Apele Române au trimis în zonă o comisie pentru a investiga fenomenul. Dar și pentru a recolta probe în vederea stabilirii cauzelor și pentru a stabili măsurile necesare în aceste condiții. La fața locului se află și comisari de la Garda de Mediu Suceava.

Sursa poluării: fosta platformă minieră Isipoaia

Poluarea cu ape de mină a râului Bistrița a afectat județele Suceva și Neamț. Ministerul Mediului a dat asigurări că nu sunt pești morți și nici sănătatea publică nu este în pericol. Anunțul a fost făcut după ce ministrul Tancoz Barna a convocat, duminică după-amiază, Comitetul ministerial pentru situaţii de urgenţă (CMSU). Şedinţa a avut loc ca urmare a producerii fenomenului de poluare observat pe râul Bistriţa, în cursul serii de 13.05.2023, pe raza oraşului Broşteni, în zona localităţii Holda. Râul Bistrița avea acolo o culoare cărămizie, specifică poluarii cu ape de mină.

În urma verificărilor efectuate de angajații de la Sistemul de Gospodărire a Apelor din zona Broşteni, s-a constatat că sursa de poluare este fosta platformă minieră Isipoaia. Din incinta fostei platforme se scurg ape de coloratură cărămizie.

„Rezultatele analizelor de astăzi, 14.05.2023, arată faptul că sunt depăşiri ale indicatorilor de calitate pentru fier, zinc şi cupru, pe o distanţă de circa 7 km în aval. Nu a fost semnalată mortalitate piscicolă. Experţii ANAR au informat că poluarea provine de la prăbuşirea, în subteran, a unor foste lucrări miniere, care a condus la evacuarea unor debite de apă de aproximativ 38 l/s”, a anunțat ministerul Mediului.

Analizele de laborator nu indică o poluare cu metale grele, însă concentraţia de fier crescută determină aspectul roşiatic al apei.

Poluarea cu ape de mină, diluată de debitul râului Bistrița

Apele Române au anunțat că nivelul crescut al debitului râului Bistrita asigură diluţia. Au fost anunţaţi reprezentanţii Hidroelectrica pentru a prelua o parte şi în Izvorul Muntelui”, potrivit Apelor Române. Instituţia precizează că, pentru alimentarea cu apă a localităţilor din aval, nu se utilizează surse de apă de suprafaţă.

„Concentraţiile mari de metale determinate în apele de mină, cât şi debitul mare al evacuării au condus la poluarea râului Bistriţa, calitatea apei râului degradându-se de la clasa a III-a de calitate în amonte, la clasa a V-a de calitate în aval de confluenţa de apele de mină. Calitatea apei râului Bistriţa se menţine în clasa a V-a şi la 1,5 Km în aval de sursa de poluare, clasă dată de indicatorul fier. La aproximativ 5 Km aval de sursa de poluare, calitatea râului Bistriţa se îmbunătăţeşte, din buletinul de analize rezultând că acesta are clasa a IV-a de calitate, deoarece concentraţiile de metale analizate au scăzut”, potrivit Apelor Române.

Articolul Poluarea cu ape de mină a râului Bistrița: depăşiri ale concentraţiilor de fier, zinc şi cupru apare prima dată în Gazeta Bucurestilor.

Țările cu venituri mici și medii suferă cel mai mult, datorită dependenței lor față de combustibilii fosili folosiți pentru dezvoltarea economică.

Particulele și gazele dăunează sănătății

Organizația Mondială a Sănătății atrage atenția că poluarea aerului este la fel de periculoasă ca fumatul și alimentația nesănătoasă. În acest sens îi îndeamnă pe reprezentanții celor 194 de state membre să reducă emisiile de CO2 și să ia măsuri privind schimbările climatice, înaintea summitului COP26 din noiembrie.

Deceniu după deceniu, limitele pentru ceea ce este considerat o cantitate sigură de poluare sunt reduse. Nu este o știre pentru persoanele care suferă de probleme cardiace și pulmonare că particulele și gazele toxice pot dăuna oamenilor la niveluri mult mai scăzute decât se credea anterior.

Poluarea provine de la gazele de eșapament și din încălzirea centrală cu gaz. Dar particulele dăunătoare sunt eliberate în aer și în alte moduri sau se formează în aer ca reacție cu alte substanțe chimice.

Particulele PM 2.5 și PM 10s

Problema este că poluare cu particule minuscule afectează respirația, respectiv plămânii. Acest tip de poluare este greu de oprit. Sursele de particule includ vopsele, lichide de curățare și solvenți. La acestea se adaugă particulele de la anvelopele mașinilor, rezultate în urma rulării și frânării. Ceea ce înseamnă că nici mașinile electrice nu pot oferi o soluție perfectă.

