În realitatea, afaceristul Dorinel Umbrărescu vrea reducerea garanției de bună execuție de la 1,5% la 0,5%, deși UMB a acceptat clauza atunci când a depus oferta, dar și când a semnat contractele. Solicitarea vine în contextul în care în urmă cu câteva săptămâni s-a vehiculat că UMB oprește lucrările pe unele șantiere din cauza unor blocaje financiare. Dar, ulterior, informația a fost infirmată.

Autostrada Unirii: Dorinel Umbrărescu în război cu CNIR

Dorinel Umbrărescu, magnatul autostrăzilor din România, a câștigat în asociere cu Euro Asfalt, din Bosnia, un contract de 6,14 miliarde lei, echivalentul a 1,2 miliarde euro, pentru proiectarea și construcția a 38 de kilometri de autostradă ai lotului 2A Ditrău – Grințieș din Autostrada A8. Celebra Autostrada Unirii!

Lotul Ditrău – Grințieș are o lungime de 37,9 kilometri și trece prin județele Harghita și Neamț. Proiectul prevede construcția a 19 tuneluri și 63 de poduri și viaducte. Pe traseul lotului 2A este prevăzut un nod rutier la Ditrău (conexiune cu DN 12 în județul Harghita). Iar la Est, în județul Neamț, conexiune cu Lotul 2 B Grințieș -Pipirig, o descărcare provizorie pentru a asigura funcționarea independentă a acestui lot.

Cel de-al doilea contract pentru care Dorinel Umbrărescu a solicitat „încetarea amiabilă” a procedurii pentru Autostrada Târgu Mureș – Târgu Neamț, Lot 1 Sărățeni – Joseni, în valoare de peste 5,8 miliarde lei. Dar și restituirea a scrisorii de garanție de participare. Acest contract nu a fost semnat.

Dar, între timp, Dorinel Umbrărescu s-a răzgândit și cere rezilierea contractului. În solicitarea de reziliere a contractului transmisă Companiei Naționale de Investiții Rutiere, constructorul își motivează decizia prin faptul că nu i s-a acceptat să plătească o garanție de bună execuție mai mică decât cea prevăzută în contract. Practic, Dorin Umbrărescu voia să depună o garanție de 0,5% din valoarea totală a contractului, față de 1,5%, așa cum a fost menționată în caietul de licitație. Doleanța lui Dorin Umbrărescu a fost respinsă de CNIR, motiv pentru care a solicitat rezilierea contractului.

Asociația Pro Infrastructură: „Umbrărescu aruncă prosopul în ring“

Asociația Pro Infrastructură (API) a reacționat rapid la decizia lui Dorinel Umbrărescu de a renunțat la contractele de pe Autostrada Unirii.   

 „Ne-am bucurat cu toții să vedem că secțiunile cele mai grele ale Autostrăzii A8 sunt adjudecate de UMB, cel mai puternic constructor din piață, sperând că asta e o garanție că vor deveni realitate în ciuda problemelor de finanțare. Dar, stupefacție! Moldovean autodeclarat patriot și hotărât să-și ridice regiunea, Umbrărescu aruncă prosopul în ring și dă cu piciorul contractului proaspăt semnat pe Ditrău-Grințieș (7,3 miliarde lei cu TVA) plus celui de pe Sărățeni-Joseni (5,9 miliarde lei cu TVA) pe care ar trebui să-l parafeze în curând. Și, mai mult, vrea să scape basma curată!”, a comentat sarcastic API.

Mărul discordiei este suma inițială pe care UMB trebuie să o plătească CNIR aferentă garanției de bună execuție: 1,5% din prețul contractului, adică aproximativ 90 milioane lei. „Aceasta a fost de două ori acceptată și asumată de UMB: atât prin depunerea ofertei în cadrul licitației, cât și ulterior prin semnarea contractului care specifică negru pe alb această clauză. Dar, ce să vezi, UMB cere CNIR reducerea de la 1,5% la doar 0,5% a sumei inițiale aferente garanției de bună execuție“, susține Asociația Pro Infrastructură.

Articolul Autostrada Unirii, abandonată de Dorinel Umbrărescu, magnatul autostrăzilor din România apare prima dată în Gazeta Bucurestilor.

Până acum au fost reluate procedurile de selecție pentru desemnarea administratorilor la opt companii: Nucelarelectrica, Hidroelectrica, Romgaz, Oil Termenil, Conpet, CE Oltenia, Midia, CNCIR. Însă nu au fost reluate la SAPE, Electrocentrale Craiova, Eurotest SA, Radioactiv Minerale SA Măgurele și Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Minier, Petrolier și al Stocării Geologice a Dioxidului de Carbon.          

George Simion a avertizat, Nicușor Dan a negat

Tăierea fondurilor europene au fost unul dintre subiectele abordate în campania electorală. Candidatul George Simion a spus că fondurile europene pentru România vor fi tăiate în iunie. Contracandidatul său, actualul președinte Nicușor Dan, i-a dat imediat replica. „Contracandidatul meu minte ca o gazetă rusească. Nu există nicio decizie sau procedură de suspendare a fondurilor europene pentru România, de care ne „salvează” azi de la Bruxelles, unde a fugit de dezbaterea cu mine”, a scris Nicușor Dan, tot pe Facebook.

