RelatedPosts
Cascada Buciaș, monument al naturii, este ascunsă în Rezervația Naturală Buciaș, în apropriere de comuna Mănăstirea Cașin. Mai puțin cunoscută în România, cascada are cea mai mare cădere naturală de apă din județul Bacău.
Pădurile din Rezervația Naturală Buciaș adăpostesc 24 de specii de mamifere și 58 de specii de păsări, dar și cinci familii de reptile. Rezervația Naturală Buciaș este singura zonă din județul Bacău în care capra neagră s-a instalat natural.
Pădurile din prima linie a frontului
Rezervația Naturală Buciaș, aflată pe teritoriul comunei Mănăstirea Cașin, se evidențiază prin frumusețea peisagistică deosebită a cursului inferior al pârâului Buciaș. Duritatea și masivitatea rocilor împreună cu panta mare a versanților au favorizat crearea unei văi de tip chei. Rezervația Naturală Buciaș a fost declarată arie natural protejată de interes național în anul 2004.
În timpul primului Război Mondial, în perioada 1916-1918, pădurile din Buciaș se aflau chiar pe linia frontului Mărăști, Mărăsești și Oituz. Atunci Armata Română făcea parte din Antanta, un bloc politico-militar, aflată în război cu Puterile Centrale. În prima bătălie de la Oituz, generalul Eremia Grigorescu a lansat lozinca „Pe aici nu se trece”. Cea de-a treia bătălie de la Oituz s-a desfășurat pe axele principale ale văilor Slănicului, Oituzului și Cașinului.
„Din cauza luptelor, pădurile au fost vătămate şi brăcuite puternic”, se menționează în planul de management al Rezervației Naturale Buciaș
În august 1946, o mare parte din pădurile din rezervație au ars în urma unui incendiu puternic. Incendiul a distrus pădurile şi Plantaţiile de pe Măgura Caşinului, dar şi pe cele de pe văile pâraielor Hărăncelul Mare şi Mic.
24 de specii de mamifere și 58 de specii de păsări
Rezervația Naturală Buciaș se întinde pe o suprafață de 471 de hectare, toate aflate în proprietatea statului român. În pădurile din rezervație se regăsesc 24 de specii de mamifere. Dar specifice sunt jderul – Martes Martes, vidra – Lutra Lutra, lupul cenușiu – Canis lupus, cerbul carpatin – Cervus elephas și ursul brun – Ursus arctos. Printre cele 24 de specii mai regăsim râsul, pisica sălbatică, capra neagră, mistreți și vulpi.
Păsările sunt cea mai numeroasă clasă de vertebrate, fiind identificate 58 specii. Cele mai reprezentative sunt bufnița – Buba buba, pescărelul negru – Cinclus cinclus, codobatură -Motaciela cinerea şi mierla gulerată – Turdus tarqatus.
Șarpele lui Esculap
Specialiștii au identicat cinci specii de reptile. Vipera comună, cu denumirea vipera berus, este cea mai des întâlnită. Dar în pădurile din rezervație se poate întâlni năpârca – Anguis fragilis, cunoscut sub numele șopârla apodă sau șarpele de sticlă. Năpârca are o culoare brun – cafenie cu aspect lustruit care dă o senzație de fragilitate. Masculii au pe spate puncte fine albastre. Partea ventrală la ambele sexe este cenușie. Specia este ovovivipară, adică femela poartă ouăle până la eclozare dar fără ca puii să aibă legături placentare cu mama.
O altă reptilă care se adăpostește în rezervație este șarpele lui Esculap – Elaphe longissimi. Șarpele lui Esculap este un șarpe neveninos din familia colubride răspândit în centrul și sudul Europei, în jurul Mării Caspice, în Turcia, Armenia, Caucaz. În România trăiește în toate provinciile țării, acolo unde găsește condiții favorabile de trai și este ocrotit prin lege.
Șopârla de camp – Lacerta agillis și șopârla de munte – Lacerta vivipara sunt alte două reptile pe care le regăsim în Rezervația Naturală Buciaș.
Șapte specii de amfibieni
Amfibienii din Rezervația Naturală Buciaș sunt reprezentați de șapte specii. Aici găsim broasca buhai de baltă cu burta galbenă – Bombina variegata, salamandra – Salamandra salamandra şi triton cu creastă – Triturus vulgaris. Cei mai frecvenţi peşti sunt zgăvoaca – Cottus gobia, boiștean – Phoximus phoximus – boiştean şi păstrăv – Salma trutta.
Cum se ajunge la Cascada Buciaș?
Pârâul Buciaș își adună apele din afluenții Ghiu, Fata Moartă, Hărăncelul Mare și Hărăncelul Mic. Toate aceste pâraie din Rezervația Naturală Buciaș sunt ape curgătoare nepoluate, adulate de peștii din familia salmonidelor. Cascada Buciaș, o superbă cascadă în trepte, s-a format pe cursul pârâului Buciaș, afluent al Râului Cașin. Are o înălțime de aproximativ 15 metri și este cea mai mare cădere de apă din județul Bacău. În amonte, pârâul Buciaș are o altă cascadă, mai puțin cunoscută, denumită Cascada Fata Moartă.
Cascada Buciaș este situată în cadrul Rezervatiei Naturale Bucias, în apropriere de Mănăstirea Cașin, la 25 de km de orașul Onești. Drumul spre cascadă se făcea până în urmă cu 20 de ani pe cale ferată. Regele Ferdinand a dat ordin pentru construirea unei căi ferate prin actuala rezervație și deservea exploatarea forestieră din zonă. Calea ferată putea fi exploatată din punct de vedere turistic, prin transformarea ei în mocăniță, la fel ca în alte zone pitorești din țară. Dar, calea ferată a fost scoasă bucată cu bucată și a dispărut în neant.
Acum, drumul spre cascadă începe din satul Scutaru, situat la aproximativ 5 kilometri de Mănăstirea Cașin. De la sat se ajunge la Cabana Buciaș. Apoi, după 30 de minute de mers pe drumul forestier se ajunge la Cascada Buciaș. Drumul poate fi parcurs cu mașina.
