Manifestanții din București i-au cerut președintelui Nicusor Dan să nu mai aștepte și să salveze justiția, în timp ce premierului Ilie Bolojan i s-a solicitat demiterea lui Cătălin Predoiu. Însă s-au solidarizat cu judecătoarea Raluca Moroșanu, cea care a confirmat dezvăluirile publicației Recorder din documentarul „Justiție Capturată”. Dar problemele cu care se confruntă justiția românească nu sunt noi.

Articolul Justiție Capturată: Protestatarii din Piața Victoriei cer demisia Liei Savonea apare prima dată în Gazeta Bucurestilor.

România mai avea la data de 24 februarie 2025 doar 513 veterani de război. Cel mai tânăr veteran de război avea 89 de ani la aceea dată. Suma minimă pe care o primește un veteran de război este de aproape 4.000 lei, iar cea maximă de 5.838 lei.

Sorin Grindeanu, președintele interimar al PSD și unul dintre susținătorii Guvernului Bolojan, a criticat această măsură la nivel declarativ. Însă a fost de acord cu măsurile de Guvernul Bolojan.

Câți bani primește un veteran de război?

Veteranii de război și foștii deținuți politici sunt umiliți de Guvernul Bolojan. Coaliția de guvernământ este formată din PNL, PSD, USR, UDMR și minorități. Guvernul Bolojan a decis ca veteranii de război și foștii deținuți politici să plătească contribuția la sănătate din pensiile obținute după ce au luptat pe front și au fost închiși în închisorile comuniste.

„Nu cred că se reface deficitul punând CASS la veteranii de război. Nu cred că se reface deficitul punând CASS foştii deţinuţi politici. Astea sunt lucruri care depășesc o anumită linie.”, a declarat Sorin Grindeanu.

Datele oficiale ale MApN arată că la data de 24 februarie 2025 numărul veteranilor de război aflați în viață era de 513. Cel mai în vârstă veteran de război avea atunci 111 ani. Cel mai tănăr veteran de război avea 89 de ani.

Conform Legii nr. 49/1991 privind acordarea de indemnizații şi sporuri invalizilor, veteranilor şi văduvelor de război, republicată, cu modificările și completările ulterioare, veteranii de război beneficiază, lunar, de următoarele drepturi financiare:

– indemnizație: 888 lei.

– spor de front: 23 lei pentru primul an de participare pe front la care se adaugă câte 5 lei pentru fiecare lună ce depășește 1 an.

– rentă: între 336 lei și 1.865 lei în funcție de ordinele și medaliile care le-au fost conferite.

– indemnizație de gratitudine: 3.062 lei.

Suma minimă pe care o primește un veteran de război este de 3.973 lei, pentru cei care beneficiază doar de indemnizații și spor de front. Iar suma maximă este de 5.838 lei, pentru cei care au conferite ordine sau medalii. În plus, veteranii de război beneficiază de pensie acordată în cadrul sistemului public de pensii sau în sistemul pensiilor militare de stat, după caz.

Articolul Veteranii de război și foștii deținuți politici, umiliți de Guvernul Bolojan apare prima dată în Gazeta Bucurestilor.

Clădirea cinematografului a fost construită în anul 1884 după planurile arhitectului Alexandru Orăscu, dar în prezent a ajuns o ruină. Cu o istorie bogată, acest cinematograf a fost un punct de referință pentru cinefili, oferind proiecții de filme românești și internaționale. Din 2004 nu s-a mai proiectat nici o producție cinematografică.

Cinematograful București în perioada interbelică: un templu al filmului european

Bucureștiul, în perioada interbelică, era considerat „Micul Paris” datorită arhitecturii sale impresionante și influențelor occidentale, iar cinematografia ocupa un loc central în viața socială a orașului. Cinematograful București era unul dintre cele mai elegante și moderne cinematografe din Capitală. Tindea să devină una din principalele atracții ale orașului. Construit în stil art deco, specific marilor cinematografe europene ale vremii, acesta impresiona prin designul său rafinat, scaunele confortabile din catifea și un ecran de dimensiuni impresionante pentru acea epocă.

În acei ani, cinematograful București proiecta atât filme internaționale, cât și producții autohtone. Marile studiouri europene, precum UFA din Germania sau Pathé din Franța, își aduceau producțiile în România, iar publicul putea vedea filmele celor mai celebri actori ai vremii, precum Greta Garbo, Marlene Dietrich sau Charlie Chaplin.