Vestea oficială a venit în cursul acestei săptămâni. Ministrul Marcel Boloș a fost nevoit să țină o conferință de presă la Palatul Cotroceni în care a declarat oficial că Comisia Europeană a suspendat plata a 869 milioane, din care componenta de grant 814 milioane euro și cea de împrumut de 55 milioane euro.

„Consecința adoptării acestei decizii, care este una cu componentă bună pentru ceea ce înseamnă încasările la bugetul de stat al României, este că termenul de șase luni pentru suma suspendată de 869 milioane euro curge din 28.05.2025 și se împlinește pe data de 28.11.2025”, a declarat ministrul Marcel Boloș.

Numirile politice la AMEPIP, pagubă de 330 milioane euro

Ministrul Marcel Boloș a explicat ce jaloane au fost suspendate și comunicate oficial de Comisia Europeană. Primul, jalonul 440, este cel legat de operaționalizarea și funcționalizarea Autorității de Monitorizare a Indicatorilor de Performanță a Întreprinderilor Publice, cum este cunoscută instituția cu denumirea prescurtată AMEPIP.

Numirile politice la conducerea AMEPIP a dus la suspendarea unei plăți de 330 milioane euro. Soluționarea jalonului 440 are ca termen 28 noiembrie 2025, timp în care trebuie selectată și numită conducerea AMEPIP. Atenție, după criteriile și standardele pe care le impune Comisia Europeană.

„Iar din acest punct de vedere, în prezent, procedura se găsește în derulare la nivelul Secretariatului General al Guvernului. Termenul pentru depunerea candidaturilor în vederea selectării comisiei care va evalua candidații la funcțiile de conducere din cadrul acestei autorități, respectiv din cadrul AMEPIP, este data de 11 iunie”, a declarat ministrul.

Comisia Europeană a semnalat nereguli, incompatibilități și conflicte de interese, privind procedura de selecție. Până va fi finalizată o nouă procedură de selecție, AMEPIP va avea o conducere interimară.

Companiile din Energie au dus la blocarea a 227 milioane de euro

Cel de-al doilea jalon suspendat este legat de numirea administratorilor companiilor din subordinea Ministerului Energiei. Suma blocată de Comisia Europeană pentru acest jalon este de 227 milioane de euro. Până acum au fost revocați 43 de administratori.

„Suntem în următoarea situație: proceduri reluate pentru desemnarea administratorilor la opt companii: Nuclearelectrica, Hidroelectrica, RomGaz, Oil Terminal, Conpet, CEO Oltenia, Midia Green Energy și CNCIR, acestea sunt cele opt companii unde procedurile au fost reluate”, a spus Marcel Boloș.

Însă nu s-au reluat procedurile la Societatea de Administrare a Participațiilor în domeniul Energiei SAPE, Electrocentrale Craiova, Eurotest Radioactiv Măgurele și Institutul de Resurse Minerale.

„În domeniul energiei unde procedurile încă sunt nereluate, termenul pentru ca noii administratori să fie numiți este, de asemenea, data de 28 noiembrie 2025”, a  mai declarat ministrul.

Pensiile speciale au generat suspendarea a 231 milioane euro

Pensiile speciale, prevăzute în jalonul 215, a dus la suspendarea unei plăți de 231 milioane euro

„În prezent, proiectul de act normativ care privește componenta de echitate în domeniul pensiilor speciale pentru magistrați este trecut de dezbaterile în comisii, în Senatul României, și are două prevederi importante, respectiv creșterea vârstei de pensionare, progresiv, până la 65 de ani, respectiv până în anul 2045, iar de asemenea, baza de calcul pentru ceea ce înseamnă determinarea cuantumului pensiilor speciale a rămas, cel puțin deocamdată, să vedem ce se va mai modifica la dezbaterile în plen în Senatul României, la 85% din veniturile nete”, a declarat ministrul Marcel Boloș.

Articolul VIDEO Comisia Europeană a suspendat plata a 869 milioane euro și arată vinovații apare prima dată în Gazeta Bucurestilor.

Alegerea noului președinte a venit și cu câteva vești economice bune. BNR ar putea limita depreciera leului, în timp ce dobânzile la care se împrumută statul au început să scadă ușor.

Tăierea salariilor și pensiile, obectivele noului guvern

Reuters atrage atenția că de abia acum începe greul pentru Nicușor Dan, noul președinte al României. Pe de-o parte trebuie să desemneze un premier, care la rândul lui să facă un guvern dispus să implementeze unele dintre cele mai dure măsuri de austeritate. Dela reducerea numărului de bugetari până la tăierea salariilor și pensiilor.

Tăierea salariilor şi pensiilor ar putea declanşa critici, după ce măsurile destinate reducerii cheltuielilor la începutul anului au dus la proteste. Un nou guvern va trebui să includă cel puţin trei din cele patru partide pro-europene. În timp ce extrema dreaptă, care controlează o treime din locurile din Parlament, ar putea să organizeze proteste împotriva reducerilor bugetare.