Câți oameni știu că nămolul de la fermă degajă și gaze care contribuie la decesele din orașe? De aceea, noul sfat este atât de provocator pentru guverne. Dacă locuiți într-un oraș, este foarte greu să scapi de poluare, oricât ai încerca. Noile linii directoare, lansate miercuri, reduc la jumătate maximul recomandat pentru expunerea la particule minuscule numite PM2.5.

Acestea sunt produse prin arderea combustibililor pentru generarea de energie electrică, încălzirea casnică și motoarele vehiculelor.

„Aproape 80% din decesele legate de PM2.5 ar putea fi evitate în lume dacă nivelurile actuale de poluare a aerului ar fi reduse la cele propuse în ghidul actualizat”, atrage atenția OMS. Organizație care recomandă reducerea cu 25% a limitei recomandate pentru o altă clasă de microparticule, cunoscută sub numele de PM10s. Alți poluanți selectați în liniile directoare includ ozonul, dioxidul de azot, dioxidul de sulf și monoxidul de carbon.

Poluarea aerului este legată de afecțiuni precum boli de inimă și accidente vasculare cerebrale. La copii, poate reduce creșterea pulmonară și poate provoca astm agravat.

„Îmbunătățirea calității aerului poate spori eforturile de atenuare a schimbărilor climatice, în timp ce reducerea emisiilor va îmbunătăți la rândul său calitatea aerului”, spune OMS.

Articolul Poluarea aerului este la fel de periculoasă ca fumatul și alimentația nesănătoasă apare prima dată în Gazeta Bucurestilor.

Prima amendă de 50.000 lei a fost dată în urma incendiului de pe platforma Petromidia care s-a soldat cu moartea a trei persoane. Garda de Mediu Constanța a dat ameda pentru că nu s-au respectat prevederile legale privind controlul asupra pericolelor de accident major în care sunt implicate substanţe periculoase.

Controale după două săptămâni

Localnicii din localitatea Năvodari, din județul Constanța, au depus mai multe plângeri la Garda de Mediu pentru poluarea generată de activitatea de pe platforma Petromidia. Plângerile au fost depuse în perioada 13-20 iulie 2021, dar comisarii Gărzii de Mediu Constanța au verificat reclamațiile de abia după două săptămâni.

Pe 3 august 2021, Garda de Mediu Constanța a anunțat că „pentru solutionarea unor petitii transmise instituției noastre în perioada 13.07.2021-20.07.2021 de către cetățenii din Năvodari, comisarii Gărzii Naționale de Mediu Comisariatul Județean Constanța au efectuat verificări pe platforma industrială Petromidia unde se desfășurau în lucrări de revizie – curatare instalații rafinare ca urmare a incidentului produs în data de 02.07.2021. S-a constatat ca în timpul efectuării lucrărilor de reparații/revizie nu s-au luat măsurile necesare pentru prevenirea poluării, iar pentru neconformitatile constatate s-a aplicat sancțiune contravențională, conform prevederilor Legii 278/2013 privind emisiile industriale, art. 11, litera a în valoare de 100.000 lei”.

Rompetrol, amendată cu 50.000 de lei de Garda de Mediu

Rafinăria Petromidia, deținută de compania Rompetrol, a mai fost amendată cu 50.000 lei în urmă cu aproximativ o lună de zile. Atunci, comisarii Gărzii de Mediu Constanța au declanșat un control în urma exploziei urmate de un incendiu pe platforma Petromidia. În urma incidentului și-au pierdut viața trei persoane.

„În data de 2 iulie, pe platforma Petromidia – Uzina Rafinărie s-a produs un accident la una dintre instalaţii, constând într-un incendiu, generat de o explozie la un echipament. Incendiul s-a manifestat violent, cu flacără puternică şi degajări mari de fum negru. Din momentul producerii incidentului, au fost luate măsuri de oprire controlată a tuturor instalaţiilor tehnologice, în prezent activitatea de producţie fiind suspendată temporar. În timpul evenimentului, o persoană a decedat, iar 4 persoane au fost rănite. Având în vedere acest fapt, conform prevederilor Legii nr. 59/2016, accidentul se încadrează drept accident major”. Ulterior au mai murit două persoane rănite în urma incendiului.