De asemenea, cinematograful București a jucat un rol esențial în promovarea primelor filme românești. Printre producțiile autohtone care s-au bucurat de succes se numărau:

• „Independența României” (1912) – primul lungmetraj românesc, deși mut, era încă difuzat în perioada interbelică datorită succesului său.
• „Manasse” (1925) – unul dintre primele filme românești care au abordat teme sociale și a fost primit foarte bine de critici.
• „Lia” (1927) – o poveste romantică filmată cu mijloace tehnice avansate pentru acea vreme.

Publicul bucureștean era extrem de receptiv la aceste filme, iar cinematograful București devenise un loc de întâlnire pentru intelectuali, artiști și iubitori de film.

O experiență de lux pentru cinefili

În perioada interbelică, mersul la cinema era considerat un eveniment social important. Spre deosebire de zilele noastre, când vizionarea unui film este accesibilă oricui, în anii ’30, o ieșire la cinematograful București presupunea o ținută elegantă, iar publicul era format în mare parte din membri ai înaltei societăți.

Seara începea cu o scurtă prezentare a filmului și, uneori, cu un program artistic – fie un recital de muzică clasică, fie un număr de cabaret. Atmosfera era una sofisticată, iar cinematograful era locul ideal pentru a socializa și a discuta ultimele noutăți culturale.

Un detaliu interesant este că, în această perioadă, filmele erau adesea acompaniate de muzică live. Întrucât cinematografia sonoră nu se răspândise complet până la sfârșitul anilor ’20, multe proiecții din anii ’30 beneficiau de acompaniament orchestral sau de un pianist care interpreta teme muzicale în funcție de scenele filmului.

Epoca comunistă: Cinematograful București și filmele românești

După instaurarea regimului comunist, cinematograful București a devenit un punct central pentru industria filmului românesc. Aici aveau loc premierele celor mai importante filme realizate în studiourile Buftea, iar publicul umplea sala la fiecare proiecție. Filme celebre precum „Mihai Viteazul”, „Dacii”, „Păcală” și „Nea Mărin Miliardar” au fost vizionate de mii de spectatori în această sală istorică.

Declinul cinematografului și impactul multiplexurilor

După anii ’90, cinematograful București a început să piardă din popularitate, pe măsură ce cinema-urile moderne și multiplexurile au preluat industria de film. Lipsa investițiilor în tehnologie și modernizare a dus la o scădere semnificativă a numărului de spectatori, iar cinematograful a intrat într-o perioadă de declin. Cu toate acestea, evenimentele culturale, festivalurile de film și proiecțiile speciale au menținut vie tradiția acestui loc.

Cinematograful București, monumentul istoric aflat în stare de abandon și degradare

Compania Quadratum Architecture a prezentat un proiect pentru cinematograful Bucureti, monument istoric de importanță locală, aflat în stare de abandon și degradare.

„Restaurarea, reabilitarea şi modernizarea clădirii Cinematografului Bucureşti pune adevărate provocări de ordin tehnic întrucât, pentru o bună funcţionare în conformitate cu normele în vigoare (accesibilitate, protecţie în caz de incendiu), având în vedere şi existenţa unei săli aglomerate, şi pentru asigurarea funcţionalităţii şi viabilităţii economice în operare după implementarea proiectului, sunt necesare lucrări ample de consolidare, dar şi remodelare volumetrică interioară, prin crearea unui subsol suplimentar unde vor exista spaţii tehnice care să deservească construcţia”, se menționează pe site-ul quadratum.ro.

Imobilul, cu un procent de ocupare al terenului de 100%, fără a dispune de spaţiu pentru adunarea utilizatorilor de tip foyer, are nevoie de astfel de spaţii suplimentare. Unica opţiune este cea de creare a unor terase succesive şi extinderea pe înălţime. Având în vedere înălţimea actuală a clădirii, de aproximativ 15.00 ml, flancată de două alte clădiri cu înălţime de aproximativ 22.00 – 25.00 m (Fostul Palat Adevărul – clădire aflată în execuţie – cu funcţiune mixtă de birouri şi spaţii de conferinţe, respectiv Cercul Militar), dar având în vedere şi funcţiunile zonei, crearea unei curţi urbane prin terase succesive, suprapuse a fost gestul firesc în intervenţie.

Un element caracteristic, propus spre conservare şi restaurare este reprezentat de luminătorul istoric, decorat cu un filigran de lemn montat pe plasă, al cărui acoperiş retractabil se deschidea în istoria clădirii, iar balcoanele de la ultimul nivel erau deschise şi cinematograful devenea, similar spaţiilor din vecinătate, o grădină-cinema, un spaţiu hibrid.

Articolul Cinematograful București se vinde cu 4,9 milioane de euro apare prima dată în Gazeta Bucurestilor.