Euro va ajunge la 5,25 lei la sfârșitul anului

Banca JP Morgan şi-a ajustat previziunile după turul al doilea al alegerilor de duminică, afirmând că se aşteaptă acum la o „devalorizare moderată” a monedei naţionale. Potrivit unei note, banca prevede că leul va fi cotat la 5,10 faţă de euro până la sfârşitul celui de-al doilea trimestru şi la 5,25 până la sfârşitul anului.

JPMorgan a modificat, de asemenea, expunerea sa pe obligaţiunile internaţionale ale României de la „subponderare” la „pondere de piaţă” şi de la „pondere de piaţă” la „supraponderare” pe obligaţiunile administraţiilor locale.

Moneda națională a câștigat 7 bani

Moneda națională a câștigat șapte bani față de euro în deschiderea şedinţei de luni. Mai mult, dobânzile la care se împrumută statul au continuat corecţia începută pe finalul săptămânii trecute, cu scăderi mai reduse astăzi la maturităţile lungi, cum este referinţa de 10 ani, dar cu reduceri ample la maturităţile pe termen scurt, de 60-70 de puncte de bază.

Randamentele obligaţiunilor pe 10 ani, cu maturitate în 2035, au scăzut cu circa 27 puncte de bază faţă de închiderea de vineri, la 7,53% şi au revenit la niveluri anterioare primului tur al alegerilor, arată datele Bloomberg.

Bursa a crescut cu 4% după victoria lui Nicușor Dan

Ziarul Financiar titrează că Bursa de Valori București a crescut cu 4% după victoria lui Nicușor Dan. Companiile listate la bursă au câștigat în jur de 4 mld. lei. De exemplu, acțiunile Petrom,  Banca Transilvania sau Transgaz s-au apreciat cu 4-5%.

Ministerul Finanțelor, împrumut de 725 de milioane lei de la bănci

Agerpres anunță că Ministerul Finanțelor (MF) a împrumutat, luni, 752 milioane de lei de la bănci, printr-o emisiune de obligațiuni de stat de tip benchmark, cu o maturitate reziduală la 35 luni, la un randament mediu de 7,46% pe an, potrivit datelor publicate de Banca Națională a României (BNR).

Valoarea nominală a emisiunii de luni a fost de 500 de milioane de lei, iar băncile au subscris 1,198 miliarde de lei. Marți este programată o licitație suplimentară prin care statul vrea să atragă încă 75 de milioane de lei la randamentul stabilit luni pentru obligațiuni.

Articolul Top 5 știri economice, după ce Nicușor Dan a câștigat alegerile apare prima dată în Gazeta Bucurestilor.

Antreprenorii români au început să aleagă Dubaiul, dar și alte state prietenoase cu mediul de afaceri, ca pe o destinație de business de prestigiu, cu un climat de afaceri apreciat, cu un nivel de taxare extrem de convenabil. Și tocmai introducerea taxelor și impozitelor suplimentare în România a generat un exod al firmelor românești afară.

De ce îi atrage Dubaiul pe afaceriștii români?

Afaceriștii români sunt atrași de Dubai, considerat noul Eldorado pentru înființarea de societăți, datorită avantajelor pe care le oferă antreprenorilor străini. De exemplu:

• Scutiri de impozite pe profit și dividende pentru companiile offshore.

• Restricții minime privind naționalitatea acționarilor și directorilor.

• Facilități pentru obținerea de licențe și permise.

Dubaiul este un hub comercial global, care oferă o gamă largă de oportunități de afaceri în diverse sectoare, cum ar fi: servicii financiare, comerțul internațional, turismul și tehnologia.

Care sunt condițiile de înființare a unei firme în Dubai?

Economia Emiratelor Arabe Unite este în plină expansiune, cu o creștere anuală medie de peste 3%. Acest lucru oferă companiilor înființate în Dubai perspective de creștere pe termen lung.

Pentru a înființa o firmă în Dubai, este necesar să îndepliniți următoarele condiții:

• Să aveți un nume de companie unic: Numele companiei trebuie să fie unic și să nu fie deja înregistrat de o altă companie.
• Să aveți un capital social minim: de regulă, costurile înființării unei firme în Dubai pleacă de la 10.000 AED (aproximativ 2.400 euro).
• Să aveți un director și un acționar: Directorul și acționarul companiei pot fi persoane fizice sau juridice.
• Să aveți o adresă de sediu social: Adresa de sediu social poate fi o adresă virtuală.

Procesul de înființare a unei firme în Dubai poate fi finalizat în aproximativ două săptămâni. Costurile totale pentru înființarea unei firme offshore în Dubai sunt de aproximativ 15.000 AED (aproximativ 3.600 euro).

Perspectivele pentru afacerile românești în Dubai

România are o relație economică puternică cu Emiratele Arabe Unite. În 2022, volumul schimburilor comerciale bilaterale a depășit 1,5 miliarde de dolari. Afacerile românești care se înființează în Dubai au acces la o piață în creștere, cu o populație de peste 9 milioane de locuitori. De asemenea, pot beneficia de o serie de acorduri comerciale bilaterale încheiate între România și Emiratele Arabe Unite. Nu numai asta, dar nivelul redus al taxelor, oportunitatea activării într-un hub regional și international oferă oportunități fără frontier antreprenorilor români care își doresc să cucerească piețele externe.

