RelatedPosts
Pădurea Comorova, singura pădure de pe litoralul românesc, a fost hăcuită pentru a face loc unor proiecte imobiliare controversate cu acordul Primăriei Mangalia, proprietarul pădurii. Înființată sub patronajul Regelui Carol I, Pădurea Comorova avea în anul 1890 nu mai puțin de 855 hectare. Astăzi, mai mult de jumătate din suprafața pădurii a dispărut.
Curtea de Conturi a României a explicat într-un raport că Pădurea Comorova a fost „victima” unor afaceri imobiliare controversate. De exemplu, Primăria Mangalia, sub conducerea primarului Zanfir Iorguș, a vândut 8,5 hectare de pădure cu 1,8 milioane lei unei firme private. Se întâmpla pe 8 februarie 2003. Un an mai târziu terenul a fost revândut unei persoane fizice cu 2,2 milioane lei. Apoi, la cinci luni de la tranzacție, persoana fizică a vândut terenul cu 29,8 milioane lei. Aceasta e doar una dintre afacerile păguboase pentru statul român a cărei victimă a fost Pădurea Comorova.
Pădurea Comorova, sub patronajul Regelui Carol I
Pădurea Comorova, singura pădure de pe litoralul românesc al Mării Negre, a fost creată prin eforturile de 20 de ani (1890-1910) ale silvicultorilor. Totul sub patronajul regelui Carol I și din banii statului. Totodată, este cea mai importantă pădure din punct de vedere ştiinţific de pe întreg litoralul românesc. Pădurea Comorova avea inițial o suprafață de 855 hectare și a fost administrată în perioada 1890 – 1971 de Academia Română (1890-1930), Casa Autonomă a Pădurilor Statului (1930-1933), Institutul de Cercetări și Amenajări Silvice ICAS până în 1948, apoi a trecut la Regionala de Exploatăro Forestiere București până în 1963. A revenit în administrarea ICAS până în 1971.
Pădurea Comorova, hăcuită pentru turism
Regimul comunist a defrișat o suprafață de 259 hectare de pădure pentru construcția stațiunilor Olimp, Neptun și Jupiter. S-a întâmplat în perioada 1967-1968, perioadă în care suprafața de pădure defrișată a fost scoasă din fondul forestier. După anul 1971, din dispoziţia conducerii Oficiului Economic Carpaţi s-au defrișat 39 ha de pădure pe care s-au amenajat 26 ha viță de vie și 13 ha cu sere, iar în anii 1981-1982 s-au mai defrişat încă 38 de ha pădure şi s-au amenajat livezi cu pomi fructiferi.
ICAS a decis în 1981 ca Pădurea Comorova să fie încadrată ca pădure de protecție și pădure în jurul stațiunilor balneo-climaterice de interes republican. Cu acest statut a fost preluată în administrare de Regia Patrimoniului de Stat, prin structura locala a acesteia Întreprinderea Agroindustriala Neptun. Se întâmpla în 1990.
În anul 1992 a fost emisă Hotărârea de Guvern 113/1992 prin care Întreprinderea Agroindustriala Neptun a fost transformată în OLIMPUS SA Mangalia. Patru ani mai târziu, în anul 1996, a defrişat 25 ha de pădure. Suprafaţă care nu a mai fost împădurită. Astfel au rămas 519 ha de pădure.
„În loc să o treacă din nou în fondul forestier naţional, dată fiind și valoarea ştiinţifică a acestei păduri, Guvernul prin HG nr.647/25.09.1998, a trecut suprafaţa de 519 ha în administrarea Consiliului Local Mangalia cu destinația de parc municipal”, se menționează într-un raport al Curții de Conturi a României.
Combinații locale cu Pădurea Gomorova
După apariția Legii nr.213/1998, Pădurea Comorova a fost trecută în proprietatea publică a Municipiului Mangalia. Apoi, prin Hotărârea Consiliului local Mangalia nr.136/28.11.2000, suprafața de 298,76 ha din pădurea Comorova a fost trecută din proprietate publică în proprietate privată a orașului. Întreaga operațiune a avut ca scop emiterea unei noi Hotărâri de Consiliu Local, 107/24.04.2003, prin care „se aprobă folosirea definitivă sau temporară a terenurilor forestiere (din pădurea Comorova) în suprafaţă de 431,70 ha în alte scopuri decât silvice (…) pentru extinderea intravilanului municipiului Mangalia”.
„Faptul că această pădure nu a fost inclusă ulterior nici în ariile protejate şi nici în siturile NATURA 2000, denotă complicitatea cu interesele imobiliare din zonă”, susțin inspectorii de la Curtea de Conturi.
Afaceri imobiliare în Pădurea Comorova
Pădurea Comorova mai avea doar 395,25 hectare în anul 2012. „Chiar dacă în prezent această suprafață de pădure nu este concesionată, neexistând proiecte de construcții pentru obiective turistice, parcuri, etc. sau litigii, rămânerea în proprietatea privată a Municipiului Mangalia și în afara regimului silvic va conduce inevitabil la distrugerea ei în totalitate”, se menționează în raportul Curții de Conturi.
Cum s-a redus suprafața pădurii Comorova de la 855 hectare la 395,25 hectare? Aflăm tot din raportul Curții de Conturi: „a căzut victima unor afaceri imobiliare veroase prin vânzări și revânzări succesive de terenuri/loturi împădurite între persoane juridice și persoane fizice sau între persoane fizice, fiecare urmărind să obțină un beneficiu de pe urma tranzacțiilor cu terenuri forestiere”, în perioada 2000-2005.
De exemplu, Primăria Mangalia, la data de 8.02.2003 a vândut către o societate comercială suprafața de 8,5 ha pădure cu suma de 1,8 milioane lei plătibili în 4 rate. Un an mai târziu, societatea comercială a revândut terenul unei persoane fizice cu suma de 2,2 milioane lei. Persoana fizică nu a stat prea mult pe gânduri și 5 luni mai târziu a revândut terenul unei societăți de investiții imobiliare cu 29,8 milioane lei.