Datele oficiale parțiale arată că Nicușor Dan a obținut 46,88%, urmat de Gabriela Firea cu 22,23%, Cristian Popescu Piedone 16,17%, în timp ce Sebastian Burduja a strâns doar 7,54% din numărul total de voturi.

Consiliul General al Municipiului București va fi împărțit între PSD (27%), Alianța Dreapta Unită (26,55%), Partidul Național Liberal (12,41%), PUSL (10,11%), Alianța pentru Unirea Românilor (8,22%) și REPER (6,98%). Partidul condus de Diana Șoșoacă a obținut doar 4,21% din numărul total de voturi, cu șanse minime de a intra în Consiliul General.

Nicușor Dan a câștigat alegerile în București

Nicușor Dan a câștigat alegerile pentru funcția de primar general al Bucureștiului cu ajutorul Alianței Drepta Unită și REPER. La finalul alegerilor locale din 9 iunie 2024, primarul Nicușor Dan a spus că politicienii nu câștigă alegerile. „ Alegerile sunt câștigate de comunități. Azi am avut în București o uriașă comunitate care și-a dorit onestitate în funcția publică. Care și-a dorit instituții care să lucreze pentru oameni. În acești ani am luat foarte multe decizii greșite și probabil o să greșim în continuare. Însă niciodată, asta însemnând niciodată, nici eu, nici colegii care au venit în administrație cu mine, nu ne-am bătut joc și nu ne vom bate joc de mandatul pe care ni l-ați dat”, a declarat victorios Nicușor Dan.

Datele oficiale arată că după numărarea voturilor din 1021 de secții de votare din București, Nicușor Dan avea 262.349 de voturi. Adică, 46,88% din numărul total de voturi.

2. Gabriela Firea, candidatul PSD – 124.949 de voturi (22,33%).

3. Cristian Popescu Piedone (PUSL) – 90.512 voturi (16,17%)

4. Sebastian Burduja (PNL) – 42.189 de voturi (7,54%)

5. Mihai Enache (AUR) – 17.124 de voturi (3,06%)

6. Diana Şoşoacă (S.O.S. România) – 14.495 de voturi (2,59%)

7. Alexandru Pânişoară (PER) – 3.043 de voturi (0,54%)

8. Constantin-Titian Filip (independent) – 2.618 voturi (0,47%)

9. Dorin Iacob (Alternativa Dreaptă) – 2.343 de voturi (0,42%).

Primarul Nicușor Dan vrea referendum

Primarul Nicușor Dan a anunțat că va cere votul Consiliului General pentru a organiza un referendum în București pentru a se stabili cum se vor împărți banii între Primăria Generală și primăriile de sector. Edilul a spus că de ani de zile Primăria Capitalei este obligată să gândească mic pentru că nu are bani să gândească mare.

„Banii abia ajung pentru întreținerea infrastructurii pe care o avem. Nu putem să ne gândim la extinderea transportului public, la noi corpuri de spitale, la noi corpuri pentru universități. În schimb avem borduri peste borduri, pavele care înlocuiesc alte pavele și panseluțe care înlocuiesc alte panseluțe”, a atras atenția Nicușor Dan.

Referendumul din București ar avea ca obiectiv să stabilească cine răspunde de urbanism. „Este absurd ca primarii de sector să arunce cu autorizații pentru zeci și sute de blocuri în București a căror legalitate nu o controlează nimeni, iar primarul Capitalei să răspundă pentru traficul din București”, a mai precizat Nicușor Dan.

Articolul Nicușor Dan a câștigat alegerile pentru funcția de primar general apare prima dată în Gazeta Bucurestilor.

După ce și-a înregistrat candidatura pentru alegerile locale din 9 iunie, Gabriela Firea s-a declarat optimistă și convinsă că bucureștenii îi vor da din nou voturile necesare pentru câștigarea unui nou mandat de primar general.

Gabriela Firea candidează din partea PSD

Gabriela Firea, șefa PSD București, crede că bucureștenii o vor alege din nou pentru că se consideră un primar dinamic, eficient, care să fie permanent pe teren, în mijlocul şantierelor.

„Am intrat de curând în această cursă. Mă bazez foarte mult pe bucureşteni, pe cei care sunt nemulţumiţi de ineficienţa actualului primar, pe cei care m-au votat şi au fost dezamăgiţi acum trei ani şi jumătate că nu am continuat proiectele la primăria Capitalei, pe colegii mei primarii de sectoare, pe colegii mei social-democraţi. Şi cred că prin acest lucru am spus totul”, a spus Gabriela Firea.