Articolul Antreprenorii români aleg Dubaiul ca refugiu pentru a-și muta rezidența fiscală apare prima dată în Gazeta Bucurestilor.

Marcel Ciolacu, premierul României și șeful PSD, a dat vina pentru haosul din visteria statului pe liberalul Florin Cîțu, fost ministru de Finanțe și premier al României, despre care a spus că a amanetat viitorul țării. Însă, la fel ca și predecesorii săi, ministrul Adrian Câciu a îndatorat România cu 146,5 miliarde lei doar în anul 2022, dar la niște dobânzi mult mai mari față de media pieței. România avea în august 2023 o datorie guvernamentală de 736 miliarde lei, adică 48,9% din PIB, de două ori mai mare decât în anul 2019.

Fiecare român va plăti câte 400 de euro în plus pentru anul 2024

Fiecare român va plăti câte 400 de euro în anul 2024 pentru ca statul să poată plăti dobânzi de 39,6 miliarde lei. Însă, în anul 2025, valoarea dobânzilor pe care trebuie să plătească statul român se ridică la suma de 44,4 miliarde lei. Dacă împărțim întreaga sumă la o populație de 20 de milioane de cetățeni, rezultă că fiecare român va plăti alți 444 de euro. Până în prezent statul român a calculat că în anul 2026 va fi obligat să plătească alte dobânzi de 49,2 miliarde lei. În timp ce valoarea dobânzilor va ajunge în anul 2027 la peste 54 miliarde lei.

Marcel Ciolacu, premierul României, a participat la o conferință de presă la Buzău, acolo unde a fost întrebat dacă statul are bani pentru a plăti doar dobânzile aferente anului viitor. A reacționat la fel ca fiecare român atunci când i se amintește de datorii.

„De ce nu-l întrebaţi pe Cîţu? De ce nu aţi ţipat când a făcut datorii de 9,2% din PIB? Cumva consideraţi că acele datorii nu le plăteşte? Va veni vreun prim-ministru sau vreun preşedinte al României care să spună: nu vă supăraţi, eu nu am nicio treabă cu ce-au făcut ei. De ce n-a văzut România când un inconştient a dus ţara în această zonă? Iertaţi-mă că întreb şi eu. N-am nicio problemă, răspund la orice întrebare, dar ăsta este adevărul”, a tunat premierul nervos.

Cu toate acestea, spune Marcel Ciolacu, toate aceste datorii trebuiesc plătite. „Ne-am pregătit şi vom bugeta ca să nu intrăm, Doamne-fereşte, în incapacitate de plată, la buffer-ul care este acum şi la Banca Naţională şi la Ministerul de Finanţe, pentru că avem cel mai mare buffer”, a concluzionat șeful PSD.

Liberalul Florin Cîțu a îndatorat România cu 167,3 miliarde

Liberalul Florin Cîțu a fost numit ministru al Finanțelor la data de 4 noiembrie 2019 de premierul Ludovic Orban. La finalul anului 2019, datoria guvernamentală a României era de 373,6 miliarde lei, adică 35,3% din PIB. Ministerul de Finanțe arată că în cursul anului 2020, în mandatul de ministru al lui Florin Cîțu, statul român s-a împrumutat 91,4 miliarde lei de pe piața internă. Plus alte 12,8 miliarde euro și 3,3 miliarde dolari. În total: 167,3 miliarde lei. Calculele arată că liberalul Florin Cîțu a îndatorat țara cu peste 457 de milioane de lei pe zi. Adică, în jur de 19 milioane de lei în fiecare oră. Ceea ce înseamnă 5.290 lei în fiecare secundă, echivalentul a 1.102 euro pe secundă. #RomaniiTrebuieSaStie era haștagul folosit de Florin Cîțu atunci când se lăuda pe rețele sociale.

„La începutul anului am anunţat necesarul de finanţare pentru 2020, 87 de miliarde de lei. Acest necesar vine din două surse mari: deficitul bugetar, care înseamnă 3,6% din PIB plus ce vine din urmă. Să plătim datoriile contractate în urmă. Asta este jumătate, peste 40 de miliarde. Datorii ajunse la scadenţă, refinanţări de datorii şi dobânzi”, spunea Florin Cîțu la Digi24.

Liberalii Nazare și Vîlceanu, datorii de 118,4 miliarde lei

La data de 20 decembrie 2020, Florin Cîțu a ajuns premierul României. Locul său de la ministerul de Finanțe a fost luat de liberalul Alexandru Nazare. Acesta a stat în funcția de ministru până în iulie 2021. Interimatul la Finanțe a fost asigurat de premierul Florin Cîțu, apoi a predat ministerul prietenului și colegului său de partid, Dan Vîlceanu. Cel din urmă a condus ministerul în perioada 18 august 2021 – 25 noiembrie 2021.

În toată această perioadă, de la numirea lui Nazare până la sfârșitul mandatului lui Vîlceanu, liberalii au mai îndatorat țara cu alte 118,4 miliarde lei. Calculele arată că, în medie, cei doi liberali s-au împrumutat cu câte 325 milioane lei zilnic. 13,5 milioane lei pe oră sau 3.754 lei pe secundă, echivalentul a 766 de euro pe secundă.

