RelatedPosts
Germania a recunoscut genocidul din Namibia, din perioada 1904-1908, în urma căruia au fost uciși aproximativ 65.000 din cei 80.000 de etnici Herero și cel puțin 10.000 din cei 20.000 de etnici Nama.
Acordul de reconciliere cu Namibia a fost aprobat după cinci ani de negocieri. Prin acest acord Germania și-a asumat că va investi în următorii 30 de ani în proiecte de dezvoltare și reconstrucție o sumă de 1,1 miliarde euro.
Crimele din colonia germană Namibia
Namibia, unul din principalii furnizori de diamante din vestu Africii, a fost colonie germane între anii 1884 și 1915. În perioada 1904 – 1908, în fosta colonie germană trupele Reich-ului german, conduse de Lothar von Trotha, au pus stăpânire pe etnicii Hereri și Nama. Conflictul a fost declanșat după ce armata germană a început confiscarea pământurilor și a vitelor deținute de populația Herero și Nama, din colonia Namibia. Lothar von Trotha a ordonat exterminarea populației.
Supraviețuitorii au fost deportați în deșert și ulterior au fost plasați în lagăre de concentrare unde au fost exploatați pentru muncă. Mulți dintre namibieni au murit de boli, epuizare și foamete, au unii supuși exploatării sexuale și folosiți drept cobia pentru experimentele medicale.
Istoricii susțin că în această perioadă au fost uciși cu brutalitate aproximativ 65.000 din cei 80.000 de etnici Herero și cel puțin 10.000 din cei 20.000 de etnici Nama. Atrocitățile comise au fost descrise de istorici drept „genocidul uitat” de la începutul secolului al XX-lea, în ceea ce era cunoscut atunci ca Africa de Sud-Vest germană.
Despăgubirile nu sunt suficiente
Germania a recunoscut anterior atrocitățile din Namibia, dar atunci a refuzat să plătească despăgubiri. În 2018, a repatriat câteva rămășițe umane în Namibia, care au fost folosite în cercetări medicale prin care se încerca demonstarea superiorității rasei albe. De abia acum, echipele de negociatori din cele două state s-au înțeles asupra termenilor din Acordul de reconciliere care urmează să fie ratificat de parlamentul fiecărei țări.
La finalul negocierilor anunțate în cursul zilei de vineri, 28 mai 2021, ministrul de Externe al Germanie, Heiko Maas, a atras atenția că acordul de reconciliere nu înseamnă că acest capitol întunecat al istoriei germane va fi uitat. Este însă „un pas important de clarificare a crimelor și de creare a unui viitor comun”.
El a mai declarat că țara sa își cere iertare Namibiei și descendenților victimelor, dar activiștii din Namibia susțin că ajutorul financiar pe care urmează să îl acorde Germania nu este suficient pentru a aborda suferința provocată.
Laidlaw Peringanda, activist herero și președinte al Asociației Genocidului Namibian, a declarat că oferta de ajutor pentru dezvoltare nu este suficientă.
„De fapt, nu acceptăm această ofertă, deoarece oamenii noștri au pierdut pământuri, și-au pierdut cultura și mulți dintre ei au fugit în Botswana, Africa de Sud, iar unii dintre ei au fost duși în Togo și Camerun”, a declarat Laidlaw Peringanda pentru BBC World Service .
El a insistat asupra faptului că Germania ar trebui să răscumpere pământurile ancestrale aflate în mâinile comunității vorbitoare de limbă germană, care ar fi reprezentat mai puțin de 1% din populație.
Cum vă împăcați cu victimele?
Jürgen Zimmerer, profesor de istorie globală la Universitatea din Hamburg, a declarat pentru BBC World Service că un număr mare de descendenți ai victimelor genocidului s-au simțit excluși din negocieri.
„Aceasta este destul de o problemă dacă scopul este reconcilierea. Cum vă împăcați cu victimele dacă victimele se simt lăsate în afara întregului proces?”
Tim Whewell, care a scris pentru BBC la începutul acestui an despre negocieri, a declarat că discuțiile au fost primele de acest fel ale unei foste puteri coloniale.
El a scris că mulți Herero și Nama care trăiesc în zone supraaglomerate sau așezări informale sperau că afacerea va contribui la restabilirea accesului la pământ și la o parte din prosperitatea pe care o aveau strămoșii lor înainte de genocid.