Prezent la depunerea candidaturii, premierul Marcel Ciolacu a menționat că 40% din lista de consilieri la Primăria generală sunt femei. Întrebat de ce nu a susţinut-o pe Gabriela Firea de la bun început pentru Primăria Capitalei, Marcel Ciolacu a spus că Gabriela Firea a fost de acord să candideze, în cele din urmă, atunci când coaliţia s-a aflat în impas şi a precizat că aceasta i-a spus:

„Marcel, te rog frumos, să iei decizia cea mai bună care este cea mai bună pentru coaliţia de guvernare şi pentru PSD. Nu ţine cont de mine. Acesta este adevărul adevărat”, a spus Marcel Ciolacu.

Marcel Ciolacu: „Gabriela Firea nu este candidatul”

În urmă cu trei săptămâni, pe 9 aprilie, Marcel Ciolacu a participat la alegerile pentru șefia PSD București, acolo unde Gabriela Firea a fost singurul candidat la funcția de președinte. Liderul PSD i-a anunțat pe social-democrații din București că Gabriela Firea nu este candidatul PSD la Primăria Capitalei.

„Știu că sunteți supărați pentru că doamna Gabriela Firea nu este candidatul la Primăria Capitalei”, le-a spus președintele PSD delegaților.

„Este corect să fiți supărați, este corect din punctul meu de vedere ca colega și prietena mea Gabriela Firea să fie supărată pe mine. Câteodată, în politică, nu faci doar ceea ce simți sau ceea ce trebuie pentru cei apropiați. De obicei când te implici în politică de suferit au tocmai cei mai apropiați. Da, mi-aș fi dorit ca doamna Firea să fie candidatul PSD la Primăria Capitalei”, spunea plin de sarcasm Marcel Ciolacu. Pe atunci, candidatul PSD – PNL la Primăria Capitalei era medicul Cătălin Cîrstoiu. Acum, Gabriela Firea candidează din partea PSD.

Articolul Gabriela Firea candidează pentru un nou mandat de primar al Capitalei apare prima dată în Gazeta Bucurestilor.

Fostul președinte a mai declarat că Nicușor Dan are cele mai mari șanse să câștige bătălia pentru Primăria Capitalei. În timp ce Cristian Popescu Piedone nu se va retrage din competiţie, ci „va fi menţinut acolo ca să-i reducă şansele Gabrielei Firea”.

Ultimul sondaj Avangarde arată că Nicușor Dan este pe primul loc cu o intenție de vot de 31%, urmat de Gabriela Firea cu 24%. Cristian Popescu Piedone, președintele PUSL, este cotat la o intenție de vot de 20%. Acesta este urmat de liberalul Sebastian Burduja, un candidat iepure, cu o intenție de vot de 15%.

„Lui Ciolacu îi e frică că Firea, victorioasă la Capitală”

Traian Băsescu a declarat la Digi24 că Nicuşor Dan are șanse mari de a câștiga bătălia pentru Primăria Capitalei. Asta în contextul în care Gabriela Firea, candidatul PSD, are de recuperate șapte procente, așa cum indică sondajul Avangarde.  

„E previzibil. Nu sunt cifre care să ne arunce în expectaţie – «vai ce e cu sondajul asta». Problema este unde se opreşte Firea, se opreşte înainte de maximul lui Nicuşor sau se opreşte peste. Sincer să fiu nu cred că are şanse, sunt şapte procente de recuperat. Şapte procente de recuperat reprezintă mult. Este însă o chestiune care poate să apară şi o să vă spun de ce nu o să apară. Retragerea totală a lui Piedone. Dacă rămâne la Capitală, pierde categoric. Şi aşa nu-l bătea pe Nicuşor. Dar, mă rog, e uşor de spus după război. Trebuia să o spun înainte”, a declarat Traian Băsescu.

Fostul președinte consideră că marea problemă e retragerea lui Piedone care încalcă lista de votanţi a doamnei Firea. Atunci s-ar putea să fie o luptă la milimetru între Nicuşor Dan şi Gabriela Firea.

„Eu nu cred că Piedone se va retrage. El va fi menţinut acolo ca să-i reducă şansele Gabrielei Firea. Lui Ciolacu îi e frică că Firea, victorioasă la Capitală, i-ar putea lua şefia partidului. Şi ar face bine să i-o ia la cum s-a comportat cu ea, să-l trimită în Buzău ca să înveţe acolo dacă e în Moldova sau în Regat”, a mai spus Traian Băsescu.