Pesedistul Adrian Câciu a îndatorat România cu 146,5 miliarde în 2022

Începând cu 25 noiembrie 2021, la conducerea ministerului de Finanțe a ajuns pesedistul Adrian Câciu. În primele trei luni ale anului 2022 a ajuns să îndatoreze țara cu aproape 49 miliarde lei. Până la finalul anului contractase împrumuturi în cuantum de 146,5 miliarde lei. Toate aceste împrumuturi făcute în anul 2022 au fost luate cu dobânzi cuprinse între 5,37% și 9,3%. Însă Bulgaria, Polonia, Ungaria și Cehia s-a împrumutat pe tot parcusul anului 2022 cu dobânzi cuprinse între 0,57% și 4,71%.

În ianuarie 2023, pesedistul Adrian Câciu a împrumutat alte 55,3 de miliarde lei. Împrumutul a fost taxat imediat de liberalul Florin Cîțu care susține că România s-a împrumutat doar 36 de miliarde lei. „1250000 (un milion două sute cincizeci de mii) lei pe minut. Suma împrumutată până acum de MF-PSD în ianuarie 2023. Adică 36 de miliarde lei. Cea mai mare suma împrumutată vreodată într-o singură lună. La dobânzi astronomice atât în lei cât și în dolari. În acest ritm în 2023 MF-PSD ajunge să imprumute aproape 400 de miliarde de lei într-un singur an. Disperare înaintea FALIMENTULUI. Exact ca în 2008. Atunci „soluția” a fost ca statul să meargă să împrumute la FMI și să nu mai ia bani din piață”, spunea Florin Cîțu.

Articolul VIDEO || Fiecare român va plăti câte 400 de euro pentru a achita dobânzi de 40 de miliarde lei pentru împrumuturile făcute de Florin Cîțu și Adrian Câciu apare prima dată în Gazeta Bucurestilor.

Retailerul Profi România, deținut de fondul de investiții Mid Europa Partners, are cea mai extinsă rețea de magazine din România. Compania operează o rețea de peste 1.650 de magazine și a înregistrat o cifră de afaceri de peste 2,5 miliarde de euro, în perioada de 12 luni încheiată la sfârșitul lunii iunie 2023.

Acțiunile Ahold Delhaize au crescut cu 0,6% pe Bursa de Valori de la Amsterdam în urma anunțului privind achiziția magazinelor Profi.

Ahold Delhaize cumpără magazinele Profi România

Ahold Delhaize, deținătorul lanțului de magazine Mega Image, a anunțat că a achiziționat rețeaua de magazine Profi din România. Valoarea tranzacție a fost anunțată la suma de 1,3 miliarde de euro. Retailerul Profi, deținut de fondul de investiții Mid Europa Partners, are cea mai extinsă rețea de magazine din România. Compania operează o rețea de peste 1.650 de magazine și a înregistrat o cifră de afaceri de peste 2,5 miliarde de euro, în perioada de 12 luni încheiată la sfârșitul lunii iunie 2023.

Ahold Delhaize, unul dintre cei mai mari jucători din piața mondială de retail alimentar, care în prezent deține 19 branduri la nivel global, printre care și Mega Image, anunță că a ajuns la un acord privind achiziționarea companiei Profi Rom Food, care operează rețeaua de magazine Profi în România, de la MidEuropa.

Acordul încheiat între cele două companii a fost făcut la o valoare a întreprinderii de 1,3 miliarde de euro pre-IFRS16 (1,8 miliarde de euro post-IFRS 16). Tranzacţia este supusă aprobării de către autorităţile competente în materia regulilor de concurenţă și se estimează a fi finalizată în cursul anului 2024.

Vânzarea Profi către Ahold Delhaize reprezintă cea mai mare tranzacție pe segmentul de produse alimentare din Europa continentală care implică un fond de private equity. De asemenea, tranzacția scrie istorie la nivel regional, fiind cea mai mare de până acum pe segmentul alimentar din Europa Centrală și de Est.

Ahold Delhaize are 969 de magazine Mega Image

Magazinele Profi Super, Profi City, Profi GO și Profi Loco au la vânzare peste 5.000 de produse și peste 1,2 milioane de clienți. Mai bine de 94% dintre aceste produse provin de la furnizori din România. Cifra de afaceri a rețelei, de 11,7 miliarde de lei, plasează compania pe locul trei în sectorul de retail românesc.

Prin reunirea celor două branduri, Mega Image și Profi, care se bucură deja de aprecierea clienților, grupul își va extinde prezența la nivel național, aducând astfel oportunități și beneficii pentru clienți și angajați, contribuind la deservirea complementară atât a comunităților din zonele urbane, cât și a celor din zonele rurale.

