RelatedPosts
Criza economică bate la porțile României. Ministrul Finanțelor, Adrian Câciu, recunoaște că situația economică a României este complicată, dar aceasta ar fi fost accentuată și de conflictul din Ucraina.
Declarația ministrului de Finanțe vine la o zi după ce Bloomberg a anunțat că România, Ungaria și Polonia vor fi lovite din plin de criza economică. Guvernatorul Mugur Isărescu a spus în urmă cu o lună de zile că va fi greu de evitat o recesiune.
Când va fi lovită România de criza economică?
Ministrul Finanțelor, pesedistul Adrian Câciu, a anunțat de la Palatul Victoria că există riscul ca România să fie lovită de criza economică.
„Situaţia este complicată încă de la preluarea mandatului actualului guvern. Era complicată şi înainte, a devenit mai complicată, mai ales din februarie, când a apărut şi conflictul din Ucraina. Sunt tot felul de presiuni. Putem să le numim crize plecând de la energie până la combustibil, alimente, situaţii şi întreruperi de lanţuri de aprovizionare, o serie de incertitudini”, a declarat ministrul Adrian Câciu.
Întrebat de jurnaliști dacă România se aproprie de criza economică, ministrul Adrian Câciu a spus că „există riscul”. El a explicat că nu suntem într-o oază în care suntem feriţi de riscurile apariţiei unor elemente de presiune, de exemplu recesioniste. Dar aceste riscuri „au fost sau sunt anticipatele pas cu pas pentru că trebuie să te uiţi cum funcţionează anumiţi indicatori proxy. De exemplu producţia industrială este în scădere. Asta îţi arată că vei avea o dificultate, cel puţin pe trimestrul 3 şi 4 şi trebuie să iei nişte măsuri. Să revigorezi acea zonă, astfel încât pierderile de context sau de conjunctură să nu se resimtă în efectele orizontale”.
Ministrul Adrian Câciu a mai declarat că există riscuri de gen recesionist. El a dat exemplul Germaniei care deja este într-o zonă de cvasi-stagnare.
Mugur Isărescu: „cel mai mare risc la adresa economiei este stagflația”
Guvernatorul Mugur Isărescu a declarat în iulie 2022 că cel mai mare risc la adresa economiei este stagflația. Adică, ieșirea dintr-un șoc care este în același timp și inflaționist și recesionist. În plus, Mugur Isărescu a precizat că va greu de evitat o recesiune, nu numai în România, ci și la nivel global. Un colac de salvare pentru România ar fi banii europeni din PNRR care ar putea ajuta să scoată economia din dilema stagflației.
Mugur Isărescu a avertizat că față de celelalte state, în România ar putea să apară două dificultăți în plus. „Prima, pe partea fiscal-bugetară: avem deja un deficit fiscal mare. Nu ai cum să faci corecția bugetară pe recensiune. Veniturile fiscale scad foarte mult în perioade de recesiune. Nu poți nici să majorezi impozitele, pentru că accentuezi recesiunea. Sunt momente dramatice în ce privește mixul de politici într-o astfel de situație. Iar la nivel micro, o firmă, datorită scăderii activității economice, trebuie să facă față unei cereri mai scăzute, unor costuri mai ridicate la energie și mai vine și politica monetară care adaugă la costuri. Și aici este necesar să facem un dozaj fin”, a precizat Isărescu.
Istoria crizelor economice din ultima sută de ani
- 1907 – „The 1907 Bankers’ Panic”
Criza de pe piaţa bursieră şi din sistemul bancar face ca Trezoreria americană să irosească miliarde de dolari din dorinţa de a salva situaţia. Salvatorul naţiunii avea să fie miliardarul J. Pierpont Morgan. În momentul în care panica a lovit, acesta se afla la o conferinţă în statul Virginia. S-a întors rapid la New York, acolo unde a convocat o reuniune a bancherilor. Atunci s-a decis crearea unui fond federal de rezervă. Bani care să poată fi folosiți de către băncile care se confruntau cu retrageri masive de numerar. După ce deponenţii au înţeles că îşi vor primi banii oricând doresc, panica a încetat.
- 1914 – Criza financiară internaţională provocată de Primul Război Mondial s-a declanşat în momentul în care guvernele SUA, Marii Britanii, Franţei şi Germaniei au decis vânzarea titlurilor emitenţilor străini pentru a putea cumpăra echipamente militare.
- 1929-1933 – Marea Depresiune interbelică sau „Joia neagră” – Criza economică a început prin scăderea considerabilă a acţiunilor bursei din New York. Doar în perioada 29.10.1929 – 13.11.1929 au dispărut de pe bursă 30 de milioane de dolari. Până în 1932, consumul şi investiţiile s-au prăbuşit. Acţiunile listate la bursa din New York au scăzut cu mai mult de 80% din valoarea lor maximă înregistrată înainte de criză. Redresarea s-a produs abia în 1933.
- 1973 – Criza petrolului – A început la data de 15 octombrie 1973 când ţările OAPEC (Organization of Arab Petroleum Exporting Countries) au decis să stopeze livrările de petrol către SUA şi alte ţări dezvoltate care au acordat sprijin Israelului în războiul de Yom Kippur.
- 1982 – Criza bursei Souk Al-Manakh din Kuwait
Lunea Neagră
- 1987 – Lunea neagră – 19 octombrie 1987 – Această dată a rămas în istorie drept ziua cu cele mai mari scăderi bursiere din istorie. Într-o singură zi, companiile aupierdut 500 de miliarde de dolari din capitalizare.
- 1994 – Criza din Mexic
- 1997 – Criza asiatică – investitorii străini s-au retras din statele Asiei. Motivul a fost devalorizarea principalelor valute regionale.
- 1998 – Criza financiară rusă – Criza financiară din Rusia a fost declanşată iniţial de criza asiatică ce a generat scăderea preţurilor materiilor prime.
- 1999-2002 – Criza economică din Argentina
În anul 1999 populaţia a început să îşi retragă masiv banii din bănci. Au început să îi transforme în dolari şi să îi transfere peste graniţă. În momentul în care Guvernul a îngheţat depozitele pentru un an, situaţia a degenerat în sensul că au avut loc revolte populare extrem de violente. Oamenii îndreptându-şi furia spre bănci şi spre companiile americane şi europene care activau în Argentina.
- 2008 Criza financiară, monetară şi bancară a început în SUA întrimestrul al II-lea 2008. A ajuns în trimestrul al III-lea în Europa de Vest. În trimestrul al IV-lea ajungând în Europa Centrală şi Europa de Est şi în final în Asia.
Moduri de manifestare: lipsa lichidităţilor de pe piaţa financiară şi bancară, scăderea semnificativă a valorilor acţiunilor pe piaţa bursieră, câteva falimente importante în SUA, urmate de câteva în Europa.