Traian Băsescu crede că Marcel Ciolacu este „un meltican care le învârte”

Traian Băsescu a crezut până acum că Marcel Ciolacu este un om bun, dar și-a schimbat părerea după schimbarea lui Cătălin Cîrstoiu. „Ciolacu e un meltican care le învârte, le zăpăceşte, ori la Bucureşti nu merge nici la PSD, nici la PNL. Ori la Bucureşti nu se face tot aşa, se face altfel, mai ales că sunt sectoarele care trăiesc zi de zi în partneriat şi PSD şi PNL au parteneriat la sectoare. N-ai cum să vii să plantezi un candidat peste noapte. Deci cred că a greşit Ciolacu”, a mai spus Băsescu la Digi24.

Articolul Traian Băsescu: „lui Ciolacu îi e frică de Firea” apare prima dată în Gazeta Bucurestilor.

Tânărul politician, un ilustru necunoscut, îi datorează cariera politică fostului ministru al Educației, Monica Anisie, actuala șefă a PNL Sector 2.

Jean Badea a fost numit subprefect

Liberalul Jean Badea revine pe funcția de subprefect al Municipiului București. Decizia de numire a fost semnată de premierul Marcel Ciolacu. Anterior, la data de 12 octombrie 2023, premierul Marcel Ciolacu a decis să-l revoce din funcția de subprefect. Noua numire a lui Jean Barbu în funcția de subprefect al Capitalei vine la scurt timp după ce liberalul Sebastian Burduja a preluat șefia PNL București.

De ce a fost schimbat inițial din funcția de subprefect al Capitalei? Liberalul Jean Badea nu avea cursul de înalți funcționari publici așa cum prevede legea pentru ocuparea funcției de subprefect. Ulterior, după ce a fost demis, a rămas pe funcția de director de Cancelarie la Instituția Prefectului Municipiului București. Apoi, pe repede înainte a urmat cursul de înați funcționari publici.

Cine este liberalul Jean Barbu?

Liberalul Jean Barbu era în anul 2009 angajat ca șef serviciu Evidența Informatică la Inspectoratul Școlar al Municipiului București și informatician la școala generală nr. 27. Soția sa, Angelia Badea, era încadrată pe atunci ca asistent medical la Spitalul Gomoiu. În decembrie 2019, necunoscutul politician Jean Barbu a fost uns director de cabinet al ministrului Monica Anisie, cea care fusese numită în funcție de premierul Ludovic Orban. De la cabinetul ministrului Anisie a ajuns, culmea, subsecretar de stat în Ministerul Educației. Se întâmpla în noiembrie 2020.

Cum funcția de subsecretar de stat era prea mică pentru tânărul politician, partidul a decis să îl numească în martie 2021 în funcția de secretar de stat la Ministerul Tineretului și Sportului. Între timp și-a angajat soția la Administrația Spitalelor și Serviciilor Medicale București, instituție subordonată Consiliului General.

De la Ministerul Sporturilor a fost trecut după numai șapte luni pe funcția de subprefect al Municipiului București. A rezistat pe funcție până pe 12 octombrie 2023, atunci când a fost eliberat din funcție. În urma negocierilor politice, Guvernul Ciolacu a decis să-l renumească în funcția de subprefect al Capitalei.

Articolul Jean Badea a fost numit subprefect al Bucureștiului apare prima dată în Gazeta Bucurestilor.

În urmă cu trei săptămâni, primarul Clotilde Armand a decis să suspende activitatea pentru nouă terase și restaurante din Parcul Herăstrău și de pe Calea Victoriei. Printre acestea se află Nuba, IT Cucina, Kayo, Funky Lounge, Bar 112 și Grădina Monteoru.

Restaurantele aflate în parcurile din Sectorul 1, deschise până la orele 23

Primarul Clotilde Armand a decis ca restaurantele aflate în parcurile din Sectorul 1 vor avea programul de activitate până la orele 23.00. „Da, ați auzit bine! După cum știți, am avut multe plângeri din cauza muzicii date la maxim în parcul Herăstrău de patronii unor așa-zise cluburi de fițe. Câțiva dintre acești afaceriști, care au sprijin politic tocmai în Guvernul României și plătesc chirie unor firme controlate din Panama, s-au crezut stăpâni pentru parcurile noastre. Pentru că au ignorat ani la rând nevoia de liniște a comunității locale, crezând că nu li se poate întâmpla nimic, o să-i oblig eu să respecte legea și bunul simț”, a anunțat primarul Clotilde Armand.

În acest sens, primarul Clotilde Armand a cerut Serviciului Autorizații de Funcționare și Servici Publice din cadrul Primăriei Sectorului 1 ca toate autorizațiile de funcționare pentru unitățile comerciale cu activitate de restaurant în parcuri să se elibereze cu program de funcționare ce nu poate depăși intervalul orar cuprins între orele 07.00- 23.00. În cazul autorizațiilor deja emise, cu depășirea acestui orar, a cerut revizuirea în regim de urgență a acestora, astfel încât acestea să închidă la orele 23.00.