„România este o piață atractivă, cu o dezvoltare susținută prin investiții solide. Ne bucurăm că vom continua să contribuim la dezvoltarea pieței locale de retail alimentar, acum și alături de Profi, care devine parte din familia noastră de branduri Ahold Delhaize. Magazinele din rețeaua Profi vor extinde și completa rețeaua deja existentă de magazine Mega Image. Avem o experiență substanțială în dezvoltarea celor mai bune practici, precum și în integrarea în cultura locală și suntem încrezători că prin această achiziție vom reuși să aducem și mai multă valoare pentru comunitățile pe care le deservim în România”, spune Jesper Lauridsen, COO Europa Centrală și de Est, Ahold Delhaize.

În România, Ahold Delhaize operează o rețea națională de 969 de magazine, care funcționează sub brandul Mega Image.

Articolul Ahold Delhaize cumpără magazinele Profi România cu 1,3 miliarde de euro apare prima dată în Gazeta Bucurestilor.

First Bank România, fosta Piraeus Bank, a fost cumpărată de fondul de investiții JC Flowers în anul 2018. Doi ani mai târziu, First Bank România a absorbit Leumi Bank. JC Flowers a vrut să vândă First Bank România încă de la finalul anului 2021.

Intesa Sanpaolo cumpără First Bank România

Fondul de investiții american JC Flowers a cumpărat filiala românească a Piraeus Bank în anul 2018. Ulterior au schimbat denumirea în First Bank România, bancă pe care voiau să o dezvolte masiv până în 2023. Au reușit însă să facă o mică fuziune cu Leumi Bank în anul 2020, bancă care a fost înghițită de First Bank România. În anul 2022, First Bank avea o cotă de piață de 1,1%. De achiziționarea First Bank s-a interesat prima dată Unicredit SpA. Apoi a intrat pe fir grupul italian Intesa Sanpaolo.

Bloomberg a anunțat la finalul lunii august că Intesa Sanpaolo și americanii de la JC Flowers negociază de zor finalizarea tranzacției. Grupul Intesa Sanpaolo ar fi evaluat First Bank România la aproximativ 200 de milioane de euro, dar prețul tranzacție ar putea fi mult mai mic.

Intesa Sanpaolo SpA, cea mai mare bancă din Italia, are o subsidiară în România cu active de aproximativ 1,5 miliarde de euro şi peste 60.000 clienţi. După ce Intesa Sanpaolo cumpără First Bank România de la fondul american de investiții JC Flowers, grupul italian ajunge la o cotă de peste 2% din piața bancară românească.

Intesa Sanpaolo Bank activează în România din 1996

Marco Elio Rottigni, șeful Diviziei Bănci Subsidiare Internaționale a Intesa Sanpaolo, le-a urat bun venit angajaților și clienților First Bank România în cadrul Grupului Intesa Sanpaolo. „Această operațiune ne dublează prezența în România, o țară cu o creștere economică importantă, cu legături puternice cu Italia, și este în linie cu strategia noastră de a profita de  oportunități de valoare, menținând în același timp accentul pe creșterea organică si pe stimularea profitabilitatii. Extinderea în România consolidează poziția noastră de bancă solidă în Europa Centrală și de Est și sprijină în mod activ internaționalizarea companiilor italiene. Așteptăm cu nerăbdare să lucrăm în curând cu noii noștri colegi”, a spus Marco Elio Rottigni.

Intesa Sanpaolo Bank activează în România ca bancă universală din 1996. La finalul anului 2022 a avut o cotă de piață de 1,09%, față de 1,10% cât a avut First Bank la finalul lui 2022, conform BNR.

Articolul Intesa Sanpaolo cumpără First Bank România de la fondul american de investiții JC Flowers apare prima dată în Gazeta Bucurestilor.

Kaufland România, parte a grupului german Schwarz, a raportat pentru anul trecut o cifră de afaceri de 16 miliarde lei și un profit net de 884 milioane lei.

Ce nereguli s-a găsit în magazinele Kaufland România?

Magazinele Kaufland România, deținute de grupul german Schwarz, au fost luate la puricat de comisarii Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor. Comisarii ANPC au constatat nereguli în cazul a 65 de magazine Kaufland România. Conform unui comunicat de presă emis de ANPC, inspectorii au descoperit folosirea unor agregate frigorifice neigienizate, cu chedere rupte, cu prezenţă de resturi alimentare si ambalaje deteriorate, rafturi cu rugină. În cazul rotisoarelor s-a constatat că acestea nu sunt igenizate, dar și că erau pline de grăsimi, arsuri și rugină.  

„Condiţii igienico-sanitare precare, în zona de depozitare: paviment murdar, cu rugină în spaţiile frigorifice de depozitare, cu mucilagiu format pe podeaua de scândură, pereţi cu igrasie şi mucegai, folosirea unor paleţi de lemn murdari, cu mizerie dedesubt; comercializarea unor legume şi fructe depreciate; comercializarea unor produse alimentare neconforme (ex: peşte cu modificări organoleptice, produse devidate, cu ambalaj deteriorate etc.)”, potrivit ANPC.

Alte nereguli au fost nerespectarea temperaturii de păstrare a preparatelor calde, în zona food. Utilizarea unor ustensile de bucătărie neprofesionale, care nu sunt destinate prestării serviciilor de alimentaţie publică. Lipsa informaţiilor privind eticheta nutriţională, a datei preparării produselor şi a datei limită de consum, în zona de grill. Comercializarea unor produse cu data durabilităţii minimale depăşită. Prezenţa muştelor în unitate; comercializarea unor produse alimentare fără elemente de identificare. Utilizarea unor cărucioare de mână fără a fi igienizate corespunzător. Nerespectarea regimului promoţiilor – neconcordanţe între preţul produselor expus la raft și cel de la casa de marcat.

