Liderii republicani din SUA au criticat în termeni duri decizia lui Donald Trump de a ataca Iranul, motiv pentru care vor cere un „vot” pentru a ține în frâu Casa Albă.

Atacul asupra Iranului a fost continuat de Israel, care a atacat mai multe „ținte” militare. Apoi a urmat o replica scurtă din partea Iranului. Armata israeliană a anunțat că a interceptat mai multe rachete iraniene, în timp ce a declanșat un alt val de atacuri aeriene în vestul Iranului.

SUA a bombardat siturile nucleare iraniene

SUA a bombardat siturile nucleare din Iran din ordinul președintelui american Donald Trump. Duminică, ora 00:50 (BST), președintele Trump a declarat că SUA a atacat trei situri nucleare din Iran: Fordo, Natanz și Isfahan.

„Am finalizat atacul nostru cu mare succes asupra a trei situri nucleare din Iran, în special Fordo, Natanz și Isfahan. (…) O încărcătură completă de bombe a fost lansată asupra sitului principal, Fordo”, a anunțat Donald Trump, adăugând că toate aeronavele implicate în atac se află „de-acum în afara spațiului aerian iranian”.

01:56: Iranul confirmă oficial că cele trei situri nucleare au fost atacate.

02:43: Prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu a emis o declarație în care a spus că „președintele Trump și Statele Unite au acționat cu multă forță”.

02:54: Șeful ONU António Guterres numește mișcarea SUA o „escaladare periculoasă”.

03:00: Donald Trump se adresează națiunii, avertizând că Iranul „trebuie acum să facă pace” sau se va confrunta cu atacuri „mult mai mari”.

05:31: Israelul declară că Iranul a lansat un nou atac.

06:00: Agenția Internațională pentru Energie Atomică declară că nu există „nicio creștere” a nivelului de radiații la instalațiile nucleare iraniene în urma atacurilor.

06:47: Armata israeliană declară că forțele sale aeriene au început un nou val de atacuri împotriva „țintelor militare” din vestul Iranului.

Nu au fost detectate urme de contaminare radioactivă

Centrul Național al Sistemului de Securitate Nucleară, parte a Organizației Iraniene pentru Energie Atomică, a anunțat că nu au fost detectate semne de contaminare radioactivă în urma atacului american asupra celor trei situri nucleare. „Nu a fost detectat niciun semn de contaminare (…) astfel încât nu există niciun pericol pentru locuitorii din jurul siturilor” de la Fordo, Natanz și Isfahan, se menționează în comunicatul Centrului, citat de France Presse.

Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) a anunțat duminică dimineața că nu a fost raportată nicio creștere a nivelurilor de radiații în urma atacului american. O parte din zona din jurul sitului nuclear Fordo a fost avariată în urma atacurilor. Instalația de îmbogățire a uraniului de la Fordo este considerată a fi una dintre cele mai importante ținte ale Israelului în actualul conflict cu Iranul.

Ministrul Abbas Araghchi: atacurile „vor avea consecințe veșnice”

Ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi, a declarat că atacurile americane asupra siturilor nucleare din Iran „vor avea consecințe veșnice”.

„Evenimentele din această dimineață sunt revoltătoare și vor avea consecințe veșnice”, a scris Araghchi pe X, denunțând „comportamentul extrem de periculos, anarhic și criminal” al Statelor Unite. „Iranul își rezervă toate opțiunile pentru a-și apăra suveranitatea, interesele și poporul”, a adăugat ministrul Abbas Araghchi, citat de France Presse.

Totodată, ministrul de Externe Abbas Araghchi a acuzat SUA de comiterea unei „încălcări grave” a Cartei ONU. Dar și a dreptului internațional și a Tratatului de neproliferare nucleară (TNP) prin atacarea a ceea ce el a descris drept „instalații nucleare pașnice”, relatează dpa.

„În conformitate cu Carta ONU și cu dispozițiile sale care permit un răspuns în legitimă apărare, Iranul își rezervă toate opțiunile pentru a-și apăra suveranitatea, interesele și poporul”, a mai spus ministrul Abbas Araghchi.

Iran a lansat 30 de rachete

Războiul dintre Israel și Iran continuă. Israelul și-a închis din nou spațiul aerian, pe fondul temerilor legate de o nouă escaladare după ce SUA a bombardat siturile nucleare iraniene. Televiziunea de stat iraniană a anunțat duminică, în jurul orei 08:15 (04:45), lansarea de noi atacuri cu rachete asupra Israelului.

Iranul a lansat 30 de rachete asupra Israelului duminică dimineață. Sirenele din Ierusalim și Tel Aviv au dat alerta cu privire la un nou atac iranian.

„Armata a identificat recent rachete lansate din Iran către teritoriul statului Israel. Sistemele de apărare sunt activate pentru a intercepta amenințarea”, a anunțat IDF într-un comunicat, îndemnând locuitorii din zonele vizate să se adăpostească. Sirenele au sunat și în nordul și centrul țării, potrivit armatei israeliene.

Articolul SUA a bombardat siturile nucleare iraniene: Fordo, Natanz și Isfahan apare prima dată în Gazeta Bucurestilor.

Televiziunea de stat iraniană a anunțat că 60 de persoane, inclusiv 20 de copii, au fost ucise în urma unui atac asupra unui bloc din Teheran. Deși nu se amploarea pagubelor din Iran, ministerul petrolului din Teheran a anunțat că depozitul de petrol Shahran a fost ținta unor atacuri israeliene.