La aproximativ două săptămâni de la incediu, Garda de Mediu Constanța a finalizat acţiunea de verificare a respectării prevederilor legale din punct de vedere al mediului și s-a constatat că nu au fost respectate prevederile legale privind controlul asupra pericolelor de accident major în care sunt implicate substanţe periculoase. Din acest motiv, a fost aplicată o sancţiune contravenţională cu amendă în valoare de 50.000 lei.

Articolul Rafinăria Rompetrol de la Petromidia, amendă de 100.000 lei de la Garda de Mediu apare prima dată în Gazeta Bucurestilor.

Autoritățile arădene sunt în alertă după ce groapa de gunoi a municipiului Arad a luat din nou foc. De data aceasta focul s-a întins pe o suprafață de aproximativ 2000 de metri pătrați. George Pleșca, purtător de cuvânt al Inspectoratului pentru Situații de Urgență Arad, a transmis că pompierii intervin în acest moment cu 3 autospeciale, un ofițer și 10 subofițeri. Aceștia sunt sprijiniți și de zece angajați ai operatorului economic care administrează groapa de gunoi.

Pompierii au solicitat mai multe camioane cu pământ pentru a acoperi zonele stinse, ca focarele subterane să nu se reaprindă. Purtătorul de cuvânt al ISU Arad, George Pleşca, a avertizat că „problema mare este vântul deosebit de puternic”.

„Este o intervenţie dificilă şi din cauza înălţimii deosebite a gropii şi a faptului că apa intră greu printre gunoaie, noi stingem la suprafaţă, dar focul se reaprinde din nou”, a declarat oficialul ISU Arad. Deocamdată nu se cunoaşte cauza incendiului, dar se ia in calcul posbilitatea autoaprinderii din cauza temperaturilor ridicate.

În noaptea de 28-29 iulie, pompierii arădeni au intervenit cu mai multe autospeciale pentru stingerea unui incendiu izbucnit la groapa de gunoi a orașului, de lângă CET Arad. Au luptat cu flăcările timp de 5 ore, iar acum aceștia intervin din nou, la ceea ce pare a fi un incendiu de proporții mai mari.

Articolul Groapa de gunoi a municipiului Arad a luat foc de două ori în două zile apare prima dată în Gazeta Bucurestilor.

Organizaţiile Agent Green şi VGT din Austria condamnă uciderea ursului brun Arthur de către vânătorul de trofee, prinţul austriac Emanuel de Liechtenstein. Ecologiştii susţin că este vorba despre braconaj şi că animalul împuşcat este probabil cel mai mare din Uniunea Europeană. În timp ce, ministrul Mediului Tanczos Barna, a anunțat că a demarat un control, dar nu înainte de a da vina pe urșii care creează probleme.

Pretextul pentru vânătoarea la urs

Localnicii din comuna Ojdula, din județul Covasna, au reclamat că o ursoaică cu trei pui ar fi cauzat pagube în mai multe gospodării. În ianuarie 2021, unul dintre păgubiți a cerut Asociației de Vânătoare Botos, din Ojdula, să împuște ursoaica care i-a provocat pagube în vara anului 2020. Dar vânătoarea la urs este interzisă prin lege de patru ani în România. Motiv pentru care președintele asociației, Marcos Barna, a solicitat o aprobare specială pentru a vâna ursoaica. Documentul în baza căruia Ministerul Mediului a dat derogare pentru împușcarea ursoaicei a fost semnat de Gheorghe Neagu, directorul Agenției pentru Protecția Mediului Covasna.

Pe scurt, localnicii din Ojdula au cerut în primăvara acestui an să fie vânată ursoaica care le-a creat probleme în vara anului trecut. Acesta a fost pretextul pentru a se organiza o partidă de vânătoare pentru prințul Emanuel de Liechtenstein.

Ursul Arthur a fost ucis ilegal în urma unei acțiuni de braconaj

Prințul Emanuel de Liechtenstein nu a vânat ursoaica pentru care s-a primit derogare de la Ministerul Mediului, însă a ucis un urs brun, botezat Arthur, care trăia în adâncul pădurii și care nu venise niciodată în apropierea localităților. Ursul Arthur a fost observat vreme de mai mulți ani de rangerul Agent Green din zona respectivă și era recunoscut ca fiind un exemplar sălbatic și neobișnuit cu prezența omului și sursele de hrană oferite de acesta. Habitatul său era aria protejată Natura 2000 Oituz-Ojdula ROSCI0130.

