Klaus Iohannis, președintele României, consideră că furtul obiectelor de patrimoniu este o tragedie pentru noi, ba chiar un scandal. Însă românii s-au întrebat cât valorează Coiful de la Cotofenești și cele trei brățări dacice pentru a-și face o idee dacă cele patru obiecte vor fi topite și vândute ca aur sau valorează milioane de euro pe piața neagră a obiectelor rare de patrimonu.  

Coiful de aur de la Coțofenești are o greutate de 770 de grame de aur, în timp ce brățările dacice au o greutate cuprinsă între 700 și 1.200 de grame.

Cele 673 de piese din aur și argint, asigurare de peste 30 de milioane de euro

Muzeul Național de Istorie al României (MNIR) a trimis 673 de bunuri arheologice din aur și argint la Muzeul Drents, din localitatea olandeză Assen, pentru expoziția „Dacia – Regatul Aurului și Argintului”. Cele 673 de piese din tezaurul românesc provin din 18 muzee din România. Asigurarea acestora a fost făcută pentru o sumă de peste 30 de  milioane de euro, conform informațiilor făcute publice de Ernest Târnoveanu, fostul director al Muzeului Național de Istorie.

În dimineața zilei de 25 ianuarie 2025 a avut loc jaful de la Muzeul Drents. Din muzeul olandez au fost furate Coiful de aur de la Coțofenești și trei brățări dacice. „Hoții au intrat țintit și au luat fix aceste piese, nimic altceva. Brățările sunt cele pe care ne-am chinuit să le recuperăm”, a spus Ernest Târnoveanu, într-o conferință de presă.

Din descrierea coifului de aur rezultă că acesta are o greutate de 770 de grame. Brățările dacice de aur au la rândul lor o greutate cuprinsă între 700 și 1.200 de grame. Cât valorează Cooiful de la Coțofenești și cele trei brățări dacice? Valoarea celor patru obiecte din tezaurul României au o valoare inestimabilă din punct de vedere istoric, arheologic și cultural.

Cât valorează Coiful de la Coțofenești?

Coiful de la Coțofenești a fost descoperit în anul 1928 și datează din anul 450 înainte de Hristos. Însă în contractul de împrumut încheiat între Muzeul Național de Istorie al României și Muzeul Drents s-a menționat și cât valorează Coiful de la Coțofenești. Ernest Târnoveanu a declarat că Coiful de la Coțofenești valoarează în jur de 4,3 milioane de euro. Brățările dacice valoarează între 450.000 și 500.000 de euro. Astfel, valoarea jafului de la Muzeul Drents se învârte în jurul sumei de 5,7 milioane euro. Președintele Klaus Iohannis a declarat că acest furt este o tragedie pentru noi: „aceste piese, care pentru noi sunt de o valoare inestimabilă, simboluri naționale”.

Articolul Cât valorează Coiful de la Coțofenești și cele trei brățări dacice furate din Muzeul Drents? apare prima dată în Gazeta Bucurestilor.

Schema de ajutor de stat are caracter multianual și se derulează până la data de 31 decembrie 2023, cu posibilitate de prelungire. Bugetul anual maxim al schemei este de 233 milioane lei, reprezentând echivalentul a aproximativ 50 milioane euro. Se pot încheia acorduri de finanţare până la data de 31 decembrie 2023, cu respectarea legislaţiei în domeniul ajutorului de stat, în limita creditelor de angajament aprobate anual prin legea bugetului de stat pentru această schemă.

Oficiul de Film și Investiții Culturale va fi înființat prin HG

Oficiul de Film și Investiții Culturale urmează să fie înființat, conform unui proiect de Hotărâre de Guvern. Ministrul Culturii, Raluca Turcan, a anunțat că instituţia va operaţionaliza schema de ajutor de stat pentru susţinerea sectorului cinematografic din România. Dar mai ales pentru atragerea de producţii cinematografice străine în România. Ministrul spune că va continua consultările cu partenerii internaţionali din domeniu şi cu reprezentanţii industriei pentru a se asigura că schema de ajutor de stat pentru susţinerea industriei cinematografice va fi repornită în cele mai bune condiţii.

„România se bucură de un sprijin internaţional real pentru integrarea celor mai bune practici în elaborarea acestui proiect care va crea un cadru organizatoric modern şi eficient, în promovarea cinematografiei şi a sectoarelor culturale şi conexe. Vom continua consultările cu partenerii internaţionali din domeniu şi cu reprezentanţii industriei pentru a ne asigura că schema de ajutor de stat pentru susţinerea industriei cinematografice va fi repornită în cele mai bune condiţii”, a anunțat Raluca Turcan.