Noapte de foc în Orientul Mijlociu

Panica s-a instalat în rândul populației din Israel și Iran după a doua noapte de foc în Orientul Mijlociu. Iranul a lansat peste 200 de rachete fiind identificate 22 de locuri de impact. O salbă de rachete iraniene a lovit Bat Yam în jurul orei 2:30 dimineața.

Una dintre rachete a lovit un bloc de locuințe. Printe ruine se văd mai multe jucării pentru copii. Purtătorul de cuvânt al poliției, Dean Elsdunne, a refuzat să ofere o cifră exactă a numărului de victime din oraș, dar a spus că „zeci” de persoane au fost rănite și că acest număr este în creștere pe măsură ce poliția lucrează pentru a localiza mai multe persoane.

Acesta a adăugat că „disciplina” insuflată israelienilor a ajutat la salvarea multor vieți. Autoritățile au cerut oamenilor să respecte multiple instrucțiuni pentru propria siguranță. „Evident, să stea aproape de adăpostul protejat, să stea în adăpostul protejat până când primește o notificare de plecare, dar și să nu împărtășească locațiile locurilor afectate”, a spus Dean Elsdunne.

Israelul a lovit 170 de ținte iraniene

De cealaltă parte, în Iran, au fost lovite inclusiv infrastructuri militare, inclusiv sediul Ministerului Apărării din Iran. „Pentru prima dată de la începutul războiului, la peste 1.500 de kilometri (932 de mile) de teritoriul israelian, Forțele Aeriene Israeliene au atacat rețele de apărare în zona Teheranului”, a anunțat IDF.

Peste 50 de avioane  israeliene au survolat Teheranul și au lovit infrastructura și țintele proiectului nuclear iranian, sub îndrumarea Direcției de Informații.

„Atacurile au vizat peste 80 de obiective, inclusiv sediul Ministerului Apărării din Iran, sediul proiectului nuclear (SPND) și alte ținte unde regimul iranian a ascuns arhiva nucleară. Ca parte a Operațiunii „Leul care se ridică”, IDF a lovit peste 170 de ținte și peste 720 de componente ale infrastructurii militare în mai puțin de trei zile”, a anunțat IDF.

Între timp, armata israeliană a emis un avertisment de evacuare pentru iranienii care locuiesc în apropierea obiectivelor militare din Iran.

„Pentru siguranța dumneavoastră, vă rugăm să evacuați imediat zonele din jurul instalațiilor și să nu vă întoarceți până la o nouă notificare. Aflarea în vecinătatea acestor zone vă pune viața în pericol”, a scris purtătorul de cuvânt al Forțelor de Apărare Israeliene (IDF), Avichay Adraee, în limba persană, într-un comunicat publicat duminică pe X.

Șapte comandanți iranieni au fost uciși

Corpul Gărzilor Revoluționare Iraniene (IRGC) a confirmat uciderea a șapte comandanți de rang înalt ai Forței Aerospațiale, inclusiv a șefului acesteia, Amir Ali Hajizadeh, în atacul israelian de vineri dimineață. GazetaBucurestilor.ro a arătat că printre cei uciși se mai află generalul Hossein Salami, șeful Gărzii Revoluționare iraniene, Mohammad Bagheri, șeful armatei, dar și Gholam Ali Rashid, șeful comandamentului de urgență al Iranului.

„Deplângem moartea a șapte dintre comandanții noștri, inclusiv a generalului de brigadă Amir Hajizadeh”, s-a menționat într-un comunicat al IRGC.

Sayyid Majid Mousavi a fost numit sâmbătă noul șef al Forței Aerospațiale a IRGC.

Articolul Noapte de foc în Orientul Mijlociu: Iranul și Israelul s-au atacat reciproc apare prima dată în Gazeta Bucurestilor.

Printre cei uciși se află generalul iranian Hossein Salami, comandantul Gărzii Revoluționare, și generalul Mohammad Bagheri, șeful Statului Major al forțelor armate iraniene. Israelienii susțin că l-au ucis și pe generalul Gholamali Rashid, comandantul adjunct al forțelor armate iraniene.

Ayatollahul Ali Khamenei a promis răzbunare. Vineri seara, Iranul a lansat sute de rachete balistice spre Israel. Au fost lovite ținte militare din Tel Aviv și Ierusalim. Au fost ucise cel puțin patru persoane, iar alte 200 au fost rănite. De cealaltă parte au fost înregistrate cel puțin 80 de decese în rândul iranienilor, inclusiv femei și copii, iar numărul răniților a sărit de 320. Între timp, prețul petrolului a crescut în ritm accelerat pe bursele internaționale.

Tensiunile între Iran și Israel au început în 1979

Conflictul dintre Israel și Iran este unul complex, de lungă durată, care a fost alimentat de factori religioși, politici, strategi și ideologi. Până în anul 1979, Iranul și Israelul aveau relații bune și cooperau din punct de vedere economic și militar. Ulterior, după venirea la putere a ayatollahului Musavi Khomeini, Iranul a rupt relațiile diplomatice cu Israelul, declarându-l „un regim sionist ilegitim” și un dușman al Islamului.

Prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu declara în 2018 că agenții secreți ai Israelului au confiscat o arhivă uriașă de documente iraniene care arătau că Tehernul a efectuat mai multe activități nucleare în secret. Replica Iranului a venit la începutul acestei luni. Agențiile de informații iraniene au anunțat că au pus mâna pe un număr mare de documente israeliene, unele legate de planurile și instalațiile nucleare ale Israelului. Oficialii Israelului nu au comentat situația.

„Deşi operaţiunea de obţinere a documentelor a avut loc cu ceva timp în urmă, volumul mare de materiale şi necesitatea transportului lor în condiţii de siguranţă în Iran au impus o restricţie a informaţiilor pentru a se asigura că acestea ajung la locurile protejate desemnate”, a anunțat PressTv, care a citat surse anonime.