Președintele Agent Green, Gabriel Păun, susține că ursul Arthur avea în jur de 17 ani și a fost cel mai mare urs observat în România și probabil cel mai mare care trăia în Uniunea Europeană. „Măsurătorile cadavrului indică că Arthur avea 593 de puncte din 600 care reprezintă maximum posibil în industria vânătorii de trofee. (…) Mă întreb cum a putut prințul să confunde o femelă cu pui care vine la sat cu cel mai mare mascul care exista în adâncul pădurii. Este clar că prințul nu a venit să rezolve problema localnicilor ci să omoare ursul și să își ducă acasă cel mai mare trofeu pentru a-l agăța pe perete. Avem de a face cu o partidă de braconaj, de vreme ce au împușcat ursul greșit”, a mai spus Gabriel Păun.

Ann-Kathrin Freude: „Este o rușine pentru Austria”

Ann-Kathrin Freude, coordonator de campanii al Verein Gegen Tierfabriken, o organizație pentru drepturile animalelor din Austria, consideră că „este o rușine pentru Austria, faptul că Prințul Emanuel a abuzat de o derogare pentru a ucide acest superb urs doar pentru a bifa o nouă lovitură pe lista sa de trofee.”

Unchiul prințului Emanuel, prințul Nikolaus de Liechtenstein i-a înmânat președintelui României, Klaus Iohannis, Premiul European Coudenhove-Kalergi pentru anul 2020. „Sunt onorat să primesc astăzi Premiul European Coudenhove-Kalergi pentru anul 2020, pe care mi l-a înmânat Alteța Sa, Prințul Nikolaus von Liechtenstein, în prezența unui bun prieten al României, președintele PPE, Donald Tusk”, spunea președintele Klaus Iohannis într-o postare pe facebook.  

Ursul brun este protejat la nivel UE

Ursul brun este o specie strict protejată de legislația UE și de Convenția de la Berna. Derogările sunt excepții care se dau în cazuri extreme de la caz la caz, după o evaluare amănunțită a situației, iar metoda letală este ultima soluție atunci când alternativele (inclusiv relocarea) au eșuat, iar ursul problemă pune în pericol vieți omenești și gospodării.  Comisia Euopeană a aprobat Statelor Membre buget pentru a compensa imediat și just orice fermier care suferă pagube pe propriul teren sau în zone unde au contract pentru a practica agricultura.

România a încălcat în mod consecvent legislația comunitară în domeniu de când a intrat în UE prin stabilirea cotelor de recoltare și de derogare fără a implementa vreodată măsuri de coexistență și coadaptare. Mai presus de toate, România nu și-a măsurat niciodată populația de urși prin metode științifice care include probe de ADN.

Măsurătorile realizate până acum s-au bazat doar pe observații directe ale reprezentanților fondurilor de vânătoare. O astfel de metodologie a permis numărarea aceluiași urs de multiple ori într-o singură zi și în consecință nu s-a știut niciodată câți urși au fost în România.

În cazul lui Arthur, este posibil că ursul s-a deplasat sute de kilometri de vara trecută de când fermierul Berszan Gheorghe a raportat că o ursoaică i-ar fi făcut pagubă și până în ianuarie când s-a hotărât să ceară asociației de vânătoare să împuște animalul. Întreaga documentație subsecventă necesară legalizării aparente a partidei de vânătoare pentru prinț a fost realizată în mare grabă, consideră Agent Green.

Articolul Ursul Arthur a fost ucis ilegal de prințul austriac Emanuel de Liechtenstein apare prima dată în Gazeta Bucurestilor.

Curtea de Conturi a României a explicat într-un raport că Pădurea Comorova a fost „victima” unor afaceri imobiliare controversate. De exemplu, Primăria Mangalia, sub conducerea primarului Zanfir Iorguș, a vândut 8,5 hectare de pădure cu 1,8 milioane lei unei firme private. Se întâmpla pe 8 februarie 2003. Un an mai târziu terenul a fost revândut unei persoane fizice cu 2,2 milioane lei. Apoi, la cinci luni de la tranzacție, persoana fizică a vândut terenul cu 29,8 milioane lei. Aceasta e doar una dintre afacerile păguboase pentru statul român a cărei victimă a fost Pădurea Comorova.

Pădurea Comorova, sub patronajul Regelui Carol I

Pădurea Comorova, singura pădure de pe litoralul românesc al Mării Negre, a fost creată prin eforturile de 20 de ani (1890-1910) ale silvicultorilor. Totul sub patronajul regelui Carol I și din banii statului. Totodată, este cea mai importantă pădure din punct de vedere ştiinţific de pe întreg litoralul românesc. Pădurea Comorova avea inițial o suprafață de 855 hectare și a fost administrată în perioada 1890 – 1971 de Academia Română (1890-1930), Casa Autonomă a Pădurilor Statului (1930-1933), Institutul de Cercetări și Amenajări Silvice ICAS până în 1948, apoi a trecut la Regionala de Exploatăro Forestiere București până în 1963. A revenit în administrarea ICAS până în 1971. 

