Roman.

Aurul a devenit în perioada medievală unul dintre cele mai valoroase elemente. A fost folosit ca monedă de schimb, dar și la fabricarea bijuteriilor și artefatelor valoroase. Atunci a devenit asociat cu puterea și prestigiu.

Prima instalație de afinare, construită la Baia Mare

Dar exploatarea industrială a aurului a început în XIX și a continuat în epoca comunistă. România și-a dezvoltat o industrie minieră a metalelor prețioase în perioada interbelică. Prima instalaţie de afinare, cu o capacitate de procesare a 1000 kg de aur şi 4000 kg argint, a fost construită între anii 1923-1925 de către Ministerul Industriei şi Comerţului şi Direcţiunea Minelor şi Uzinelor Statului Baia Mare.

Instalaţia a fost extinsă în 1933 la o capacitate anuală de procesare de 10.000 kg aur pur şi 30.000 kg argint pur la care se adăuga aurul extras din Minele şi Uzinele Metalurgice al Statului şi cel adus de producătorii particulari prin Oficiile de schimb. Astfel, în anul 1937, România avea o capacitate producție de 5.465 kg aur și 25.645 kg de argint. În ultmii 35 de ani, exploatarea aurului din România a rămas un subiect de interes și controversă în societatea contemporană.

Cât aur se află la Roșia Montana?

Cel mai mare zăcământ aurifer al României se află la Roșia Montana. Studiile realizate la comanda companiei Roșia Montana Gold Corporation (RMGC) în perioada 1997-2006 arată că din perimetrul respectiv s-ar putea extrage 215 milioane tone de minereu. Fiecare tonă de minereu ar avea în medie 1,46 grame de aur și 6,9 grame de argint. În total 314,11 tone de aur. Plus alte 1.480 tone de argint.

Canadienii de la RMGC susțin că aurul de la Roșia Montana a fost calculat după ce s-au prelevat 191.320 de probe din foraje, reţele subterane şi de la suprafaţă. Cu toate acestea, canadienii susțin că aurul de la Roșia Montana ar putea fi în cantități mai mari. „Zăcământul Roşia Montana prezintă un bun potenţial de creştere a resurselor şi rezervelor cunoscute, dar pentru promovarea acestora la un grad ridicat de cunoaştere este necesară efectuarea unor programe de cercetare adiţionale, care trebuie sa obţină avizul de la Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale”, potrivit RMGC.

Cât valorează aurul de la Roșia Montana?

Prețul aurului la nivel mondial este stabilit de marile burse internaționale. De exemplu, gramul de aur se vinde cu 60 de euro. O uncie, adică 31,1 de grame, cu aproximativ 1.868 euro. Iar kilogramul de aur valorează 60.049 euro. Aurul de la Roșia Montana ar valoara 18,85 miliarde euro.

Cele 1.480 de tone de argint care ar putea fi extrase de la Roșia Montana are o valoarea mult mai mică. Prețul argintului pe piețele internaționale este de 663 euro kilogramul. În cazul în care ar fi vândută întreaga cantitate ar valora în jur de un miliard de euro. Dar pentru a obține aurul și argintul de la Roșia Montana sunt necesare investiții de câteva miliarde de euro. RMGC ar obține în jur de 20 de miliarde de euro pe aurul și argintul de la Roșia Montana. Statului român i-ar reveni 19,31% din profitul obținut după scăderea cheltuielilor.

Cât aur are România?

Geologul Nicolae Anastasiu împreună cu Emil Constantinescu, fost președinte al României, au scos trei volume despre Resursele Minerale ale României, publicate sub egida Academiei Române. Analiza acestora arată că din subsolurile României s-ar putea extrage o cantitate estimată la 700 tone de aur și 12.000 tone de argint. Alți geologi estimează că din România s-ar putea exploata în jur de 6.000 tone de aur. În Strategia industriei miniere pentru perioada 2017-2035, resura de aur a fost calculată la 760 tone de aur. Întreaga cantitate de aur a României ar valora astăzi nu mai puțin de 45,637 miliarde de euro. La un preț de 60.049 euro per kilogram. Dar din subsolurile României nu s-a mai scos nici un gram de aur în ultimii 18 ani.

Articolul Aurul de la Roșia Montana valorează în jur de 19 miliarde euro apare prima dată în Gazeta Bucurestilor.

Anchetatorii au stabilit că aproape trei milioane de lei, echivalentul a 600.000 de euro, din banii plecați din conturile Angelicăi Marilena Lambrea către Iulian Dumitrescu au fost cheltuiți într-un an și jumătate pe vacanțe și bunuri de lux.

Mită de 9,5 milioane euro pentru liberalul Iulian Dumitrescu

Direcția Națională Anticorupție a anunțat că liberalul Iulian Dumitrescu i-a cerut afaceristului Ionel Pirpiliu, fratele fostului deputat PDL Ștefan Pirpiliu, să cumpere părțile sociale deținute de cumnatul său, Adrian Daniel Lambrea, la firma Bertoni Construct. Prețul supraevaluat a fost stabilit la 47,5 milioane lei, echivalentul a 9,5 milioane de euro.