Mossad a lovit în inima Iranului: șefii armatei din Iran au fost uciși

La câteva zile după acest anunț, în data de 13 iunie, Israelul a lansat un atac surpriză. Spionii israelieni au introdus rachete și au ascuns drone kamikaze pe teritoriul Iranului, într-o serie de operațiuni secrete care au pregătit terenul atacului.

 Au fost vizate mai multe instalații de îmbogățire a uraniului din Iran, de la Natanz, unde imagini din satelit au arătat distrugeri la centrala de la suprafață. Ulterior în cursul dimineții, Israelul a declarat că a distrus, de asemenea, zeci de instalații radar și lansatoare de rachete sol-aer în vestul Iranului.

Atacul a dus la uciderea mai multor generali iranieni.A fost uciși inclusiv generalul Hossein Salami, șeful Gărzii Revoluționare iraniene; Mohammad Bagheri, șeful armatei țării; Gholam Ali Rashid, șeful comandamentului de urgență al Iranului; și Amir Ali Hajizadeh, șeful forței aerospațiale a Gardienilor Revoluției.

Forțele de Apărare Israeliene (IDF) au anunțat că Ali Bakhouei Karimi, Mansour Asgari și Saeed Barji – experți în mecanică, fizică și inginerie materialelor – au fost uciși în urma atacurilor de vineri.

O noapte furtunoasă: sute de rachete iraniene lansate spre Israel

Replica Iranului nu s-a lăsat mult așteptată. A urmat o noapte furtunoasă pentru Israel, care s-a trezit cu sute de rachete îndreptate spre Tel Aviv și Ierusalim. Rachetele balistice iraniene au reușit să penetreze sistemele de apărare antiaeriană ale Israelului. O explozie puternică a fost filmată în apropierea unui complex militar care găzduiește mai multe unități ale Forțelor de Apărare Israeliene (IDF), inclusiv centrul de comandă strategică. Au fost ucise cel puțin patru persoane, dar alte zeci au fost rănite.

Cel de-al cincilea val de rachete a fost lansat de Iran sâmbătă dimineața. Dronele iraniane au fost interceptate în spațiul aerian al Iordaniei. Dar și în apropierea Mării Moarte, forțând activarea sirenelor de alertă în sudul Cisiordaniei.

Sistemele de apărare antiaeriană ale SUA, inclusiv un distrugător din Marea Mediterană, au contribuit decisiv la interceptarea rachetelor balistice iraniene lansate vineri. Washingtonul a avertizat Iranul să nu vizeze bazele americane din regiune. În replică, Teheranul a amenințat că Statele Unite vor fi considerate complice și „vor plăti un preț greu” alături de Israel. Acum, autoritățile din Israel se așteaptă din nou la o noapte furtunoasă.

Articolul O noapte furtunoasă între Iran și Israel: schimb de rachete și atacuri aeriene apare prima dată în Gazeta Bucurestilor.

Președintele american, Donald Trump, i-a reproșat președintelui Volodimir Zelenski că nu vrea să semneze acordul de pace cu Rusia, motiv pentru care nu are „respect” față de Statele Unite ale Americii. Mai mult, liderul ucrainean a fost acuzat că se joacă cu „al treilea Război Mondial”. Vicepreședintele JD Vance i-a reproșat că anul trecut a făcut campanie pentru opoziție.

Acordul pe resurse minerale urma să fie semnat la Casa Albă

Donald Trump și Vladimir Zelenski au ajuns în urmă cu două zile la un acord privind exploatarea resurselor minerale ucrainene. După îndelungi dispute publice și negocieri secrete, SUA urma să primească acces preferințial la resurse. În timp ce Ucraina voia garanții de securitate sporite.

Președintele republican Donald Trump voia acces la resurse minerale în valoare de 500 de miliarde de dolari, de patru ori mai mult decât ajutorul oferit până acum Ucrainei. Institutul Kiel pentru Economie Mondială a estimate ajutorul primit de Ucraina din partea SUA la 120 de miliarde de dolari, dar Donald Trump insită că acesta a fost de 350 de miliarde de dolari.    

Cele două state au convenit în urma negocierilor semnarea unui acord în șase puncte. De exemplu, acordul prevedea ca cele două state să înființeze un fond de investiții pentru reconstrucție, pe care urmau să-l gestioneze în comun. Ucraina urma să contribuie la fond cu 50% din veniturile viitoare din activele sale rezultate din resure minerale. Într-un final s-a convenit ca acordul SUA-Ucraina să fie semnat la Casa Albă.

Scandal între Trump și Zelenski la Casa Albă

Președintele Volodimir Zelenski a venit la Casa Albă pentru semnarea acordului privind resursele minerale. Întâlnirea s-a transformat într-un scandal între Trump și Zelenski în fața presei. Transmis live, în scandalul între Trump și Zelenski a intervenit și vicepreședintele JD Vance. Donald Trump a spus că se consideră un arbitru sau un mediator între Ucraina și Rusia pentru a ajunge la pace. În replică, Volodimir Zelenski i-a spus că nu vrea să facă nici un compromis cu „criminalul” Vladimir Putin. Scandalul între Trump și Zelenski a fost amplificat de JD Vance.

„Nu vă veți întoarce la luptă”, a spus Donald Trump, care a cerut Ucrainei să facă unele compromisuri care „nu vor fi atât de mari pe cât cred unii că va trebui să le faceți”. Vicepreședintele JD Vance i-a spus lui Zelenski că „calea către pace și către prosperitate se poate face prin diplomație”. „Asta este ceea ce face președintele Trump”, a spus JD Vance.