„Am mai solicitat funcționarilor, să nu mai emită autorizații de funcționare în interiorul parcurilor pentru unitățile comerciale și de prestări servicii care prin natura activității acestora pot crea riscuri pentru sănătatea populației sau disconfort comunității prin producerea de zgomot, vibrații, praf, fum, gaze toxice sau iritante etc”, a precizat Clotilde Armand.

Am motivat această notă în baza prevederilor „Normelor de igienă și sănătate publică privind mediul de viață al populației”, aprobate prin ordin al Ministrului Sănătății. Ani la rând, patronii cluburilor din Herăstrău au făcut legea în Sectorul 1, cu complicitatea fostelor administrații. Eu și echipa mea apărăm drepturile și sănătatea locuitorilor și redăm parcurile comunității locale.

Clotilde Armand, primarul Sectorului 1

Primarul Clotilde Armand vs. Horia Constantinescu, șeful ANPC

În urmă cu o săptămână, primarul Clotilde Armand a atras atenția că o singură terasă din parcul Herăstrău continuă să încalce legea. Dar și bunul simț pentru că dă muzica la maxim în timpul nopții.

„Este vorba de clubul Kayo, cel care îi plătește chirie șefului ANPC, secretarul de stat Horia Constantinescu, prin offshore-ul familiei din Panama. Avocații clubului au contestat decizia de suspendare a activității pe care am dat-o, v-am spus că legile sunt făcute în favoarea lor. Nu-i interesează să respecte regulile, pentru că au protecție direct în Guvernul României”, scria Clotilde Armand pe contul ei de facebook.

Cu toate acestea, spune primarul Clotilde Armand, Poliția Locală Sector 1 a dat din nou aseară contravenții pentru tulburarea liniștii publice. Mai mult, primarul a spus că, în cazul clubului Kayo, a sesizat Serviciul de Investigare a Criminalității Economice din cadrul Poliției Române și va cere ANAF confiscarea tuturor veniturilor realizate pe perioada suspendării activității.

Totodată, edilul a dispus verificarea contractelor prin care „aceste persoane au dobândit fraudulos spații în parcul Herăstrău (monument istoric) și ne vom îndrepta în instanță împotriva celor care (inclusiv împotriva funcționarilor publici) și-au luat parcul pe persoană fizică și au impresia că sunt mai presus de legile statului român.

Horia Constantinescu, șeful ANPC, a declarat nu încasează nimic, nici aici, nici în Panama. „Nu am încasări ascunse, decât în mintea acestei ţaţe! Se agaţă de scandaluri pentru a-şi masca incapacitatea de a face ceva constructiv. Nimic din ceea ce afirmă, în legatură cu mine, fosta soţie şi familia mea, nu are niciun fundament real! Inventează scandaluri, pentru că atât a pus şi pune la dispoziţia societăţii”, a spus Horia Constantinescu pentru news.ro

Cluburile și restaurantele din Herăstrău, sancționate de Primăria Sector 1

Edilul Clotilde Armand a emis în urmă cu aproape o lună de zile nu mai puțin de nouă dispoziții de suspendare a activității pentru nouă terase și restaurante din Parcul Herăstrău și de pe Calea Victoriei. Cele aflate în Parcul Herăstrău sunt: Nuba, IT Cucina, Kayo, Funky Lounge și Bar 112. În timp ce pe Calea Victoriei se aflau mai multe firme care operau sub denumirea Grădina Monteoru.

„Muzică dată tare și tulburarea repetată a liniștii publice, mai ales după ora 22.00, sunt principalele motive pentru care am luat această decizie. Cei mai mulți administratori de astfel de terase și restaurante din Sectorul 1 au înțeles să respecte legea și bunul simț. Acestora le mulțumesc! Însă avem și cazuri ale unor patroni care se cred mai presus de lege și ignoră, în mod deosebit la final de săptămână, nevoia de liniște a locuitorilor. În cazul lor, am un mesaj foarte clar: vremurile în care făceau ce vor în spațiul public au trecut, acum respectăm legea la literă în Sectorul 1. În cazul în care vor continua activitatea, voi cere Fiscului confiscarea veniturilor realizate pe perioada suspendării”, spunea Clotilde Armand. Astfel, restaurantele aflate în parcurile din Sectorul 1 vor da stingerea la orele 23.00.