Ministerul Economiei a blocat schema de ajutor de stat

Guvernul Dăncilă a emis în anul 2018 o Hotărâre de Guvern prin care instituia o schemă de ajutor de stat privind sprijinirea industriei cinematografice. Valoare acesteia era de 50 de milioane de euro anual. Prin acest cadru legislativ, producătorii români și străini care făceau filme în România urmau să primească înapoi 35% din suma cheltuită cu achiziția, închirierea, fabricarea de bunuri și servicii necesare pentru producția de film. În plus mai primeau un procent de 10% dacă era promovată România.

Schema de ajutor de stat urma să fie implementată atunci de ministerul Economiei. Pe atunci nu exista Oficiul de Film și Investiții Culturale. În prima sesiune au fost aprobate 26 de cereri cu o valoare în valoare de aproximativ 179 de milioane de lei. Din această sumă s-a plătit doar 2,4 milioane de lei pentru o singură producție cinematografică. Apoi, în anul 2019, au fost aprobate 48 de proiecte cu o valoare totală de 202 milioane lei. Atunci au fost depuse 24 de cereri de plată în cuantum de 144 de milioane de lei.

La finalul anului 2020, Claudiu Năsui a preluat mandatul de ministru al Economiei, Antreprenoriatului și Turismului. Ulterior s-a mai depus o nouă listă cu 30 de producții cinematografice care solicitau banii cuveniți din schema de ajutor de stat. Au fost aprobate 12 filme care urmau să fie produse în România.  Însă, schema de ajutor de stat a fost blocată sub pretextul unei anchete a DNA.

Ce filme urmau să primească o parte din bani înapoi?

Compania britanică Ingenious Media a finanțat mai multe filme produse în România. Aceasta are de primit peste 20 de milioane de euro de la statul român. De exemplu, pentru filmul The Protégé (Codul Asasinului – n.r.), regizat de Martin Campbell, are de primit în jur de șapte milioane de euro. Rolul principal din acest film îl are actorul american Samuel L. Jackson. Pentru o altă producție filmată în România, Voyagers, trebuie să plătească aproximativ șase milioane de euro.

Pe lista proiectelor de filme care au fost aprobate de Ministerul Economiei, respective actual Minister al Antreprenoriatului și Turismului, se mai află Ro-mania, Broken, The Mask sau Django.   

Oficiul de Film și Investiții Culturale, buget de 50 de milioane de euro pe an

După mai multe negocieri cu guvernul, producătorii de film au obținut o nouă promisiune. Ministerul Culturii a decis să se înființeze Oficiul de Film și Investiții Culturale, care urmează să administreze această schemă de ajutor de stat. Conform Notei de Fundamentare, Oficiul de Film și Investiții Culturale va administra schema de ajutor de stat care are caracter multianual și se derulează până la data de 31 decembrie 2023.Cu posibilitate de prelungire!

Bugetul anual maxim al schemei este de 233 milioane lei, reprezentând echivalentul a aproximativ 50 milioane euro. Se pot încheia acorduri de finanţare până la data de 31 decembrie 2023, cu respectarea legislaţiei în domeniul ajutorului de stat, în limita creditelor de angajament aprobate anual prin legea bugetului de stat pentru această schemă.

„Plata ajutorului de stat se efectuează în perioada 2018-2025, acoperind maximum 45% din cheltuielile eligibile pentru producţia de film efectuate pe teritoriul României, în baza acordurilor de finanțare încheiate, în limita creditelor bugetare aprobate anual prin legea bugetului de stat pentru această schemă”, se menționează în Nota de Fundamentare.

Bugetul maxim al schemei va fi de 1,2 miliarde de euro, echivalentul a 250 de milioane de euro până în 2025.

Ce cheltuieli vor fi decontate de Oficiul de Film și Investiții Culturale?

• 1. Alocări financiare nerambursabile în cuantum de 35% din totalul cheltuielilor eligibile cu achiziţia, închirierea, fabricarea de bunuri şi/sau servicii ocazionate de producţia de film, precum şi cu onorariile, salariile şi alte plăţi către persoane fizice aferente implementării proiectului în România;

• 2. Alocări financiare nerambursabile în cuantum de 10% peste alocarea prevăzută la lit. a), cu condiţia ca producţia să promoveze o zonă geografică, un oraş sau România, destinaţiile şi obiectivele turistice româneşti din zona geografică sau oraşul promovat ori limba, tradiţiile şi obiceiurile româneşti în producţiile audiovizuale finanţate în cadrul aceleiaşi producţii cinematografice, iar desfăşurarea subiectului filmului să fie explicită vizual.

Alocările se acordă în condiţiile în care minimum 20% din bugetul total al proiectului se realizează pe teritoriul României.