„Despre ce fel de diplomație, JD, vorbești? Ce vrei să spui?”, l-a întrebat nervos Zelenski. Schimbul de replici a devenit atunci vizibil tensionat. JD Vance i-a răspuns: „genul care va pune capăt distrugerii țării tale”. Vicepreședintele l-a acuzat apoi pe Zelenski că este lipsit de respect și că a provocat scandalul în fața presei americane.

Apărarea lui Vance a abordării lui Trump de a pune capăt războiului – prin deschiderea comunicărilor cu Putin și făcând eforturi pentru o încetare rapidă a focului – a fost cea care a escaladat mai întâi tensiunile cu liderul ucrainean.

JD Vance intervine în scandalul dintre Trump și Zelenski

După ce JD Vance l-a contestat pe președintele ucrainean cu privire la problemele pe care le-a avut cu armata și serviciul militar, ZelenskI a răspuns: „în timpul războiului, toată lumea are probleme, chiar și tu. Dar ai un ocean frumos și nu-l simți acum, dar îl vei simți în viitor”. Această declarație l-a înfuriat pe Donald Trump aflat între cei doi. Așa a început scandalul între Trump și Zelenki. Președintele american i-a spus răspicat: „Nu ne spune tu ce vom simți. Nu ești în situația de a dicta asta”, a urlat Donald Trump.

„Nu ai cărțile acum”, i-a spus Trump, care a continuat că Zelenski face „jocuri de noroc cu milioane de vieți”.

Acest schimb de replici poate a fost câștigat de Zelensi în aplauzele celor care au vrut să-l vadă că îl înfruntă pe Trump. Dar acest moment ar putea decide și o eră de război și pace în Europa.

Zelenski, acuzat că a făcut campanie pentru democrați

Câteva momente mai târziu, Zelenski a spus că „de la începutul războiului, am fost singuri și suntem recunoscători”. Această remarcă l-a înfuriat și mai tare pe Trump. „N-ai fost singur. Nu ați fost singuri. V-am dat – prin intermediul acestui președinte stupid – 350 de miliarde de dolari”, a spus Trump, făcând referire la Biden. A intervenit iar JD Vance care l-a acuzat pe Zelenski că a făcut anul trecu campanie pentru opoziție în timpul alegerilor din SUA. Adică, pentru democrați.

Comentariul a fost o referire la o vizită pe care Zelensky a făcut-o la o fabrică de muniții din Scranton, Pennsylvania, orașul natal al lui Joe Biden, cu doar câteva săptămâni înainte ca americanii să se îndrepte la urne la alegerile din noiembrie. Republicanii au fost revoltați de vizită, acuzându-l pe Zelenski că a transformat turneul într-un eveniment de campanie partizană în numele lui Kamala Harris.

„Te rog, crezi că dacă vei vorbi foarte tare despre război…”, a început să spună Zelensky, doar pentru ca Trump să-l întrerupă. „Nu vorbește tare”, a răspuns Trump, vizibil iritat. „Țara ta are mari probleme”. „Nu câștigi, nu câștigi asta. Ai șanse al naibii de mari să ieși bine din cauza noastră”, a continuat Trump. Volodimir Zelenski a fost nevoit să părăsească Casa Albă fără a semna acordul cu SUA.

Articolul Scandal între Trump și Zelenski la Casa Albă: „vă jucați cu al treilea Război Mondial” apare prima dată în Gazeta Bucurestilor.

Discursul vicepreședintelui american JD Vance la Conferința de Securitate de la München a marcat această schimbare de paradigmă, criticând partidele centriste europene. Merz, un transatlanticist convins, trebuie să răspundă unei provocări existențiale: poate Europa să-și apere ordinea liberală fără sprijinul SUA sau este deja prea târziu?

Cine este Friedrich Merz, următorul cancelar al Germaniei?

Cine este Friedrich Merz, cel mai probabil următorul cancelar al Germaniei, care are o afinitatea pentru Statele Unite ale Americii? A călătorit în SUA de peste 100 de ori poate și pentru că îl consideră pe fostul președinte al SUA Ronald Reagan drept unul dintre modelele sale.

Dar, așa cum Merz este pe punctul de a prelua puterea în Germania, îndrăgita sa America a devenit din prieten indispensabil la dușman. Merz și alți lideri europeni văd din ce în ce mai mult că SUA nu mai este un far – acel „oraș strălucitor pe un deal”, așa cum îi plăcea lui Reagan să-l numească – ci mai degrabă ca o altă forță care se alătură Rusiei și Chinei pentru a distruge în mod constant democrațiile lor din ce în ce mai fragile.

„Aceasta este într-adevăr schimbarea unei ere”, a spus Merz pe scenă la Conferința de Securitate de la München la începutul acestei luni, după ce vicepreședintele american JD Vance a ținut un discurs în care partidele centriste ale Europei – nu Rusia sau China – sunt cea mai mare amenințare la adresa securității europene.

„Dacă nu auzim semnalul de trezire acum”, a adăugat Friedrich Merz, „s-ar putea să fie prea târziu pentru întreaga Uniune Europeană”.

Apariția lui Vance la München va rămâne probabil în istoria europeană ca o schimbare de epocă la fel de semnificativă ca și discursul lui Vladimir Putin din 2007 la aceeași conferință, când președintele rus a declarat efectiv război ordinii liberale conduse de SUA. Acum, însăși administrația SUA este cea care întoarce spatele acestui consens.