Pădurea Comorova, hăcuită pentru turism

Regimul comunist a defrișat o suprafață de 259 hectare de pădure pentru construcția stațiunilor Olimp, Neptun și Jupiter. S-a întâmplat în perioada 1967-1968, perioadă în care suprafața de pădure defrișată a fost scoasă din fondul forestier. După anul 1971, din dispoziţia conducerii Oficiului Economic Carpaţi s-au defrișat 39 ha de pădure pe care s-au amenajat 26 ha viță de vie și 13 ha cu sere, iar în anii 1981-1982 s-au mai defrişat încă 38 de ha pădure şi s-au amenajat livezi cu pomi fructiferi.

ICAS a decis în 1981 ca Pădurea Comorova să fie încadrată ca pădure de protecție și pădure în jurul stațiunilor balneo-climaterice de interes republican. Cu acest statut a fost preluată în administrare de Regia Patrimoniului de Stat, prin structura locala a acesteia Întreprinderea Agroindustriala Neptun. Se întâmpla în 1990.

În anul 1992 a fost emisă Hotărârea de Guvern 113/1992 prin care Întreprinderea Agroindustriala Neptun a fost transformată în OLIMPUS SA Mangalia. Patru ani mai târziu, în anul 1996, a defrişat 25 ha de pădure. Suprafaţă care nu a mai fost împădurită. Astfel au rămas 519 ha de pădure.

„În loc să o treacă din nou în fondul forestier naţional, dată fiind și valoarea ştiinţifică a acestei păduri, Guvernul prin HG nr.647/25.09.1998, a trecut suprafaţa de 519 ha în administrarea Consiliului Local Mangalia cu destinația de parc municipal”, se menționează într-un raport al Curții de Conturi a României.

Combinații locale cu Pădurea Gomorova

După apariția Legii nr.213/1998, Pădurea Comorova a fost trecută în proprietatea publică a Municipiului Mangalia. Apoi, prin Hotărârea Consiliului local Mangalia nr.136/28.11.2000, suprafața de 298,76 ha din pădurea Comorova a fost trecută din proprietate publică în proprietate privată a orașului. Întreaga operațiune a avut ca scop emiterea unei noi Hotărâri de Consiliu Local, 107/24.04.2003, prin care „se aprobă folosirea definitivă sau temporară a terenurilor forestiere (din pădurea Comorova) în suprafaţă de 431,70 ha în alte scopuri decât silvice (…) pentru extinderea intravilanului municipiului Mangalia”.

„Faptul că această pădure nu a fost inclusă ulterior nici în ariile protejate şi nici în siturile NATURA 2000, denotă complicitatea cu interesele imobiliare din zonă”, susțin inspectorii de la Curtea de Conturi.

Afaceri imobiliare în Pădurea Comorova

Pădurea Comorova mai avea doar 395,25 hectare în anul 2012. „Chiar dacă în prezent această suprafață de pădure nu este concesionată, neexistând proiecte de construcții pentru obiective turistice, parcuri, etc. sau litigii, rămânerea în proprietatea privată a Municipiului Mangalia și în afara regimului silvic va conduce inevitabil la distrugerea ei în totalitate”, se menționează în raportul Curții de Conturi.

Cum s-a redus suprafața pădurii Comorova de la 855 hectare la 395,25 hectare? Aflăm tot din raportul Curții de Conturi: „a căzut victima unor afaceri imobiliare  veroase prin vânzări și revânzări succesive de terenuri/loturi împădurite între persoane juridice și persoane fizice sau între persoane fizice, fiecare urmărind să obțină un beneficiu de pe urma tranzacțiilor cu terenuri forestiere”, în perioada 2000-2005.

De exemplu, Primăria Mangalia, la data de 8.02.2003 a vândut către o societate comercială suprafața de 8,5 ha pădure cu suma de 1,8 milioane lei plătibili în 4 rate. Un an mai târziu, societatea comercială a revândut terenul unei persoane fizice cu suma de 2,2 milioane lei. Persoana fizică nu a stat prea mult pe gânduri și 5 luni mai târziu a revândut terenul unei societăți de investiții imobiliare cu 29,8 milioane lei.

Articolul Pădurea Comorova, aflată sub patronajul Regelui Carol I, hăcuită pentru proiecte imobiliare apare prima dată în Gazeta Bucurestilor.