În schimbul acestei sume, conform denunțului făcut de Ionel Pirpiliu, firma Vallys Deco SRL în calitate de lider al asocierii din care făcea parte Drum Concept SRL, Rosocons Construct și Dineng Dev să câștige un prim contract de peste 85 de milioane lei pentru obiectivul „Varianta ocolitoare Mizil”. Pe lângă acest mizilic de 17 milioane de euro, firmele controlate de Pirpiliu, urmau să mai primească contracte de lucrări de reparaţii generale în judetul Prahova.

Ulterior, până la data de 4 decembrie 2023, Iulian Dumitrescu ar fi primit prin intermediul Angelicăi Marilena Lambrea și Adrian Daniel Lambrea nu mai puțin de 16,21 milioane lei din cei 47,5 milioane ceruți.  

„Cei doi complici, deși nu ar mai fi avut în 2023 nicio calitate oficială în cadrul societății tranzacționate, ar fi continuat să gestioneze sume de bani din unele din conturilor bancare ale acesteia, din care o parte ar fi ajuns în final la Dumitrescu Iulian, sau după caz ar fi fost folosită în beneficiul acestuia”, potrivit anchetatorilor.

Vacanțe de lux pentru nababul de provincie Iulian Dumitrescu

Iulian Dumitrescu a depus declarații de avere în 2021, 2022 și 2023 în care nu a menționat împrumuturi primite direct de la Angelica Marilena Lambrea în cuantum total de 2.575.000 lei. Totodată, nu a menționat nici 3,45 milioane lei, peste 50.000 de lire sterline și 24.000 de euro cheltuiți de Iulian Dumitrescu și familia sa, bani primiți din conturile Angelicăi Marilena Lambrea.

„Sumele respective ar fi fost cheltuite preponderent pentru excursii în străinătate și bunuri de lux achiziționate din afara țării, liceu privat, cursuri tenis, chirie într-un complex rezidențial de lux”, spun anchetatorii.

De exemplu, Iulian Dumitrescu a „spart” în noiembrie 2021 nu mai puțin de 25.821,37 lei la Level Shoes Dubai și 35.027,54 la Chanel Dubai. O lună mai târziu a plătit 34.888,34 lei (7.050 Eur) la Van Cleef Monaco. Tot în decembrie 2021, a cheltuit 17.750 de euro pentru o vacanță în Maldive. S-a cazat la One & Only Resorts Reethi Rah Maldive. În februarie 2022 a plecat din nou în vacanță în Maldive. Atunci a plătit doar 17.000 de euro pentru cazarea la Joali Maldives.

O altă vacanță de lux pentru care a plătit 9.900 de euro a fost la hotelul L` Apogee Courchevel, un hotel de cinci stele la poalele Mont Blanc. A mai fost în vacanță la Paris, acolo unde s-a cazat la Hotelul Georges V Paris. Cazarea l-a costat 6.640 euro.

Cristi Chivu și Adelina Chivu au încasat chiria de la Iulian Dumitrescu

Anchetatorii arată că liberalul Iulian Dumitrescu nu a menționat în declarația de avere din 2021 sumele de 765.249,55 lei, 29.125 GBP şi 24.000 de euro. Bani pe care i-a utilizat de pe conturile bancare având ca titular pe sora sa. Documentele citate de mediafax.ro mai arată că s-au analizat fiecare dintre tranzacţiile efectuate în perioada 01.01.2020-15.06.2023 de pe conturile bancare având drept titular pe Lambrea Angelica Marilena. Astfel, s-a constatat că s-au efectuat tranzacţii care au avut ca beneficiar familia Dumitrescu însemnând Iulian Dumitrescu, soţia acestuia Alexandra Paula Dumitrescu şi copiii acestora.

De exemplu, s-au făcut plăţi către Chivu Cristian Eugen şi Chivu Oana Adelina în valoare de 240.273,24 lei şi 24.000 euro. Bani reprezentau chiria pe diverse luni pentru liberalul Iulian Dumitrescu.

Alte plăţi s-au făcut către Medusa Hotel International SRL în valoare de 35.410 lei. Plățile s-au făcut pentru pentru Alexandra și Iulian Dumitrescu. O altă plată către Masterange Romania SRL în valoare de 107.608,54 lei reprezenta „diverse plăţi pentru Adelina Chivu”. S-au mai făcut plăți către PFA Ioniţă Victor Constantin şi Federaţia Română de Tenis în valoare de 300.875,6 lei. Plata era pentru Andrei Dumitrescu. Dar și către Liceul Internaţional de Informatică în valoare de 12.750 lei.

Totodată, au mai fost făcute plăți către Fundaţia Mateas în valoare de 44.308,28 lei. Banii reprezentau „plată pentru Sara Dumitrescu”. Anchetatorii au mai stabilit că s-au făcut alte plăți în beneficiul familiei Dumitrescu. Conform justificărilor de plată identificate în documentele bancare în valoare de 24.023,89 lei şi 29.185 GBP erau „plăţi pentru Alexandra Dumitrescu”.

Articolul Liberalul Iulian Dumitrescu, viața de nabab de provincie: „combinație” de 9,5 milioane euro și vacanțe de lux în Dubai, Maldive, Mykonos, Capri, Nisa apare prima dată în Gazeta Bucurestilor.