Acordurile de finanţare se încheie în ordinea în care au fost emise hotărârile Comisiei de Film în România în limita bugetului alocat în anul următor. Numărul total estimat de beneficiari ai schemei este de 150 de producători. În sesiunile 2018, 2019 și 2020 au fost depuse 133 de proiecte, dintre care 86 au fost aprobate.

Ce se întâmplă în statele est europene?

Țările est europene, precum Cehia, Ungaria, Polonia, Croația, Slovenia, Lituania, Estonia au în vigoare astfel de scheme extrem de atractive. Acestea au crescut exponențial valoarea investițiilor străine în acest domeniu. Ocazie cu care s-au creat locuri noi de muncă, au învigorat turismul național și au ridicat prestigiul cultural al țării respective în Europa și în lume.

În marile economii europene, Marea Britanie, Franța, Germania, Spania, aceste instrumente sunt implementate de mai bine de două decenii. cu rezultate impresionate în ceea ce privește volumul atras de producții internaținale, valoarea industriei locale și contribuția la produsul intern brut fiiind remarcabile.

Conform Notei de Fundamentare, stimulentele / cash incentives, joacă un rol esențial în decizia producătorilor de film în alegerea teritoriului / statului în care hotărasc să realizeze producția și în construcția planului de finanțare. Producția de film reprezintă o investiție de risc și de oportunitate și aceste instrumente financiare/ stimulente fiscale oferite de statele care încurajează industriile creative, în general între 20-35%, au devenit standard în întreaga lume. Singurele două state din Europa care nu derulează un astfel de program în prezent sunt România și Belarus.

Articolul Oficiul de Film și Investiții Culturale, noua instituție care va deconta 1,2 miliarde de lei pentru filmele produse în România apare prima dată în Gazeta Bucurestilor.

Femeile au fost trimise la o clincă sinistră

Lungmetrajul „Balul femeilor nebune” a avut premiera la Festivalul Internațional de Film de la Toronto. Regizat de Melanie Laurent, filmul este bazat pe romanul cu același nume ca al Victoriei Mas. Drama urmărește povestea lui Eugénie Cléry (Lou de Laâge), o fată franțuzoaică care locuiește în Paris, în 1885. Eugénie este inteligentă, o cititoare avidă și un personaj rebel, pasionată de spiritualitate. 

Nerespectarea normelor sociale se dovedește a fi o problemă prea mare pentru familia ei. Împotriva voinței ei și spre frământarea inimii fratelui ei curajos, Eugénie este dusă de tatăl ei la o sinistră clinică neuro-psihiatrică.

Clinica Pitié-Salpêtrière este o instituție în care femeile considerate „neadaptate” vieții publice erau „spitalizate” și supuse supravegherii clinice și tratamentelor experimentale conduse de celebrul pionier în neurologie Dr. Charcot.

Aici, Eugénie se trezește alături de alte femei „nebune”. Multe aveau stări depresive sau psihotice induse de bărbați care pretind că le îngrijesc.

Louise (Lomane de Dietrich) a fost trimisă la azil după ce a vorbit despre unchiul său, un abuzator sexual. Dar ajunge să fie hărțuită de unul dintre medici. Marguerite (Lauréna Thellier), o fostă lucrătoare sexuală „suferă” de izbucniri de furie. Therese, o femeie mai în vârstă a fost adusă la spital pentru că și-a împins soțul în râul Sena.

Spiritul comunică cu Eugénie

Indiferent dacă sunt bolnavi mintal sau pur și simplu victime ale traumei, abuzului sau exploatării, pacienții sunt tratați ca niște obiecte care urmează să fie studiate. Este evidențiat misoginismul neuroștiințelor timpurii și al medicinei în general.  În timp ce conceptul de „isterie” a apărut în perioada medievală, el a devenit proeminent în medicina și cultura europeană a secolului XIX.

În timp ce este dată în grija asistentei medicale Geneviève (interpretată chiar de regizorul Laurent), Eugénie se luptă să se adapteze la viața din Salpêtrière. Este convinsă că nu aparține instituției, deși încet vine să pună întrebări ce și cine este nebun? Colegii ei din interior sau cei din afară, care exercită controlul și nu manifestă niciun fel de empatie?

Când spiritul surorii moarte al unei asistente începe să comunice cu Eugénie, și Geneviève începe să se întrebe unde se află nebunia și dacă la urma urmei ar putea fi posibilă o lume dincolo de tangibil.

Pentru Laurent, povestea lui Eugénie – și a femeilor cu care se împrietenește – s-a simțit ca una atemporală. 

Știința în locul credinței

„Am vrut să fac un film despre vrăjitoare din Evul Mediu, deoarece am fost întotdeauna fascinată de acea parte a istoriei”, a spus ea într-un interviu video. „Atunci producătorul meu mi-a trimis cartea. „Balul femeilor nebune” și mi s-a părut incredibil de puternică. A fost îngrozitor să văd că, după 300 de ani, femeile care îndrăzneau să fie diferite și care ar fi putut face societatea mai interesantă erau încă tăcute.”