Magazinele Kaufland România au fost amendate cu 1,7 milioane lei

Magazinele Kaufland au fost amendate pentru toate aceste nereguli cu suma de 1,7 milioane lei. Comisarii ANPC au oprit definitiv de la comercializare o cantitate de peste o tonă de produse alimentare neconforme. Mai mult, zona de alimentație publică a 49 de magazine Kaufland România au fost închise temporar.

„Te aştepţi ca cei ce se pretind ca fiind cei mai buni, să fie un adevărat exemplu. Trist este când afli că acest exemplu este unul negativ. În ultima vreme, Autoritatea noastră a fost acuzată, pe nedrept, că nu tratează cu aceeaşi oca şi operatorii economici mari şi pe cei mai mici. Încă o dată dovedim că avem aceeaşi măsură, aşa cum o spun sutele de comunicate de presă date de noi, de-a lungul anilor. Mulţumesc tuturor celor ce ne-au transmis informaţii şi îi încurajez şi pe alţii să facă la fel”, a declarat Horia Constantinescu, președintele ANPC.

Articolul Magazinele Kaufland România au fost amendate cu 1,7 milioane lei pentru produse expirate, legume și fructe stricate apare prima dată în Gazeta Bucurestilor.

Salonul Imobiliar Bucureşti a venit cu apartamente

Salonul Imobiliar Bucureşti, unul dintre cele mai mari evenimente imobiliare din țară, a venit cu oferte pentru toate buzunarele. Au fost prezentate apartamente în blocuri noi și vechi, case și terenuri la mare sau la munte. Atracția au reprezentat-o casele și terenurile din Bali, Dubai, Miami și Tulum. Salonul Imobiliar Bucureşti a venit și cu oferte de property management. Inclusiv cu panouri solare, oferte mobilier, decoraţiuni, sau oferte de creditare.

Organizatorii susțin că „în cifre, Salonul Imobiliar Bucureşti reprezintă şi: peste 6.000 de vizitatori din toată ţara. Reduceri de preţuri însumând milioane de euro. 5.500 mp de spaţiu expoziţional, cel mai mare târg imobiliar din România. Peste 100 de expozanţi. 595.000 mp construiţi în ansambluri noi şi disponibile pentru vânzare, multe dintre ele la ofertă în cadrul târgului”. Preţuri la apartamente au avut ca preț de pornire suma de 36.500 de euro.

Cine a participat la Salonul Imobiliar București?

Printre cei peste 100 de expozanți la Salonul Imobiliar București se numără agenții din domeniul imobiliar, bănci, și dezvoltatori imobiliari. Aici și-au prezentat ofertele: imobiliare.ro, Imobiliare.ro Finance, Hiitachi, HILS Development, RE/MAX, Bjorn, 360 Panorama, Bayer Credit, Urban Home, Terenuri în Rate-Megaparc, Unicredit, Vulcan Residence, CaseSpania.ro, Real Start, Land Estate Imobiliare, Allimob Real Estate, Lumen, First Bank, Imobiliare Dubai, Axxis, Emax Real Estate Dubai, NORDIS, storia.ro, Real Estate, Emax, Uniunea Arhitecţilor.

Au mai fost Banca Transilvania, Luxuria, Spazio, Hercesa, Greenfield, Onix, Pipera Lake, Paladium, Cityland, Palladium Residence, Militari Residential, Metropolitan Residence, Pallady Towers, Atlas Residence, Real Estate Broker Dubai, Valea Doftanei, Lotus Complex, New Home, Renet, Sud Rezidential, Credit 24H, Cartierul Solar, Family Villas, Confort Urban, Panorama City, Plaza Residence, Bancpost, Raiffaisen, Premium Real Estate, Afi City, Arcadia Apartaments, Estic Park, Cosmopolis, Belvedere, Trend Residence, Riverside Residence – Mihai Bravu şi Liviu Rebreanu, Nerva Traian Rezidential şi White Town Residence, Herestrau Concept Apartaments, Bragadiru Residence, Militari Residence, Berceni Residential, Opal Residence, Delta Studio, Bran Complex, Grunenpark Drumul Taberei, Apulum94 – Redhouse, Satul Scandinav, Laguna Residence, Mediteranean Residence, City Garden Pipera, Premier Estate, Lotus Uverturii, Green City, etc.

Articolul Salonul Imobiliar Bucureşti a venit cu locuințe și terenuri în Bali, Dubai și Miami apare prima dată în Gazeta Bucurestilor.

Însă, în cazul în care nu va fi adoptat, ministrul Marcel Boloș avertizează că la mijloc sunt 75 de miliarde de euro, bani care pot fi suspendați dacă nu se rezolvă problema deficitului bugetar. Premierul Marcel Ciolacu vrea impozitarea cu 70% a sumelor nejustificate de persoanele fizice, dar și introducerea sistemului E-sigiliu.