Copilul rebel, influențat de cultura conservatoare

Născut la un deceniu după sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial în Sauerland, o regiune rurală, muntoasă a Germaniei de Vest, Merz a fost, în opinia sa, un student mai puţin spectaculos. Dar un fumător şi băutor timpuriu predispus la probleme disciplinare. În ciuda acestei tensiuni rebele, el a fost influențat de cultura conservatoare profund înrădăcinată a zonei și s-a alăturat Uniunii Creștin Democrate de centru-dreapta în timp ce era încă în liceu.

După ce a servit o scurtă perioadă în armată, Merz a mers la universitate în Bonn, pe atunci capitala Germaniei de Vest, unde a studiat dreptul.

Merz a devenit membru conservator al Parlamentului European în 1989, anul în care a căzut Zidul Berlinului. Cinci ani mai târziu, a fost ales în Bundestag-ul german, unde a dezvoltat o relație strânsă cu Wolfgang Schäuble, fermecătorul lider CDU și susținătorul ferm al integrării în Uniunea Europeană. Sub tutela lui Schäuble, Merz a crescut politic și este considerat candidatul ideal pentru funcția de cancelar.

Ascensiunea sa s-a încheiat însă în 2002, când a pierdut o luptă pentru putere cu Angela Merkel, mai centristă. Nevăzând niciun rol în CDU sub conducerea lui Merkel, Merz s-a retras din prima linie și, în plină criză financiară mondială din 2008, a publicat „Îndrăznește pentru mai mult capitalism”. Un an mai târziu, a părăsit Bundestag-ul pentru a lucra ca avocat corporativ, preluând și conducerea Atlantik-Brücke, care făcea lobby pentru relațiile transatlantice.

Îndrăgostit de Biblioteca Prezidențială Ronald Reagan

În timp ce făcea parte din Atlantik-Brücke, Merz a susținut un acord comercial UE-SUA. Celebrul parteneriat transatlantic de comerț și investiții sau TTIP – și a creat legături mai strânse cu SUA. Unul dintre locurile sale preferate din SUA, i-a spus el biografului Volker Resing, este Biblioteca Prezidențială Ronald Reagan din Simi Valley, California, unde este înmormântat fostul președinte.

Cu peste un deceniu în sectorul privat, Merz a făcut parte dintr-o serie de consilii corporative, inclusiv o perioadă de patru ani cu managerul de active american BlackRock, o perioadă pe care o consideră printre cele mai fericite din viața sa, potrivit biografului Resing, citat de politico.eu.  Merz spune că de data aceasta i-a oferit o experiență valoroasă în afara politicii, dar criticii săi îl acuză că își folosește pur și simplu conexiunile politice pentru a face lobby pentru interese puternice, devenind milionar.

Friedrich Merz, președintele CDU din 2022

Când Merkel a demisionat din funcția de lider al CDU în 2018, Merz a văzut o oportunitate de a reveni în politică. Centrismul lui Merkel și politicile generoase privind refugiații, credea Merz, au deschis flancul drept al CDU și au permis ascensiunea partidului de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD). Merz și-a propus să anuleze o mare parte din moștenirea lui Merkel și și-a propus să tragă CDU brusc spre dreapta.

Partidul, în căutarea reinventării după 16 ani de Merkel și o pierdere electorală în fața Partidului Social Democrat (SPD) al lui Olaf Scholz în 2021, l-a ales președinte la începutul anului 2022. Era la a treia încercare de a ocupa postul. „Sunt profund mișcat”, a spus Merz după vot, rezistând lacrimile.

Deși Merz și conservatorii săi au ieșit învingători în alegerile de duminică, sondajele sugerează că nu este destul de popular în rândul publicului.

Într-o țară care rămâne profund sceptică față de industria financiară, bogăția și timpul lui Merz la BlackRock, compania americană de investiții, sunt adesea privite cu suspiciune. Nu ajută la nimic faptul că Merz se deplasează în mod obișnuit prin țară cu propriul său avion bimotor, pe care îl pilotează el însuși, după ce și-a îndeplinit un vis de o viață obținându-și licența de pilot la 50 de ani.

„Friedrich Merz nu este chiar foarte iubit, dar este respectat”, a declarat Günther Oettinger, fost politician senior CDU și comisar european, pentru POLITICO la sfârșitul anului trecut.

Articolul Cine este Friedrich Merz, cel mai pro-american cancelar al Germaniei? apare prima dată în Gazeta Bucurestilor.

Președintele american Joe Biden a convocat echipa sa de securitate națională pentru a discuta despre evoluțiile tensionate din Orientul Mijlociu.

Orientul Mijlociu fierbe după uciderea liderului Ismail Haniyeh

Tensiunile în Orientul Mijlociu se intensifică pe fondul temerilor unui atac iranian asupra Israelului. Totul a plecat după asasinarea de săptămâna trecută a liderului Hamas, Ismail Haniyeh, la Teheran. La o zi după ce armata israeliană l-a ucis pe Fuad Shukur, un comandant Hezbollah, la Beirut.

Președintele american Joe Biden, aflat la final de mandat, urmează să vorbească cu regele Iordaniei Abdulahh II pentru a reduce tensiunile din zonă. Casa Albă se teme că războiului Israelului împotriva Hamas, început în octombrie, ar putea genera un conflict mai larg în Orientul Mijlociu.

Secretarul de stat Antony Blinken a discutat cu prim-ministrul irakian Mohammed Shia al-Sudani în cursul zilei de duminică. Politticianul irakian i-a spus că prevenirea conflictului este legată de oprirea agresiunii israeliene în Fâșia Gaza.