Articolul Restaurantele aflate în parcurile din Sectorul 1 vor da stingerea la orele 23.00 apare prima dată în Gazeta Bucurestilor.

În proiectul său pentru București, Mihai Adrian Enache promite să valorifice zonele abandonate, o nouă politică economică, o capitală familistă fără ideologie de gen și LGBTQ. Acesta este un proiect ambiguu, scris pe repede înainte.

Candidatul AUR la alegerile pentru Primăria Capitalei

Mihai Adrian Enache (35 de ani), candidatul AUR la alegerile pentru Primăria Capitalei, a absolvit Facultate de Administrație Publică de la SNSPA și a făcut un master în Administrație Publică și Dezvoltare Comunitară la Universitatea Nicolae Titulescu din București. În septembrie 2010 a fost angajat pe funcția de administrator la Universitatea Nicolae Titulescu până în septembrie 2014. Ulterior a fost angajat ca expert la Direcția Managementul Proiectelor din cadrul Primăriei Sector 3.

În august 2016 până în iunie 2017 a lucrat ca șef serviciu la Primăria Sectorului 5, sub conducerea primarului pesedist Daniel Florea. Apoi a ajuns la Primăria Sectorului 4, condusă de pesedistul Daniel Băluță, pe funcția de șef serviciu la Serviciul de Investiții din cadrul Direcției de Investiții și Achiziții Publice. Din iunie 2021 a ajuns director executiv al Direcției de Dezvoltare, funcție pe care a ocupat-o cu acordul primarului Daniel Băluță. A stat pe funcție până în martie 2023, atunci când a fost ca angajat manager de proiect la Partidul Alianța pentru Unirea Românilor (AUR). Adică, a coordonat realizarea Spitalului Mobil AUR.

Cum arată CV-ul unui candidatul AUR la alegerile pentru Primăria Capitalei?

Pentru a avea un CV mai stufos, candidatul AUR la alegerile pentru Primăria Capitalei a menționat mai multe proiecte finanțe de Primăria Sectorului 4 prin Direcția de Dezvoltare. În total nouă proiecte cu o valoare de peste 90 de milioane de euro. Această anomalie din CV-ul lui Mihai Adrian Enache ridică numeroase semne de întrebare, în contextul în care proiectele aparțin Primăriei Sectorului 4 și nu unei persoane fizie, fie ea chiar și directorul de Dezvoltare. Simpla enumerare a acestor proiecte nu are nici o relevanță în CV-ul lui Mihai Adrian Enache.

Cum arată proiectul pentru București al lui Mihai Adrian Enache?

Candidatul AUR a publicat pe site-ul său proiectul cu care se va prezenta în fața bucureștenilor. Proiectul „București, Capitala noastră” este un documentul ambiguu, fără cap și fără coadă, plin de stereotipuri. Cele mai mari obiective ale lui Mihai Adrian Enache constă în transformarea într-un spital a Casei Radio. Moara lui Assan va fi transformată în muzeu. Iar Hotelul Dunărea în bloc de locuințe de necesitate. În primele șase luni de la preluarea mandatului va prezenta calendarul și bugetul pe următorii patru ani. Dar va înființa și patrule școlare formate din polițiștii locali. Apoi se va ocupa de clădirile cu risc seismic.  

În primul an de mandat vrea să inventarieze toate zonele abandonate din Capitală. Apoi vrea o „Capitală sigură” pentru că, spune candidatul AUR, mulți bucureșteni ies pe ușă cu frică în fiecare dimineață când pleacă la muncă sau pentru a-și duce copilul la școală.

Promisiunile candidatului AUR la alegerile pentru Primăria Capitalei

Mihai Adrian Enache mai vrea să extindă Bucureștiul prin preluarea în administrare a zonelor din interiorul cercului format de A0, terenuri aflate în județul Ilfov. Mai vrea desființarea primăriilor de sector, a consiliilor locale și reorganizarea consilului general. Totodată, vrea recontruirea Mănăstirii Văcărești, finalizarea lucrărilor și deschiderea către public a Curții Domnești din Centrul Vechi.

„Vom prelua modelul marilor orașe europene care își reconstruiesc monumentele istorice, le conservă și le valorifică prin turism”, susține candidatul Mihai Adrian Enache.

Totodată, spune candidatul AUR, în primele 3 luni după ce va acces la toate informațiile, va face public un calendar al lucrărilor la rețeaua de termoficare. „Calendarul va avea jaloane intermediare de control, iar depășirea îndeplinirii jaloanelor cu mai mult de șase luni va însemna demisia de onoare din funcția de primar general”, promite candidatul AUR la alegerile pentru Primăria Capitalei.