Pachetul de măsuri fiscale vs. deficitul bugetar

Ministrul Marcel Boloș a spus la Antena 3 că pachetul de măsuri fiscale a fost citit în prima lectură în Guvern. Acesta a ținut să precizeze că pachetul de măsuri fiscale este necesar pentru că România se confruntă cu deficit bugetar și atragerea de fonduri europene din PNRR. Dar acesta este doar un pretext pentru a ascunde incapacitatea statului de a colecta banii la bugetul de stat.

„Noi pentru aceasta încercăm să luptăm, să nu compromitem dezvoltarea şi modernizarea României pe termen lung. La mijloc sunt 75 de miliarde de euro care pot fi suspendate în orice clipă dacă avem această problemă a deficitului bugetar”, a declarat ministrul.

Totodată, ministrul Marcel Boloș a spus că proiectul de lege, până în momentul în care se aprobă de către Guvern, poate fi suferi moficări. „Dar toate acestea trebuie făcute cu respectarea procedurilor legale şi respectarea tuturor observaţiilor şi a avizelor ministerelor de linie”, a spus ministrul Boloș.

Ministrul Marcel Boloș se ascunde în spatele coaliției PSD – PNL

Ministrul Finanțelor a mai precizat că deciziile privind pachetul de măsuri fiscale „au fost luate în coaliţia de guvernare. Pentru că la mijloc este vorba despre o decizie politică şi despre un cost politic pe care Guvernul trebuie să şi-l asume”.

„Noi, la Ministerul de Finanţe, nu am făcut decât să integrăm aceste măsuri din punct de vedere tehnic, respectiv să le asigurăm aplicativitatea”, a spus Marcel Boloş, încercând să fugă de răspundere. Cu toate acestea, spune ministrul Marcel Boloș, nu se poate renunţa la trei paliere. Primul se referă la reducerea de cheltuieli publice. Al doilea la combaterea evaziunii fiscale. Iar ultimul la măsurile fiscal-bugetare.

„Nu am lăsat totul pe umerii contribuabililor. Dar nici nu putem să tolerăm zonele de optimizare fiscale sau să tolerăm la neşfârşit dezechilibrele bugetare care se manifestă în marile sisteme publice. Uitaţi-vă ce este la fondul de sănătate, unde 1,2 milioane de asiguraţi nu plătesc contribuţia la asigurările de sănătate. Unde în lumea aceasta un asigurat sau un angajat nu plăteşte pensie sau asigurarea de sănătate? Acestea sunt lucruri elementare, de bun simţ şi noi avem în continuare această problemă cu marile sisteme publice”, a mai declarat Boloş.

Premierul Marcel Ciolacu vs. ministrul Marcel Boloș

Marcel Ciolacu, premierul României și șeful PSD, a declarat vineri la Buzău că încă nu și-a asumat proiectul privind pachetul de măsuri fiscale. Urmând ca în cursul zilei de luni să aibă o nouă întâlnire cu ministrul Marcel Boloș.

Întrebat cum comentează afirmaţia premierului Marcel Ciolacu potrivit căreia nu este de acord cu unele dintre măsurile prezentate oficial, Marcel Boloş a declarat că „dumnealui are ultimul cuvânt”. „Când se va aproba în Guvern în forma în care va fi trimis Parlamentului pentru asumarea răspunderii guvernamentale, până la acel moment proiect de lege, potrivit procedurilor pe care le avem îi pot fi aduse aceste modificări. Acum depinde şi care e conţinutul acestor modificări şi ce anume este discutabil în măsurile care sunt destul de complexe”, a spus Marcel Boloș.

Ce măsuri fiscale vrea să introducă premierul Marcel Ciolacu?

Premierul Marcel Ciolacu susține că pachetul de măsuri fiscale trebuie să se axeze pe mai multe palieri. „Reducerea cheltuielilor statului este prima. Urmată de creşterea colectării şi combaterea evaziunii fiscale. Iar elementele cheie ale proiectului sunt legate de supraimpozitarea luxului, viciului şi profitului excesiv. Și, extrem de important, de asigurarea echităţii fiscale între contribuabili”, a declarat premierul.

Șeful social democraților a mai spus că va fi introdus un instrument nou pentru reducerea fraudei şi a evaziunii fiscale. „Va fi E-sigiliu, prin care va putea fi urmărită trasabilitatea mărfurilor şi o altă măsură va fi impozitarea cu 70% a sumelor nejustificate de persoanele fizice”, a menționat Marcel Ciolacu.

„Taxăm suplimentar profitul băncilor şi, mai ales, venim cu o nouă filozofie în cazul companiilor mari, care vor plăti un impozit de minim 1% din cifra de afaceri”, a mai precizat Ciolacu.

Şeful Executivului a oferit asigurări că nu va fi mărită cota generală de TVA de 19% şi va fi păstrată o cotă redusă de 5% la lemne, energie termică, cărţi, manuale şi evenimente culturale, respectiv cota de 9% la alimente şi medicamente.

Articolul Pachetul de măsuri fiscale – Ministrul Marcel Boloș: „la mijloc sunt 75 de miliarde de euro care pot fi suspendate” apare prima dată în Gazeta Bucurestilor.