Atât Hezbollah din Liban, cât și houthii din Yemen au declarat că au lansat atacuri asupra Israelului și în alte părți, în solidaritate cu palestinienii din Gaza. În Fâșia Gaza au fost uciși aproape 40.000 de oameni și alte zeci de mii au fost răniți. Militanții Hamas au ucis 1.200 de oameni în sudul Israelului și au luat ostatici 250. Atacurile israeliene din Gaza au continuat duminică cu lovituri mortale asupra a două școli din orașul Gaza și a unui spital. În acest contex, Iranul a decis să atace Israelul.

Ministrul Israel Katz: Iranul a decis să atace Israelul

Ministrul de Externe al Israelului, Israel Katz, a anunțat că Iranul a decis să atace Israelul, conform The Jerusalem Post. Ministrul Katz a spus că informația privind atacul a primit-o de la ministrul de Externe al Ungariei, Peter Szijjarto. La rândul său, ministrul Peter Szijjarto a primit mesajul de la omologul său iranian, Ali Bagheri.

„Iranul ne-a informat că intenţionează să atace Israelul”, a declarat ministrul Israel Katz, citat de The Jerusalem Post. „Lumea ar trebui să impună Iranului un preţ pentru orice acţiune agresivă pe care o desfăşoară”, a mai spus Katz.

Publicația The Times of Israel a atras atenția că ministrul Ali Bagheri i-a convocat pe șefii misiunilor diplomatice de la Teheran pentru a le transmite intenția Iranului de a răspunde Israelului după uciderea liderului politic al mișcării islamiste Hamas Ismail Haniyeh. Iranul nu caută să escaladeze tensiunile regionale, dar consideră că trebuie să pedepsească Israelul pentru a preveni instabilitatea, a susținut purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Nasser Kanaani.

Cine este Ali Bagheri?

Ministrul de Externe Ali Bagheri a fost implicat de-a lungul anilor în negocierile privind programul nuclear al Iranului. În vârstă de 57 de ani, Ali Bagheri într-un sat aflat la nord de Teheran, într-o familie conservatoare care a contribuit la înființarea Republiciii Islamice.

Membrii familiei au avut roluri importante în Iran. Tatăl său, proeminentul cleric Mohammad-Bagher Bagheri Kani, acum în vârstă de 98 de ani, este un fost membru al parlamentului și al Adunării Experților. Acesta este organismul clerical însărcinat cu numirea unui succesor al Liderului Suprem, în vârstă de 85 de ani, ayatollahul Ali Khamenei.

Iar unchiul său, Mohammad Reza Mahdavi Kani, a fost un fost prim-ministru interimar și ministru de Interne. A condus Adunarea Experților din 2010 până la moartea sa în 2014. Fratele noului ministru de Externe, Mesbah al-Hoda Bagheri Kani, este ginerele liderului suprem ayatollahul Ali Khamenei.

Ali Bagheri Kani a studiat economia la Universitatea Imam Sadiq din Teheran. O școală care a produs mulți membri ai guvernului iranian și care era condusă de tatăl său. Și-a început cariera diplomatică la un birou regional al Ministerului Afacerilor Externe iranian. Pentru o scurtă perioadă a fost analist politic la televiziunea de stat. El a fost de multă vreme un apropiat al lui Saeed Jalili, o figură cheie ultraconservatoare din cadrul instituției, care acum deține o poziție de conducere în Consiliul Suprem de Securitate Națională (SNSC) al Iranului.

Articolul Iranul a decis să atace Israelul, anunță The Jerusalem Post apare prima dată în Gazeta Bucurestilor.

Noul președinte al Vietnamului a ținut primul său discurs în cursul zilei de sâmbătă, ocazie cu care a promis că va continua campania împotriva corupției începută de predecesorul său. Totodată, a primis că nu va face schimbări în politica externă, dar se va concentra și pe atingerea obiectivelor de dezvoltare socioeconomică ale Vietnamului.

To Lam, noul președinte al Partidului Comunist din Vietnam

To Lam, noul președinte al Vietnamului, a preluat oficial funcția de șef al Partidului Comunist. Acesta este membru al Partidului Comunist din 22 august 1981. În primul său discurs oficial s-a angajat să ducă mai departe lupta împotriva corupției începută de fostul președinte Nguyen Phu Trong.

„În perioada următoare, lupta împotriva corupției va fi continuată cu înverșunare”, a declarat To Lam într-o conferință de presă. „Personal, mă simt norocos că am multă experiență în gestionarea campaniei anticorupție din perioada în care am lucrat la ministerul Securității.”

To Lam a fost ales președinte în mai, după ce a condus în calitate de ministru al Securității o campanie amplă de anchete împotriva corupției la nivel înalt. El l-a înlocuit în funcția de mnistru pe Vo Van Thuong.

Noul președinte al Vietnamului, în vârstă de 67 de ani, și-a asumat temporar sarcinile de șef al Partidului Comunist, pe 18 iulie, cu o zi înainte de moartea lui Trong. Sâmbătă, el a spus că preia frâiele din cauza „necesității urgente de a asigura conducerea partidului”.

Partidul caută un nou președinte pentru Vietnam?

Nu era clar dacă Lam va păstra ambele posturi de top până la încheierea sesiunii legislative în 2026 sau dacă va fi ales un nou președinte. Oficialii și diplomații au spus că partidul a discutat despre numirea unui nou președinte, astfel încât Lam să se poată concentra pe postul de șef al partidului, potrivit Reuters. Discuțiile ar putea fi încă în desfășurare, a declarat sâmbătă un diplomat agenției de presă.