Articolul Candidatul AUR la alegerile pentru Primăria Capitalei, Mihai Enache, se laudă cu proiectele de 90 de milioane de euro ale primarului Daniel Băluță apare prima dată în Gazeta Bucurestilor.

Principalul său contracandidat ar putea fi Gabriela Firea, fostul edil al Capitalei, care în prezent este suspendată din toate funcțiile de conducere de la PSD în urma scandalului legat de aziele groazei.

Cum arată calculele lui Nicușor Dan pentru Primăria Capitalei?

Primarul Nicușor Dan a participat la evenimentul „Străzi Deschise – Bucureşti promenadă urbană”, organizat pe strada Pucheni din Sectorul 5 al Bucureștiului. Acesta a spus că vrea să continue proiectele începute în primul mandat, dar la fel ca ceilalți politicieni a dat vina pe greaua moștenire.

„Eu îmi doresc foarte mult, da, pentru că, în opinia mea, abia am aşezat nişte mecanisme. Am astupat nişte găuri şi abia a început să funcţioneze mecanismul. Sunt lucruri pe care le-am început şi pe care aş vrea să le terminăm, de exemplu, liniile de tramvai”, a spus primarul Nicușor Dan despre planurile sale de viitor.

Primarul Capitalei a explicat cum arată calculele pentru alegerile locale din București de anul viitor. „Este o ecuaţie foarte, foarte simplă în Bucureşti. De când alegerile se fac într-un singur tur, dacă dreapta candidează separat, câştigă PSD. Dacă dreapta candidează cu candidat unic, câştigă dreapta. În 2020, a fost o presiune din partea publicului de dreapta care voia un candidat unic, lucrul ăsta, sunt optimist, că se va întâmpla şi anul viitor”.

Nicușor Dan va candida ca independent la alegerile locale din 2024

Nicușor Dan va candida ca independent la alegerile locale din 2024 pentru un nou mandat de primar general. Deși speră ca în spatele lui să se alinieze cât mai multe partide de dreapta pentru a avea o șansă reală la câștigarea alegerilor.

„Mi-e greu să cred că nu voi candida ca independent peste un an. Independent de partide, coaliţii. Voi candida independent”, a declarat Nicușor Dan. Un candidat independent care speră să aibă susţinerea cât mai multor partide de dreapta.

„Este o fragmentare pe partea dreaptă şi niciunul dintre partide, singur, cel puţin cu candidaţii pe care îi ştim astăzi, nu are vreo şansă să câştige. Dacă întrebaţi publicul de dreapta, el îşi doreşte ca dreapta, cu un candidat sau altul, să continue să guverneze local în Bucureşti. Anul viitor o să fie mai multe rânduri de alegeri, partidele nu şi-au terminat strategiile. Există discuţii (…) probabil că la începutul anului viitor o să ştim mai bine”, a mai menționat edilul Nicușor Dan.

Edilul Nicușor Dan a pierdut încrederea bucureștenilor

Ultimele sondaje de opinie arată că bucureștenii și-au pierdut încrederea în primarul Nicușor Dan. Conform unui sondaj CURS de la începutul lunii septembrie, 72% dintre respondeți au foarte puțină, puțină sau deloc încredere în Nicușor Dan. Doar 26% au însă încredere în el. În timp ce primarii Daniel Băluță, Robert Negoiță și Cristian Tudor Popescu se bucură de o încredere mult mai mare din partea bucureștenilor. În timp ce, Gabriela Firea, principalul contracandidat de până acum al primarului Nicușor Dan se bucură de o încredere de doar 23%.

Referitor la un posibil contracandidat, Nicuşor Dan a declarat că „PSD a fost un dezastru pentru Bucureşti, în ultimii 12 ani, înainte de mandatul ăsta”. Acesta ar fi singurul argument al primarului pentru existența unui candidat unic de dreapta. Până în prezent doar două partide și-au anunțat susținerea pentru Nicușor Dan: USR și PMP. Edilul ar putea fi susținut și de Forța Dreptei, micul partid al lui Ludovic Orban.

Partidul Național Liberal, condus de Nicolae Ciucă, pare că nu îl mai susține deocamdată pe Nicușor Dan. Însă liberalii ar putea face o alianță cu PSD pentru a avea un candidat unic. În cazul unei astfel de alianțe, Nicușor Dan nu arm ai avea nici o șansă la alegerile locale din 2024, dar, spune edilul, va candida indiferent de contracandidați și alianțe politice.

Articolul Nicușor Dan va candida ca independent la alegerile pentru Primăria Capitalei apare prima dată în Gazeta Bucurestilor.