Modul în care Laurent descrie această liniște impusă este unul dintre cele mai convingătoare aspecte ale filmului. Scenele se concentrează pe experiența pacienților de sex feminin cu privire la instituția patriarhală și sistemul său distopic de opresiune.

Dar „Balul femeilor nebune” declanșează și un alt tip de negociere etică pentru privitor. Cu toată inteligența sa rapidă, abilitatea lui Eugénie de a vorbi cu morții este greu de înțeles pentru oricine apreciază știința în locul credinței.

Articolul „Balul femeilor nebune” explorează o eră întunecată a istoriei medicale apare prima dată în Gazeta Bucurestilor.

Bucharest International Film Festival își va deschide cea de-a XVII-a ediție pe 3 septembrie 2021. Timp de nouă zile publicul cinefilm va putea viziona cele mai recente filme din întreaga lume. Ediția din acest an va avea în premieră o secțiune istorică dedicată celebrării a 100 de ani de la nașterea Regelui Mihai I al României, secțiune organizată cu sprijinul Casei Regale Române.

Regizoarea și scenarista Agata Trzebuchowska, actrița principală din filmul „Ida”, regizat de Pawel Pawlikowski, câștigător al Premiului Oscar pentru Cel mai bun film străin, va lua parte la cea de XVII-a ediție a Bucharest International Film Festival. Agata Trzebuchowska va fi membră a juriului competiției oficiale de lungmetraj din cadrul festivalului și va susține și masterclass-ul De la Actorie la Regie, pentru studenți și tineri profesioniști.

Secțiune istorică la BIFF

Cap de afiș al secțiunii istorice este filmul documentar istoric „Războiul Regelui”. Această producție istorică a fost filmată în cinci tări, în regia lui Trevor Poots, avându-i ca producător executiv pe John Florescu, producător senior pe Viorel Chesaru și producător asociat pe Dan Drăghicescu. Titlul original al filmului „Războiul Regelui” a fost „Regele care l-a păcălit pe Hitler”.

Documentarul istoric se bazează pe un amplu interviu realizat de John Florescu cu M.S. Regele Mihai I al României, în limba engleză. Pentru a ilustra povestea spusă de Rege, producătorii apelează la mijloace artistice precum reconstituirile istorice. Documentarul exploatează documente inedite din arhivele româneşti şi străine şi beneficiază de consultanţa istorică a lui Matei Cazacu, unul dintre cei mai importanţi istorici români, şi a altor istorici români şi străini. Arhitectura documentarului are ca punct central momentul 23 august 1944, când curajul personal al unui tânăr rege a influenţat decisiv cursul celui de-al Doilea Război Mondial şi a grăbit prăbuşirea Germaniei naziste. Documentarul pune în valoare şi imagini inedite din arhiva de filme a Familiei Regale a României.

Majestatea Sa Margareta, Custodele Coroanei României, a consideră că „filmul Războiul Regelui vine precum ploaia după o lungă secetă. După ani de propagandă comunistă și necunoaștere, documentarul arată modestia, loialitatea și curajul Regelui Mihai. Era timpul ca acest film să apară, o dovedește și felul în care este primit de oameni. Filmul are calități remarcabile. Este documentat atent. Are vivacitate, culoare, inedit și este veridic și convingător în fiecare clipă.”

„Regele Mihai a avut o viață plină de provocări. <Războiul Regelui> surprinde curajul acțiunilor Regelui Mihai la finalul celui de-al Doilea Război Mondial. Documentarul vine cu explicații la suferințele de durată ale poporului român din acele vremuri tulburi până la sfârșitul zilelor Regelui Mihai în 2017. Acest an 2021 Centenar ne dă șansa de a reflecta la contribuția sa către nație și popor”, menționează producătorul executiv John Florescu.

Competiție cinematografică

Bucharest International Film Festival este prima mare competiţie cinematograficӑ de film de lung metraj organizatӑ în București și a fost conceput ca un festival deschis cinematografului de artă, care încurajează curente cinematografice nou-apărute, descoperă talente și promovează tineri realizatori de film. În 2021 este organizat de către Fundaţia CHARTA, în colaborare cu Asociația Culturală „Grigore Vasiliu Birlic”, sub Înaltul Patronaj al Alteței Sale Regale Principele Radu al României.

Pentru această ediție festivalul va organiza atât proiecții în săli, cât și în aer liber, respectând toate măsurile de protecție sanitară și normele prevăzute de contextul epidemiologic actual.

Articolul BIFF 2021: Filmul „Războiul Regelui”, cap de afiș la secțiunea istorică apare prima dată în Gazeta Bucurestilor.