Dacă Lam își păstrează ambele locuri de muncă, el își poate spori puterile și poate adopta un stil de conducere mai autocrat, au spus observatorii, similar cu cel al lui Xi Jinping, care este șef al partidului și președinte de stat al Chinei. Aceasta ar fi o schimbare pentru Vietnam, care s-a angajat într-un proces decizional mai colectiv, cu liderii supuși controalelor multiple. Nu ar fi, însă, fără precedent.

Anterior, Nguyen Phu Trong a deținut ambele posturi de top timp de aproape trei ani până în aprilie 2021, după moartea unui fost președinte. Nguyen Phu Trong a murit pe 19 iulie după ce a dominat politica vietnameză începând cu anul 2011.

Articolul To Lam, noul președinte al Vietnamului, a primit funcția de șef al Partidului Comunist apare prima dată în Gazeta Bucurestilor.

Sondajele de opinie arată că partidul de extremă dreapta Rassemblement National, condus de Marine Le Pen, va câștiga alegerile. Pe locul secund se află alianța de extremă stânga Nouvel Front populaire, dominată de La France Insoumise – partid condus de Jean Luc Mélenchon. Partidul președintelui Emmanuel Macron, Renaissance, ocupă locul trei în preferințele electoratului francez.

Marine Le Pen a câștigat alegerile în Franța

Președintele Emmanuel Macron a dizolvat Adunarea Națională, adică parlamentul francez, în urma înfrângerii suferite de alianța de guvernare la alegerile europarlamentare.

„Dizolv Adunarea Naţională în această seară şi în câteva momente voi semna decretul de convocare a alegerilor legislative, care vor avea loc la 30 iunie pentru primul tur şi la 7 iulie pentru al doilea tur”, a anunțat preşedintele Emmanuel Macron pe 9 iunie 2024.

Rassemblement National (RN), partidul de extremă dreapta al lui Marine Le Pen, a câştigat alegerile europene din Franţa, cu circa 32% din voturi. Decizia pripită a președintelui Macron a fost pe placul partidului condus de Marine Le Pen. Aceasta a anunțat imediat că este gata să își excercite puterea parlamentară.

Ultimele sondaje arată că partidul lui Marine Le Pen ar putea câștiga alegerile parlamentare cu 36%. Rassemblement National ar putea obține între 250 și 280 de deputați în Adunarea Națională, acolo unde majoritatea absolută are nevoie de 289 de parlamentari.

Alianța de stânga Noul Front Popular este cotat cu 27% la capitolul intenție de vot. În urma alegerilor parlamentare ar putea obține în jur de 170 de locuri în Adunarea Națională. Marele pierzător al acestor alegeri ar putea fi tabăra prezidențială „Ensemble”. Sondajele indică o intenție de vot de doar 20%, ceea ce înseamnă între 90 și 110 locuri de deputați. Mult mai puțin față de cele 245 de locuri pe care le deține în prezent.

Avertismentul lui Emmanuel Macron

Avertismentul lui Emmanuel Macron nu s-a lăsat mult așteptat după ce a văzut ultimele intenții de vot ale francezilor. Într-o încercare disperată de a câștiga cât mai multe locuri în Adunarea Națională, Emmanuel Macron a avertizat că în cazul în care alegerile parlamentare vor fi câștigate de extrema stângă sau extrema dreaptă s-ar putea declanșa un „război civil” în Franța.

În cadrul unui interviu pentru podcastul „Generation Do It Yourself”, Macron a vorbit despre răspunsul extremei drepte la insecuritate care „reduce oamenii la religia sau originea lor” şi, prin urmare, „împinge oamenii spre războiul civil”.

Extrema stângă, condusă de incendiarul Jean-Luc Mélenchon, încurajează o formă de divizare în scopuri electorale „care, de asemenea, [promovează] războiul civil, deoarece reduce oamenii la grupul lor religios sau etnic”, a continuat Macron în cadrul podcastului, potrivit POLITICO. Avertismentul lui Emmanuel Macron a fost difuzat la câteva ore după ce RN şi-a lansat manifestul electoral. Partidul lui Marine Le Pen promite să limiteze imigraţia şi să elimine drepturile de naţionalitate pentru copiii născuţi şi crescuţi în Franţa de părinţi străini.

Articolul Avertismentul lui Emmanuel Macron îi sperie pe francezi? apare prima dată în Gazeta Bucurestilor.

Germania a suspendat serviciul militar obligatoriu începând cu 1 iulie 2011, fără să modifice Consituția, dar a fost înlocuit cu serviciu militar voluntar.

Serviciul militar obligatoriu, suspendat în 2011

Un sondaj prezentat în martie 2023 arată că 7 din 10 germani doresc ca serviciul militar obligatoriu să fie reintrodus. Mai mult, 43% din respondenți considerau că serviciul militar obligatoriu ar trebui să se aplice tuturor sexelor, în timp ce restul de 18% au spus că ar trebui să se aplice doar bărbaților. Așa cum era cazul în cadrul legii care a fost abrogată în iulie 2011. Sondajul a fost realizat de o companie multinațională, care a intervievat o mie de alegători cu drept de vot cu vârste cuprinse între 18 și 75 de ani, la nivel național.

La începutul anului, ministrul german al Apărării alimenta dezbaterea despre această problematică. Atunci considera că suspendarea serviciului militar obligatoriu a fost o greșeală. De atunci a trecut aproape un an. Boris Pistorius, ministrul german al Apărării, consideră acum că Germania trebuie să se gândească să reintroducă serviciul militar obligatoriu, relatează AFP.

„Trebuie să ne întrebăm cine trebuie să apere această ţară atunci când lucrurile devin serioase”, a declarat miercuri Boris Pistorius, în timpul unei dezbateri cu privire la buget, în Bundestag.

Germania a alocat 2% din PIB pentru Apărare

Ministrul Boris Pistorius a salutat faptul că Germania a atins pentru prima oară obiectivul NATO de a aloca minim 2% din PIB pentru Apărare. Germania a alocat însă 2,1% din PIB pentru Apărare, adică 72 de miliarde de euro. Partea cheltuielilor militare era de 5% din PIB-ul german în anii ’60, a scăzut sub 2% începând din 1990, la implozia URSS şi a ajuns la doar 1,2% în 2021.

„Acest lucru merge în direcţia bună şi este adaptat gravităţii situaţiei”, a apreciat Boris Pistorius, referindu-se la invazia Ucrainei de către Rusia în urmă cu aproape doi ani. La sfârşitul lui 2023, el a promis să facă din Bundeswehr „coloana vertebrală a apărării colective în UE” şi a prezentat noi directive. De exemplu, Guvernul german insistă în liniile sale directoare ca Bundeswehr-ul să fie capabil să se angajeze pe scena internaţională. Aşa cum a făcut în Balcanii de Best şi în regiunea Sahel, în Africa.

Articolul Serviciul militar obligatoriu ar putea fi reintrodus în Germania apare prima dată în Gazeta Bucurestilor.

Scandalul declanșat de Vittorio Sgarbi vine după ce Giorgia Meloni a fost forțată să suspende un politician din partidul ei de extremă dreapta, Frații Italiei, după ce o armă deținută de el s-a descărcat accidental la o petrecere de Revelion.

Pictura „Capturarea Sfântului Petru”, furată dintr-un castel

Scandalul legat de pictura „La cattura di San Pietro” a dus la punerea sub acuzații a lui Vittorio Sgarbi, ministrul adjunct al Culturii. Ancheta procurorilor italieni vine în urma unei investigații jurnalistice publicată în decembrie anul trecut de Il Fatto Quotidiano and Report, un serial TV de investigații Rai, care l-a acuzat pe Sgarbi că deține un tablou furat din secolul al XVII-lea și că l-a manipulat pentru a ascunde furtul.

Tabloul „La cattura di San Pietro” (Captura Sfântului Petru) pictat de Rutilio di Lorenzo Manetti valorează în jur de 300.000 de euro. Margherita Buzio, proprietara tabloului, a raportat furtul operei de artă din castelul său din Piemont în 2013. Ea a spus poliției la acea vreme că pânza fusese tăiată din cadrul acestuia. O persoană identificată de Report ca prieten cu Sgarbi ar fi vizitat castelul cu câteva săptămâni înainte pentru a se interesa despre cumpărarea tabloului.

Pictura, care a fost deteriorată în timpul furtului, a fost încredințată unui restaurator de artă pentru reparație câteva luni mai târziu, potrivit acuzațiilor. Restauratorul a declarat pentru Report că opera de artă care i s-a dat a fost tabloul furat. În 2019, pictura a fost transferată unui alt restaurator. Atunci pictura „La cattura di San Pietro” ar fi fost modificată. I-a fost adăugată o lumânare în colțul din stânga sus, se presupune că o face mai puțin identificabilă. Nu este clar cine a pus lumânarea acolo, dar pictura a fost aceeași operă de artă prezentată de Sgarbi la o expoziție la Lucca în 2021.

Vittorio Sgarbi: „Tabloul meu este originalul, celălalt este o copie prost făcută”

Vittorio Sgarbi a spus că tabloul expus este versiunea originală a picturii „Capturarea Sfântului Petru”, pe care a spus că a găsit-o în timp ce restaura o vilă abandonată. Vilă pe care o cumpărase mama sa în Viterbo, la nord de Roma, în 2000. El a spus că tabloul furat din castel este o „copie proastă” produsă în secolul al XIX-lea.

Vittorio Sgarbi a declarat pentru ziarul Corriere della Sera că cei care susțin că a modificat pictura erau „ignoranți”. „Stilul lui Manetti a fost doar ăsta – a pus lumânări peste tot”, a spus el. „Tabloul meu este originalul, celălalt este o copie prost făcută”. În plus, l-a acuzat pe restaurator că a făcut acuzațiile „din răzbunare” pentru banii pe care îi datora.

Politicienii din opoziție au cerut demiterea lui Sgarbi, batjocorind cu bucurie ultima gafă a guvernului Meloni.

Pictorul Rutilio di Lorenzo Manetti a contribuit la Cazinoul Mediceo

Pictorul italian Rutilio di Lorenzo Manetti, născut în anul 1951 în Siena, a decedat 1639. Stilul său a trecut de la unul derivat din Barocci la o manieră mai caravagescă după primul deceniu al secolului al XVII-lea. Nu este clar dacă această schimbare a fost mediată de pictorii locali din Siena și Florența sau de vizite directe la Roma.

Cert este că la începutul carierei a fost influențat și de artiștii locali Francesco Vanni și Ventura Salimbeni. Se știe că a colaborat cu Raffaello Vanni, fiul lui Francesco. Printre capodoperele sale se numără contribuțiile sale la Casino Mediceo, la care a lucrat alături de Matteo Rosselli, Giovanni Lanfranco și Cesare Dandini. Unul dintre elevii sau discipolii săi a fost Stefano Volpi.

A pictat o Alegorie remarcabilă a celor patru anotimpuri și o Pildă a orbilor, aflate acum în colecții private. De asemenea, a contribuit la Cazinoul Mediceo.

Articolul Pictura „La cattura di San Pietro”, furată dintr-un castel, găsită la ministrul adjunct al Culturii din Italia apare prima dată în Gazeta Bucurestilor.